Autor: Liviu Alexa
Pe mine m-a îngrijorat tare această informație „răsărită” la început de an și trecută cu vederea de majoritatea presei.
Președintele Nicușor Dan intenționează să înființeze la Cotroceni un departament special care să se ocupe de combaterea dezinformării și de ”fake-news”. Această secție va fi în coordonarea sa, au precizat surse oficiale pentru Știrile Pro TV.
Această informație a fost publicată inițial de G4Media.
Viitorul departament de la Cotroceni va fi format din reprezentanți ai instituțiilor statului care au atribuții în acest sens.
I-auzi, nene, ce îl stresează pe autistul nostru drag de la Cotroceni: dezinformarea. Vrea să o combată el, ca un Ceaușescu comandant suprem al Ministerului Adevărului. Probabil împreună cu prețioasa Lenuța Calistru de la Funky Citizens și cu vătaful prezidențial Radu Burnete, fostul futac al doamnei Calistru și săgeata lui Dan Șucu la Palat.
Așa că m-am gândit, dacă tot e atât de înverșunat domnul Președinte pe combaterea dezinformărilor, să public azi „aspecte” foarte proaspete și interesante din războiul pe care Nicușor Dan îl are cu Autoritatea Electorală Permanentă, instituție care îi refuză decontarea a aproape un milion de lei din banii cheltuiți în campanie.
Fiindcă „transparentul” Nicușor Dan nici astăzi nu a oferit opiniei publice explicații despre identitatea cetățenilor generoși care l-au împrumutat peste noapte cu o căruță de bani:
Îngerul Gabriel mi-a trimis în vis, azi-noapte, răspunsul AEP la plângerea prealabilă, înregistrată de Nicușor Dan la Autoritatea Electorală Permanentă cu nr. 20473/05.12.2025, formulată împotriva Deciziei nr. 177/DC din 05.11.2025 și a Raportului de control nr. 11057/11.08.2025, emise de Autoritatea Electorală Permanentă.
În mare, unele detalii din acest război au apărut în vară în presa facturistă, dar, în mic, detaliile din acest răspuns dat de AEP actualului Președinte al României sunt absolut interesante și nu au mai văzut lumina opiniei publice până acum. În fapt, AEP își menține poziția fermă de a nu deconta suma de 930.283,10 lei, cheltuieli care nu fac obiectul restituirii/rambursării de la bugetul de stat, potrivit art. 48 alin. (11) lit. b) din Legea nr. 334/2006.
Motivele care au stat la baza emiterii Deciziei nr. 177/DC din 05.11.2025 sunt prezentate în cadrul Raportului de control nr. 11057/11.08.2025, precum și temeiurile legale în baza cărora s-a luat această decizie.
Conform Raportului de control nr. 11057/11.08.2025: “Pentru campania electorală aferentă turului 2 a angajat cheltuieli electorale în valoare totală de 40.609.750,39 lei, astfel:
- 40.494.623,69 lei reprezentând cheltuieli angajate aferente plăților realizate prin intermediul conturilor bancare RO51 BTRL RONC RT05 8963 0602, respectiv RO28 BTRL EURC RT03 8963 0601 deschise la Banca Transilvania, conturi ce au fost notificate la Autoritatea Electorală Permanentă, pentru efectuarea operațiunilor financiare aferente campaniei electorale.
- 63.361,70 lei reprezentând cheltuieli angajate pentru plata comisioanelor percepute de platforma Stripe aferente donațiilor online încasate.
- 51.765,00 lei reprezentând cheltuieli angajate pentru plăți realizate din alte conturi bancare decât cele notificate la Autoritatea Electorală Permanentă, pentru efectuarea operațiunilor financiare aferente campaniei electorale, respectiv din contul RO39 RNCB 0318 0192 4472 0001, deschis la Banca Comercială Română, pentru plata comisioanelor percepute de platforma Orgo Informatics din 12.05.2023.
Pe baza acestor cifre rezultă că domnul candidat Nicușor Dan, azi președinte al României, a depășit plafonul de 40,5 milioane de lei pe care îl putea angaja ca independent:
Conform aceleiași normative în vigoare, respectiv conform dispozițiilor art. 41¹ din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 28 alin. (12) lit. p) din același act normativ, limita maximă a cheltuielilor electorale pe care le puteați angaja, în calitate de candidat independent, în turul al doilea al alegerilor Președintelui României, din anul 2025, a fost în valoare de 40.500.000,00 lei.
Însă acesta a angajat cheltuieli electorale în turul al doilea în valoare totală de 40.609.750,39 lei, depășind astfel limita maximă admisă de legislația în vigoare cu suma de 109.750,38 lei, nerespectând astfel prevederile art. 37 din Legea nr. 334/2006, faptă detaliată în Capitolul III.” (sursa – rǎspunsul AEP la plângerea prealabilǎ)
AEP a arătat şi că ND a încasat contribuții respectând sursele de finanțare prevăzute de art. 28 din Legea nr. 334/2006, cu următoarele excepții:
Menționăm că pentru aceste donații nu au fost încheiate înscrieri autentice, sau sunt mențiuni nulități absolute, între competitorul electoral și donatori, nerespectându-se cerința dispozițiilor art. 1011 din Legea 287/2009 privind Codul Civil, republicată cu modificările și completările ulterioare. De asemenea, dorind să subliniem că din valoarea totală a donațiilor menționate în tabelul de mai sus, doar 39.899,00 lei au fost utilizați pentru a plăti cheltuielile aferente campaniei electorale, fapt detaliat în Capitolul III.”
Hopaaa, dar asta nu e totul:
AEP zice:
“Menționăm că aceste donații nu au fost încheiate în totalitate prin înscrieri autentice, sub sancțiunea nulității absolute între competitorul electoral și donatori, nerespectându-se astfel dispozițiile art. 1011 din Legea 287/2009 privind Codul Civil, republicată cu modificările și completările ulterioare.
Subliniem că există înscris autentic între domnul Axinia Bogdan-Augustin și domnul Dan Nicușor-Daniel pentru suma de 485.000,00 lei, în loc de 509.900,00 lei, iar între domnul Iancu Aurel și domnul Dan Nicușor-Daniel pentru suma de 500.000,00 lei, în loc de 524.900,00 lei.
Precizăm că aceste donații nu au fost utilizate pentru plata cheltuielilor electorale angajate pentru campania electorală.”
Detaliu inedit: AEP zice cǎ Nicuşor a restituit din banii de donații un împrumut consistent luat de la sora sa, Claudia Dan
Domnul președinte nu va putea să mă acuze de dezinformare și fake news cu privire la această informație. Fiindcă ea provine exact din răspunsul oficial al AEP pentru ND și din care reiese că acesta i-a întors surorii sale un împrumut consistent din banii încasați din donațiile pentru candidatură.
Bomba vine chiar din documentul AEP:
“… s-au constatat următoarele:
- a încasat venituri în valoare totală de 7.184.146,63 lei, fără a fi virate în conturile bancare notificate la Autoritatea Electorală Permanentă, din care:
○ 1.402.993,71 lei împrumuturi contractate de la persoane fizice a căror destinație stabilită prin contractul de împrumut a fost “susținerea candidaturii și a campaniei electorale”;
○ 2.855.000,00 lei donații obținute de la persoane fizice a căror destinație stabilită prin contractul de donație a fost “susținerea candidaturii și a campaniei electorale”;
○ 2.926.152,92 lei donații online obținute prin intermediul platformelor Stripe și Orgo Informatics SRL a căror destinație regăsită pe site-ul de donații a fost “campania mea la alegerile prezidențiale”.
“Conform adresei transmise și înregistrată la Autoritatea Electorală Permanentă sub nr. 13980/10.07.2025, entitatea verificată precizează că aceste donații au fost strânse pentru susținerea candidaturii domnului Dan Nicușor-Daniel la funcția de Președinte al României.
“În realitate din valoarea totală de 2.926.152,92 lei, suma de 144.075,00 lei a fost utilizată pentru a restitui un împrumut doamnei Dan Claudia în data de 07.03.2025” (document oficial al AEP)
Acest lucru se poate constata urmărind operațiunile financiare regăsite în extrasul de cont deschis la Banca Comercială Română (indicat mai sus). Astfel, se observă că în data de 30.01.2025 soldul contului bancar a fost de 1.354,24 lei.
Până în data de 07.03.2025 a avut încasări proprii în valoare totală de 30.241,00 lei (fără încasarea din data de 05.02.2025 și restituirea din data de 10.02.2025 a sumei de 5.000,00 lei) și încasări de donații prin intermediul platformei Stripe în valoare totală de 1.577.495,34 lei.
Corelând aceste date cu declarația de avere a domnului Dan Nicușor-Daniel postată pe site-ul Președinției:
“… reiese că acest împrumut a fost contractat în anul 2022 de la doamna Dan Claudia, fiind scadent în anul 2025.
Precizăm că încă din perioada campaniei electorale, au existat suspiciuni rezonabile cu privire la destinația utilizării sumelor strânse prin intermediul platformei Stripe. Astfel, în data de 24.04.2025 am întocmit un raport de control ce a fost înaintat de către Autoritatea Electorală Permanentă, Parchetului de pe Lângă Înalta Curte de Casație și Justiție prin adresa înregistrată sub nr. 8947/24.04.2025, conform art. 44 alin. (5) din Legea nr. 334/2006.
Adresa nr. 13980/10.07.2025 și extrasul contului bancar RO39 RNCB 0318 0192 4472 0001, deschis la Banca Comercială Română, pentru perioada 30.01.2025 – 07.03.2025 se regăsește în Anexa nr. 4;
✓ sumele anterior menționate ca fiind venituri regăsite în alte conturi bancare decât cele notificate la Autoritatea Electorală Permanentă au fost utilizate ca și plăți aferente cheltuielilor angajate în precampanie, cu următoarele excepții:
○ suma de 144.075,00 lei utilizată pentru a restitui un împrumut doamnei Dan Claudia în data de 07.03.2025, împrumut ce a fost contractat în anul 2022, scadent în anul 2025 (faptă descrisă mai sus);
○ suma de 81.140,15 lei către Orgo Informatics SRL, reprezentând o cheltuială conexă campaniei electorale, respectiv o cheltuială ce a avut ca și drept scop colectarea donațiilor”. (sursa – AEP)
Deci, aşadar şi prin urmare
Permiteți-mi să vă ofer un fir roșu al dezvăluirii mele de azi, ca să înțelegem cu toții mai bine cât e de grav ce spune AEP în acest document, care este doar primul set din meciul de tenis dintre instituție și Președintele României, care, cel mai probabil, va merge în instanță cu partea a doua a războiului, iar acolo, așa cum mi-au indicat sursele mele, e puțin probabil ca AEP să câștige:
„Știți cum e, domnule Alexa? AEP o să se prefacă că se va apăra legitim, dar va avea o apărare slabă, și aia e! Cine se pune cu Președintele României, mai ales când mai are 4 ani și ceva de mandat și posibilitatea de a mai câștiga unul?”
Acuma, treaba mea de ziarist de investigații e să vă prezint această situație; nu sunt Mafalda să știu ce vor decide la final judecătorii.
Până una alta, Autoritatea Electorală Permanentă i-a refuzat lui Nicușor Dan rambursarea a 930.283 lei din cheltuielile de campanie pentru alegerile prezidențiale din 2025, iar documentul pe care l-am obținut reprezintă răspunsul instituției la contestația depusă de avocatul candidatului, devenit Președintele României.
