(transcrierea editorialului vorbit din emisiunea “Ce-i în Gușă, și-n căpușă!”, de la GOLD FM)
Autor: Cozmin Gușă
Ce comode au fost alegerile europarlamentare pentru partide în 2019 și cât de complicate și vitale vor fi cele din 2024! Ca să vă reamintesc, în 2019, Iohannis trebuia musai să fie reales, iar acest lucru devenea fezabil, după un prim mandat dezastruos al sibianului, doar prin aranjamente și fraude indirecte, menite să aducă PNL pe locul întâi la europarlamentare și s-a făcut tot ce s-a putut pentru asta. PNL și USR au făcut o campanie cu mesaje anti-Dragnea, un Dragnea prins în năvodul dosarelor din justiție, demonizat și păcălit să nu se apere public, indicându-i-se că doar așa va scăpa de condamnare. PNL s-a blindat în 2019 cu importul numit Rareș Bogdan, number one-ul de pe listă, uzufructând în mod nesimțit capitalul public al Realitatea TV, care nu era mică în acel moment, și a ascuns ciurucurile în spatele fostului jurnalist, reușind prin sondaje manipulate, mă refer la PNL, să se proiecteze ca viitor câștigător al europarlamentarelor. USR-ul, bine coordonat și controlat de către rezerviști de tip Coldea, a fost și el beneficiarul manipulării publice, pe principiul că „dacă nu ne dați și nouă, vă spunem”. PSD-ul a făcut o campanie slabă și, sub promisiunea scăpării de pușcărie a lui Dragnea, nici n-a mai organizat numărătoare paralelă și nici n-a contestat rezultatul din mai 2019. UDMR-ul a luat voturi din județe fără unguri, intrând și el în Parlamentul European, iar ALDE și Tăriceanu au fost eliminați; acesta din urmă avea potențialul să fie candidat comun PSD-ALDE la prezidențiale și chiar să-l bată pe Iohannis. Dragnea a fost trimis la pușcărie, iar Viorica Dăncilă a preluat partidul pentru câteva luni, apoi a fost eliminată și ea, dar doar după ce a jucat bine în rolul „Vadimului” la prezidențialele ce au asigurat victoria lui Iohannis.
În 2024, la europarlamentare treburile sunt net diferite. Cine câștigă, având în vedere consecutivitatea rundelor electorale, e previzibil și probabil să ia și parlamentarele, și prezidențialele, nu trebuie decât să călărească inteligent valul creat. Azi singurul partid ce are această perspectivă este AUR, ce a priceput treaba bine și a apelat la o primă etapă de importuri, candidați ce au portanță și intenții de vot suplimentare partidului, de tip Cristian Terheș, Gheorghe Pipera, Aurelian Popa; limpede pentru mine că vor urma și alții, unii poate chiar mai faimoși și utili decât cei menționați anterior.
USR a prezentat deunăzi o listă slăbuță, ba chiar foarte slabă, cu primărița din Câmpulung, fosta reporteriță de la Pro TV, Elena Lasconi, ca number one al listei (asta spune tot), iar dacă nu va apela la importuri externe, mă refer la USR, (importuri care sunt greu de realizat cu nume mari, pentru că USR nu mai e prizabil) e previzibil să nu mai facă 5%.
La PSD și PNL, în perspectiva europarlamentarelor, situația este gravă: partidele în sine vor asigura doar o tractare mult redusă prin insuccesul guvernării, iar vedete pozitive printre actualii europarlamentari, pesediști sau liberali, nu există. Care dintre ei să fie apreciat și votat individual, în condițiile în care au asistat inerți până acum toți acești parlamentari, timp de patru ani, cinci anul viitor, la batjocorirea României la Bruxelles? Desigur, însă, că acești europarlamentari se vor bate în partide pentru noi mandate, ceea ce va genera măceluri interne. Cât despre oameni noi și cu succes electoral pe listele PSD și PNL nici nu se pune problema. Pentru asta ar fi nevoie de proiecte de reforme interne radicale la cele două partide, treburi imposibil de realizat în următorul an și de către actualii lideri.
UDMR-ul e posibil să nu intre în Parlament de această dată. O poate face doar uzufructând popularitatea în creștere a lui Viktor Orban în România, însă asta poate să fie o procedură interzisă la modul informal în 2024.
Care e perspectiva europarlamentară pentru marea majoritate a partidelor? Dezastru! Din ce cauză? Asta o știți bine: printre multele cauze este impostura și este și minciuna.
