(transcriere din emisiunea Geopolitica la Zi cu Daria Gușă la Gold FM)
A fost al 18-lea summit BRICS, a avut loc la New Delhi, pentru că anul acesta președinția a fost deținută de India. Anul viitor, președinte al BRICS va fi China. Anul trecut v-am spus că acest summit din 2026 va fi unul destul de dificil, pentru că India joacă un joc dublu, triplu, cvadruplu în politica internațională și a fost destul de ezitantă până acum să preia inițiative în BRICS. Și am spus în cadrul acestei emisiuni, acum un an, că ar fi o foarte mare victorie doar dacă se va menține aceeași linie în BRICS și nu se vor face pași înapoi, cel mai important fiind să se poată ajunge la un consens între atâtea state diferite, cu conflicte interne. Și s-a reușit acest lucru.
Am citit declarația finală BRICS. A avut 140 de paragrafe, foarte multe cuvinte frumoase despre cooperare, suveranitate etc. Nu o să vă plictisesc să vă recapitulez totul, pentru că, cu toții, știți deja că despre asta este BRICS, de fapt: despre multilateralism și despre egalitatea între state. Dar, în această declarație, au adoptat cu toții o poziție colectivă destul de fermă cu privire la conflictele din Orientul Mijlociu. În ceea ce privește Palestina, BRICS respinge categoric strămutarea forțată a palestinienilor din Gaza și avertizează împotriva oricărei soluții politice sau de securitate care ar putea prejudicia drepturile inalienabile ale palestinienilor sau ar putea legitima ori prelungi ocupația. Și vedeți că este o declarație destul de dură și conchide reiterând că dreptul internațional și instanțele internaționale impun încetarea ocupației ilegale.
În ceea ce privește conflictul din Liban, limbajul este la fel de direct: toate statele BRICS condamnă încălcările continue ale suveranității și integrității teritoriale a Libanului, precum și nerespectarea acordurilor de încetare a focului de către Israel și califică explicit trupele israeliene prezente pe teritoriul libanez drept forțe de ocupație. Este o poziție, să știți, foarte dură, având în vedere că este totuși o declarație diplomatică a unei organizații pașnice, o poziție foarte fermă și, și mai important, vă reamintesc că atât Iranul, cât și Emiratele Arabe Unite sunt membre BRICS, iar în cadrul acestei declarații cele două țări au reușit cumva să ajungă la o concluzie comună, pentru a avea totuși semnăturile tuturor celor prezenți acolo. Despre conflictul din Orientul Mijlociu, din Iran, este o declarație mai generală. Citez: „Ne exprimăm profunda îngrijorare cu privire la escaladarea continuă a tensiunilor în Orientul Mijlociu și solicităm exercitarea unei rețineri maxime, precum și evitarea acțiunilor care ar putea agrava și mai mult situația.”
Practic, nu se spun multe, dar nici puține, iar președintele iranian, Pezeshkian, s-a întâlnit cu prințul moștenitor din Abu Dhabi în prima zi a summitului de la New Delhi. A fost prima întrevedere la cel mai înalt nivel posibil între cele două țări de când a început conflictul și nu este puțin lucru, având în vedere că summitul a avut loc la mai puțin de două săptămâni de la ultimele atacuri ale Iranului asupra Emiratelor Arabe Unite. Un alt lucru important, pe lângă faptul că, din nou, au avut succes și rușii, și chinezii, și indienii și s-au semnat mai multe acorduri, este faptul că, pentru al treilea an consecutiv, Narendra Modi, premierul Indiei, s-a întâlnit cu Xi Jinping și a fost o întâlnire productivă. Toată presa a relatat doar lucruri favorabile, s-a discutat doar despre sprijin reciproc, ajutor reciproc, cooperare win-win.
Un lucru extrem de important, care ar fi fost inimaginabil acum câțiva ani: faptul că cele două cele mai mari țări din lume, dacă ne uităm la populație, se înțeleg și vor să coopereze, în ciuda conflictelor de la graniță și a diverselor probleme. În cadrul întâlnirii, Modi a declarat și că India promovează o politică externă independentă, că dezvoltarea relațiilor cu China nu este influențată de nicio parte terță și că nu va permite niciunei forțe să desfășoare activități antichineze pe teritoriul său. Deci, practic, Modi a încercat să explice foarte clar că nu contează ce retorică va avea Trump sau alt președinte american, relațiile cu China vor continua.