În esență, AEP spune că banii pe care Nicușor Dan vrea să-i recupereze de la stat provin din surse care nu respectă legea finanțării campaniilor electorale.
Nasolicǎ, nu? Mai ales când discutăm de Nicuşor, acest zeu al legalității şi transparenței.
Problema centrală este că o parte semnificativă din fondurile strânse pentru campanie au trecut prin conturi bancare pe care Nicușor Dan nu le-a declarat oficial la AEP, ceea ce încalcă principiul transparenței totale impus de lege.
Legea e clară: toate operațiunile financiare ale unei campanii trebuie să treacă prin conturi notificate autorităților, tocmai pentru ca statul să poată verifica de unde vin banii și unde se duc.
Documentul dezvăluie că Nicușor Dan a încasat peste 7 milioane de lei în conturi nedeclarate, bani proveniți din împrumuturi și donații destinate explicit campaniei electorale. Printre aceste conturi se numără unul deschis la Banca Comercială Română, altul la Garanti Bank și unul la Salt Bank. Existența acestor conturi paralele ridică întrebări serioase despre modul în care a fost gestionată întreaga campanie din punct de vedere financiar.
Mai grav, AEP a descoperit că din donațiile strânse online prin platformele Stripe și Orga Informatics, o sumă de 144.075 lei a fost folosită pentru a rambursa un împrumut personal pe care Nicușor Dan îl avea față de sora sa, Dan Claudia, din anul 2022.
Practic, bani donați de cetățeni pentru campania prezidențială au ajuns să acopere o datorie personală a candidatului.
Autoritatea a observat acest lucru comparând mișcările din contul de la BCR cu declarația de avere publicată pe site-ul Președinției, unde apare menționat împrumutul de la surioarǎ, scadent în 2025.
Această descoperire a fost atât de îngrijorătoare încât AEP a trimis o sesizare către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție încă din aprilie 2025, semnalând suspiciuni privind destinația banilor strânși prin Stripe.
Documentul mai relevă și problema donațiilor de valoare mare care nu au fost încheiate prin acte autentice, așa cum cere legea.
Două persoane, Axinia Bogdan-Augustin și Iancu Aurel, au donat fiecare câte aproximativ o jumătate de milion de lei, însă actele notariale nu acoperă sumele integrale.
Tudor Virgil și Raiciu Costin apar și ei cu donații cumulate de zeci de mii de lei în condiții similare. Legea impune ca donațiile peste un anumit prag să fie făcute prin înscrisuri autentice tocmai pentru a preveni finanțările obscure sau spălarea de bani în campaniile electorale.
Lui Nicuşor i s-a rupt în paişpe.
Un alt aspect problematic este că Nicușor Dan a depășit plafonul legal de cheltuieli pentru turul doi al alegerilor. Legea permitea maximum 40,5 milioane lei, iar el a cheltuit 40,6 milioane, depășind limita cu aproape 110.000 lei. Poate părea o sumă mică raportat la total, dar legea nu face distincție între depășiri mici și mari.
Ce înseamnă toate acestea din perspectivă juridică și morală?
În primul rând, că un candidat care s-a prezentat întotdeauna drept campionul transparenței și al luptei anticorupție a gestionat finanțarea propriei campanii într-un mod care, în cel mai bun caz, denotă dezordine administrativă gravă, iar în cel mai rău caz, sugerează o încercare deliberată de a ocoli regulile.
Folosirea donațiilor publice pentru acoperirea unei datorii personale către sora sa este deosebit de toxică din punct de vedere al percepției publice, pentru că transformă contribuțiile cetățenilor într-un mecanism de rezolvare a problemelor financiare familiale.
În al doilea rând, refuzul AEP de a rambursa cei 930.000 lei nu este o chestiune de rea-voință politică, ci aplicarea strictă a literei legii.
