Autor: Cozmin Gușă
Nu se poate să nu fi observat faptul că, în ultimele luni, în mod intenționat, dar greșit, s-a folosit în exces sintagma „electoratul lui Călin Georgescu”, în loc de „electorat suveranist” sau „revoltat” sau „antiguvernamental”. Nu spun că „Voievodul” n-ar avea și un electorat al său, însă vreau să lămuresc de ce anume manipulatorii puterii grupează toate aceste electorate sub pulpana lui Georgescu. Subiectul e important în condițiile în care, în urma alegerilor din București și a acuzațiilor de trădare a lui Călin Georgescu, e limpede că, de acum înainte, apele se vor separa între AUR și acesta.
Prezint pe scurt evoluția susținerii suveraniste, revoltate, începând cu primăvara anului 2024, când s-au anunțat primii candidați la prezidențiale. În acel moment, electoratul suveranist revoltat se împărțea între patru competitori: Diana Șoșoacă, George Simion și doi de CG, adică „Voievodul” și subsemnatul. După alegerile europarlamentare și locale din iunie, considerând că e total contraproductiv pentru suveranism să intre în competiție într-un mod atât de fragmentat, am solicitat o întâlnire pentru reunirea forțelor prin listă comună de candidați la parlamentare și candidat comun la prezidențiale; exista și varianta a doi candidați. I-am invitat la întâlnire doar pe Diana Șoșoacă și pe George Simion; pe Călin Georgescu l-am omis, deoarece, cunoscându-i trecutul și obediențele, l-am considerat un candidat al Sistemului, dar și de sorginte masonică. George Simion, sfătuit prost atunci, a boicotat întâlnirea, care s-a arătat, însă, destul de promițătoare în urma discuțiilor cu Diana Șoșoacă. În august 2024, după 5 luni în care am stat în candidatură, am renunțat la aceasta și am ales s-o sprijin pe Diana Șoșoacă, deci cât electorat oi fi avut eu atunci, acesta a trecut în mare măsură în tabăra șefei SOS România, care, ulterior, a început să fie contabilizată ca potențială finalistă la prezidențiale. În paralel, se desfășurau procedurile cunoscute prin care PSD îl sprijinea pe George Simion pentru o finală mai comodă pentru Marcel Ciolacu, respectiv cele prin care, în replică, PNL îl motoriza pe Călin Georgescu ca să ia din publicul Dianei Șoșoacă și al lui George Simion. Devenind realmente periculoasă pentru Sistem, cu șanse reale de a câștiga prezidențialele, Diana Șoșoacă a fost eliminată prin decizia ilegală a CCR, exact înaintea campaniei și atunci acel electorat rămas fără candidat a fost orientat prin proceduri de influențare, mai ales de pe TikTok, preponderent către omul Sistemului, anume Călin Georgescu, care a avut parte astfel de acea creștere ce l-a dus de la cele 6-8%, pe care le avea, la cele peste 20% ce i-au asigurat intrarea în finala cu Lasconi. Era electoratul revoltat anti-putere, dar și suveranist, care, adiționat cu cel al lui George Simion, i-ar fi asigurat lui Georgescu câștigarea competiției la finala prezidențială, de pe 8 decembrie 2024. Așadar, constatați clar că acel electorat nu era doar al lui Georgescu, ci mai ales era cel remanent în urma retragerilor sau eliminărilor din competiție.
În 2025, George Simion a intrat în finală cu peste 41% din voturi, în condițiile în care Diana Șoșoacă și Călin Georgescu fuseseră eliminați de CCR, apoi Georgescu doar s-a prefăcut că îl sprijină pe Simion, dar e limpede că liderul AUR devenise deja idolul tribunelor, că doar nu se scanda „Voievoade, adu caii!”, ci „Simioane, adu caii!”. De data asta, Simion, așa cum spuneam, era beneficiarul întregului vot suveranist și de revoltă. Ei bine, din iunie anul acesta, retorica publică controlată de către Sistem a început să vorbească în mod eronat doar despre electoratul „Voievodului”. Faptul că acest electorat îl votase pe George Simion nu mai conta și, din considerente tactice, dar și bine fezandat prin proceduri subterane, Simion n-a mai protestat deloc. A renunțat să-și mai revendice susținerea publică, dar asta este altă discuție.
Și, astfel, s-a ajuns la alegerile din București, în care Călin Georgescu a refuzat să-și susțină susținătoarea, pe Anca Alexandrescu, deși înaintea oricăror alte calcule avea datoria să-i întoarcă serviciile moderatoarei de la Realitatea. În fine, rezultatele de duminică au invalidat aproape total strategia abuzivă a „Voievodului”. Pentru Anca Alexandrescu s-a consemnat un scor de 22%, apropiat de cifra bazinului suveranist din București, ce e de circa 23-25%, dar e limpede că susținerea lui Georgescu, dacă ar fi existat, i-ar fi adus câteva procente în plus, în niciun caz victoria, pentru că nu e voie. La data de azi, avem, așadar, electoratul suveranist sau revoltat, împărțit între Diana Șoșoacă, Anca Alexandrescu, George Simion, dar și Călin Georgescu, deci în niciun caz acesta nu-l poate revendica pe de-a-ntregul, așa cum presa de sistem susține din nou, contra evidenței, în perspectiva conflictului obiectivat clar acum între AUR și „Voievod”, cel care se luptă deja să intre în categoria „moaște suveraniste”, pentru ca să poată să-și perpetueze astfel influența publică.
De ce ar avea nevoie „Voievodul” de influență publică, în condițiile în care alegeri vom mai avea, teoretic, doar peste minimum 2 ani și jumătate? Din punct de vedere personal îl înțeleg, așa crede el că poate lupta mai bine pentru influențarea mersului dosarelor sale din justiție, poate și pe cele ale Cristelei Georgescu, dar calculul e prost. Ar reuși mai eficient dacă s-ar reuni cu auriștii. Asta, însă, n-ar fi pe placul Sistemului din SECURISTAN, ce preferă divizarea mișcării suveraniste, care poate capitaliza major în următoarele luni de marasm economico-societal și așa pot apărea și manifestații puternice de stradă. Știți că am demonstrat în mod repetat faptul că efigia „Voievodului” se sprijină în principal pe două picioare: pe cel al vechii sale rezidențe la serviciile secrete, CIE, DIE, apoi SIE, dar și pe Masonerie, al cărei membru el este de peste 30 de ani. Azi, pare că SIE l-a abandonat pe „Voievod”, mizând pe alți vectori mai tineri și eficienți. Semnalele de la alegerile de București sunt concludente pentru mine. Deci lui Georgescu i-a rămas să se bazeze doar pe Masonerie, ceea ce nu-i puțin, dar nu va mai fi suficient pentru flotabilitatea sa publică, în condițiile în care este iarăși evident că nu beneficiază de absolut niciun sprijin din triunghiul geopolitic de putere SUA-Rusia-China.
Acestea sunt datele în baza cărora puteți privi viitoarea luptă pentru electoratul suveranist, revoltat, acolo unde, repet la final, „Voievodul” vrea să se impună la categoria „moaște suveraniste”.