Foarte important, din punct de vedere diplomatic, este, din nou, faptul că s-a ajuns la un consens, că toate aceste țări care nu se înțeleg atât de bine reușesc totuși, în continuare, să se întâlnească și să semneze aceste declarații comune. Pe partea economică, știu că mulți întrebați: de ce nu se ajunge încă la o valută proprie BRICS? Asta ni s-a promis. Când se va întâmpla acest lucru? Nu prevăd să se întâmple prea curând, dar vedem totuși progresul.
Este foarte clar atunci când vine vorba despre partea economică, despre independența și superioritatea economică față de sistemul financiar construit în principal de SUA. Și-au intensificat considerabil, în ultimii ani, utilizarea monedelor naționale și a sistemelor de plată proprii. Sistemele de plăți instantanee autohtone din India și Brazilia au procesat tranzacții în valoare de peste 10 trilioane de dolari în ultimele 8–10 luni, depășind practic folosirea Mastercard și Visa în aceste țări.
Chiar Financial Times recunoaște acest lucru. Același lucru se întâmplă și în Rusia. Deja avem 550 de milioane de utilizatori ai sistemului de plăți UPI din India, adică sistemul de plată autohton de acolo, 170 de milioane de utilizatori ai sistemului PIX în Brazilia și 475 de milioane de carduri MIR, adică, din nou, carduri autohtone rusești, în Rusia.
Vedem, practic, că a fost înlocuită aproape total partea aceasta de sisteme de plăți instantanee interne. În ceea ce privește sistemele de plăți transfrontaliere, care chiar sunt verificate și eficiente, avem sistemul chinez CIPS, care realizează decontări direct în yuani, deci nu mai este necesar să fie folosit dolarul ca intermediar între diferite valute, iar acest CIPS a procesat în 2025 tranzacții în valoare de 25,5 trilioane de dolari. Estimările pentru anul 2026 indică o valoare de 30 de trilioane de dolari.
Tot în cadrul acestui forum, Fondul Rus de Investiții Directe, compania BRICS Pay și BRICS Pay India au discutat despre extinderea serviciului BRICS Pay de plăți transfrontaliere. Și, practic, acest BRICS Pay leagă toate aceste sisteme de plată autohtone, individuale, din toate aceste țări. Ca să nu continuăm prea mult, practic sunt foarte multe inițiative, cam toate inițiativele posibile, de a opri acest monopol al dolarului asupra sistemului financiar internațional și de a asigura totuși o imunitate la sancțiuni, care sunt din ce în ce mai mult folosite în politica internațională.
Pe lângă acest lucru, va veni și avantajul secundar prin care SUA își vor pierde cumva poziția dominantă în lume. Dolarul este principala monedă de rezervă și de tranzacționare la nivel mondial, de aceea poate SUA să aibă o datorie publică atât de mare. Am explicat mai pe îndelete, în cartea mea „Barometrul puterii geopolitice și noua ordine mondială”, acest proces.
Și, practic, asta înseamnă că americanii au nevoie ca restul țărilor din lume să dețină dolari și titluri de stat americane pentru a supraviețui. Vedem însă că trendul momentan merge în cealaltă direcție. Chinezii au început să reducă deținerea de titluri de stat americane, dar nu au nevoie să le vândă pe toate, nu au nevoie să distrugă tot acest sistem american, pentru că, în continuare, și chinezii, și indienii, și cam toate țările din lume dețin rezerve uriașe în dolari, deci o prăbușire bruscă a dolarului ar afecta și aceste țări.
Dar, cu cât se desfășoară mai multe schimburi comerciale internaționale în yuani, în rupii, în ruble, cu atât va fi mai slăbit sistemul american și cam asta se urmărește. Și un ultim lucru foarte interesant la acest summit BRICS: faptul că, în urma atâtor amenințări din partea lui Trump în ultimul an și jumătate, apropo de taxele de import foarte mari care vor fi impuse statelor BRICS sau țărilor care tranzacționează cu statele BRICS, amenințări cum că statele BRICS trebuie să oprească imediat aceste eforturi de dedolarizare sau, altfel, vor vedea consecințe uriașe, vedem că anul acesta Trump nu a spus nimic, absolut nimic, apropo de acest summit.
Relatarea din partea presei occidentale a fost destul de limitată. Oricum, un summit de succes, în opinia mea. Nu se va compara însă cu cel care va avea loc anul viitor în China. Atunci să ne așteptăm la niște rezultate foarte clare, inclusiv pe partea aceasta economico-financiară, dar și pe partea diplomatică, mai ales în relație cu ONU. Așa prevăd eu.
Urmărește emisiunea integrală aici:
