O tendință îngrijorătoare cu privire la un declin pe termen lung al scorurilor IQ a fost evidențiată de unele cercetări din Statele Unite. În termeni mai duri, americanii devin mai proști în fiecare an, scrie UnHerd .
Cercetătorii de la Universitatea Northwestern au folosit „răspunsurile la sondaje de la 394.378 de americani între 2006 și 2018 pentru a examina dacă scorurile abilităților cognitive s-au schimbat în SUA în acești 13 ani”, se arată într-un raport din Popular Mechanics. Concluzia acestor comparații a fost o scădere generală, deși nu uniformă, a abilităților măsurate.
Nu este singurul studiu care a detectat astfel de semne de declin. Psihologul Jean Twenge a constatat că în anii 2010, americanii de la fiecare nivel de educație aveau abilități de vorbire mai slabe decât omologii lor din anii 1970.
Tendințe similare și în alte țări
Există însă dovezi ale unor tendințe similare și în Franța, Finlanda și țările vorbitoare de limbă germană.
Această tendință transatlantică care ar putea ridica semne de îngrijorare urmează însă unei perioade lungi în care scorurile medii ale IQ-ului au crescut în întreaga lume occidentală (Efectul Flynn). Acum se remarcă un efect Flynn invers: câștigurile de inteligență din secolul XX sunt anulate în secolul XXI.
Relevanța testelor de IQ în lumea reală este privită însă cu mult scepticism. Totuși, se pune întrebarea: de ce această capacitate este acum în declin?
Scăderea motivației ar fi una dintre teorii: oamenii nu sunt, astăzi, neapărat mai puțin capabili să treacă testele IQ , ci doar depun mai puțin efort.
Scăderea scorurilor IQ nu este însă consecventă. Potrivit cercetării Northwestern, în zona de rezolvare a puzzle-urilor de rotație a formelor, de exemplu, scorurile sunt în creștere.
Accentul pus pe materiile STEM în școli ar putea fi de vină pentru devalorizarea subiectelor pur abstracte, sugerează unul dintre autorii studiului.
O întrebare care se pune este dacă acest fenomen și o altă megatendință a secolului XXI – declinul sănătății mintale în rândul tinerilor ar putea avea o cauză comună.
Influența smartphone-urilor și a social media ar putea fi unul dintre răspunsuri, dar și aici părerile sunt împărțite.
La fel și stilurile parentale prea atente și la mentalitatea de spațiu sigur în curs de desfășurare în sistemul de educație.
Potrivit sursei citate e puțin probabil ca privarea copiilor de șansa de a rezolva singuri lucrurile contribuie foarte mult la rezistența lor mentală sau la dezvoltarea lor cognitivă.
Motive de îngrijorare există
Este sigur însă că pe parcursul secolului XXI, modul în care ne formăm mințile tinere s-a schimbat sub influența unor schimbări tehnologice și culturale profunde. Rezultatele sunt acum disponibile și există multe motive de îngrijorare, scrie The Post.
sursă: comisarul.ro
