Guvernul grec a readus în prim-plan Scutul lui Ahile. De această dată însă, legendarul scut nu va mai fi făurit de Hefaistos, zeul metalurgiei, ci va fi produs de Israel.
Mult așteptatul film al lui Christopher Nolan, „The Odyssey” („Odiseea”), a devenit unul dintre cele mai discutate filme din lume încă de la lansare, remarcându-se prin mai multe aspecte.
Potrivit poemului epic care a inspirat filmul, „Odiseea”, regele Itacăi, Ulise, a purtat cu el, în timpul călătoriei sale de zece ani spre casă după Războiul Troian, legendarul scut care îi aparținuse războinicului semi-zeu Ahile, după moartea acestuia. De altfel, „Odiseea” descrie și întâlnirea lui Ulise cu spiritul lui Ajax în lumea de dincolo (Hades), precum și discuția despre armele care deveniseră o sursă de conflict între cei doi.
Scutul lui Ahile, descris în detaliu în „Iliada” lui Homer, este o creație mitologică făurită de Hefaistos, zeul metalurgiei, la cererea zeiței Thetis. Ahile a folosit acest scut în lupta sa cu Hector, iar acesta a devenit celebru datorită reprezentării extrem de detaliate a universului gravate pe suprafața sa.
În timp ce lumea dezbate din nou epopeile Antichității prin prisma acestui film, Grecia — țara în care se spune că s-ar fi desfășurat aceste povești mitologice — readuce legendarul scut în epoca modernă. Numai că, de această dată, el nu va fi creat de Hefaistos, ci va fi produs de Israel.
Consiliul Guvernamental pentru Afaceri Externe și Apărare al Greciei (KYSEA) a aprobat un pachet esențial pentru strategia de apărare a țării. Evaluat la 4,89 miliarde de dolari, acesta este considerat unul dintre cei mai importanți pași din programul de modernizare militară al Greciei.
Pachetul include dezvoltarea unui sistem integrat de apărare aeriană denumit „Scutul lui Ahile”, precum și noi capacități de supraveghere, aeronave de transport, vehicule aeriene fără pilot și programe de modernizare destinate Marinei și Forțelor Terestre elene.
Ce va include „Scutul lui Ahile”?
„Scutul lui Ahile” este un sistem de apărare aeriană multistratificat, care integrează date cu ajutorul inteligenței artificiale.
Sistemul, care va fi produs în mare parte în Israel, va reuni date provenite de la diverși senzori și de la diferite sisteme de armament într-o singură rețea integrată de comandă și control (C2). Astfel, comandanții militari vor putea detecta, prioritiza și contracara amenințările în timp real.
Sistemul va avea, de asemenea, capacitatea de a analiza datele de pe câmpul de luptă, de a ordona țintele în funcție de prioritate și de a formula recomandări privind răspunsurile tactice.
În sistemele tradiționale de apărare aeriană, un radar detectează o țintă, iar sistemul de rachete conectat la acesta o angajează.
„Scutul lui Ahile” funcționează însă după un concept diferit. Cu sprijinul inteligenței artificiale, sistemul va stabili care este cel mai potrivit răspuns în fața unei amenințări care se apropie.
Componenta israeliană a proiectului nu se limitează la achiziționarea unui singur sistem de rachete. Este vorba despre un parteneriat extins, care va include radare, rachete interceptoare, infrastructură de comandă și control, precum și software pentru gestionarea operațiunilor de luptă.
Una dintre cele mai importante componente israeliene ale „Scutului lui Ahile” va fi Barak MX, produs de Israel Aerospace Industries (IAI). Sistemul poate include radare, centre de comandă și control, lansatoare de rachete și rachete interceptoare.
Un alt element esențial va fi David’s Sling („Praștia lui David”), produs de compania israeliană Rafael Advanced Defense Systems. Sistemul este conceput pentru a contracara rachete balistice, rachete cu rază lungă de acțiune și rachete de croazieră.
Un alt sistem care ar urma să fie inclus în „Scutul lui Ahile” este Rafael Spyder, un sistem mobil de apărare aeriană de la sol, cu rază scurtă și medie de acțiune, produs tot de Rafael Advanced Defense Systems. Acesta va fi utilizat împotriva dronelor, aeronavelor care zboară la joasă altitudine și elicopterelor. Capacitatea de desfășurare rapidă și mobilitatea se numără printre principalele sale avantaje. Sistemul este considerat deosebit de potrivit pentru apărarea insulelor.
Evaluarea măsurilor luate de Grecia exclusiv ca simple achiziții convenționale de armament nu ar fi suficientă pentru a înțelege transformarea care are loc în regiune. Prin intermediul acestui proiect, Grecia nu cumpără doar tehnologie. Ea adaptează doctrina israeliană de apărare aeriană la specificul Mării Egee și al Mediteranei de Est.
Cea mai mare parte a banilor va ajunge în Israel
Din valoarea totală de 4,89 miliarde de dolari a proiectului, se estimează că aproximativ 3 miliarde de dolari vor fi alocate „Scutului lui Ahile”. Cea mai mare parte a acestor fonduri va ajunge la companiile israeliene din industria de apărare. Cu toate acestea, acordul include și o cerință privind „participarea locală”. Cel puțin 25% din proiect va fi realizat de companii grecești. Aceasta înseamnă că oportunități de afaceri în valoare de aproximativ 800 de milioane de dolari vor reveni Greciei.
Potrivit ministrului grec al Apărării, Nikos Dendias, „Scutul lui Ahile” reprezintă unul dintre elementele centrale ale strategiei de apărare „Agenda 2030” a guvernului.
Strategia poate fi sintetizată într-o singură formulare: transformarea apărării într-un sistem centrat pe tehnologie, interconectat și multistratificat.
Alături de „Scutul lui Ahile”, KYSEA a aprobat și alte programe, printre care sisteme de război electronic destinate neutralizării vehiculelor aeriene fără pilot ostile prin metode non-cinetice; drone HERON 1 pentru misiuni de informații, supraveghere și recunoaștere la mare distanță; microsateliți cu radar cu apertură sintetică (SAR), care vor oferi capacități independente de observare a Pământului în orice condiții meteorologice; încă zece drone V-BAT cu decolare și aterizare verticală (VTOL); precum și noi aeronave militare de transport.
Ministerul grec al Apărării Naționale este așteptat să anunțe următoarea etapă a programului în luna septembrie. În acest context, Grecia ar urma să prezinte și cadrul său de planificare pe termen lung în domeniul apărării, pentru perioada 2027-2037.
Obiectivul Greciei prin aceste noi parteneriate și prin agenda sa strategică nu este doar acela de a deveni o țară care achiziționează tehnologie, ci de a se transforma într-un partener implicat în dezvoltarea acesteia.
Pentru Israel însă, importanța proiectului depășește cu mult câștigurile financiare.
Cel mai mare avantaj al Israelului rezultat din acest proiect este posibilitatea de a observa modul în care arhitectura sa de apărare funcționează într-o altă regiune critică — Marea Egee și Mediterana de Est —, un spațiu în care atât Grecia, cât și Turcia sunt actori-cheie.
Cu alte cuvinte, de acum înainte, orice potențială confruntare în care va fi implicată Grecia va fi monitorizată mult mai îndeaproape și cu mult mai multă atenție și de către Israel.
sursă: strategic-culture.su