Articolul 48 din Legea 334/2006 spune explicit că nu se rambursează sumele care provin din alte surse decât cele prevăzute de lege. Din moment ce banii au trecut prin conturi nedeclarate, statul nu are cum să certifice legalitatea lor și, prin urmare, nu îi poate deconta.
Și atunci de ce ND insistă să recupereze acești bani, de vreme ce AEP latră din toate pozițiile că e ILEGALĂ rambursarea lor? Pe ce se bazează ND, pe forța funcției prezidențiale?
Documentul mai arată că Nicușor Dan a declarat oficial, prin mandatarul său financiar, că nu a efectuat plăți din alte conturi decât cele notificate la AEP.
Această declarație contrazice direct constatările controlului, ceea ce ridică problema unor posibile declarații false depuse la o autoritate publică.
Finalul documentului este sec și definitiv: Autoritatea Electorală Permanentă își menține decizia de nerambursare, considerând-o temeinică și legală.
Pentru cetățeanul obișnuit, lecția este simplă şi tristucǎ: chiar și politicienii care își construiesc cariera pe ideea de integritate pot ajunge să fie prinși în contradicții când vine vorba de bani.
Iar pentru Nicușor Dan, acest document reprezintă o pată pe dosarul său de candidat curat, dar şi pe CV-ul sǎu de preşedinte de țarǎ.
Ce ziceți, cititori dragi ai Strict Secret, meritǎ acest gen de dezvǎluiri 26 de lei pe lunǎ? Io zic cǎ da:
O întrebare bunǎ despre Wizz Air
Ne vinde Bolojan țara ca pe şaorma.
Musai să citiți această analiză, apropo de ultima mea vizită în China, ca să înțelegeți mai bine dinamica unei superputeri ca cea de la Beijing, care, după răpirea președintelui Venezuelei și a soției sale și amenințările la adresa Europei și Iranului, a acționat decisiv.
Ce a făcut China recent?
de Kurt Grötsch
Fără demonstrații retorice goale în stilul lui Trump sau Macron, China a început o serie de acțiuni concrete, motivată de evaluarea sa conform căreia Statele Unite au transformat controlul asupra petrolului venezuelean într-un instrument de a limita prezența Chinei în America de Sud și de a obstrucționa o traiectorie de creștere rapidă și ireversibilă.
China a luat măsuri care au vizat direct linia de flotație a imperiului american, întrucât agresiunea împotriva Venezuelei constituie o declarație de război împotriva proiectului mondial multipolar și împotriva grupării BRICS.
La doar câteva ore după ce a apărut vestea răpirii președintelui Nicolás Maduro, președintele Xi Jinping a convocat o reuniune de urgență a Comitetului permanent al Biroului Politic al Partidului Comunist Chinez, care a durat exact 120 de minute. Nu au fost emise declarații oficiale și nu au fost formulate amenințări diplomatice. În schimb, a prevalat o tăcere premergătoare furtunii, activând ceea ce strategii chinezi descriu ca un „răspuns asimetric cuprinzător” la agresiunea care viza partenerii Chinei din emisfera vestică.
Venezuela reprezintă capul de pod strategic al Chinei către America Latină, chiar în „curtea din spate” a Statelor Unite.
Prima fază a răspunsului Chinei a început pe 4 ianuarie, la ora 9:15, când Banca Populară Chineză a anunțat discret suspendarea temporară a tuturor tranzacțiilor în dolari americani cu companii legate de sectorul american de apărare. Firme precum Boeing, Lockheed Martin, Raytheon și General Dynamics au aflat că toate tranzacțiile cu China au fost înghețate, fără avertisment prealabil.
În aceeași zi, la ora 11:43, State Grid Corporation of China, operatorul celei mai mari rețele electrice din lume, a anunțat o analiză tehnică cuprinzătoare a tuturor contractelor cu furnizorii americani de echipamente electrice, semnalând efectiv începutul decuplării tehnologice de Statele Unite.
La ora 14:17, Corporația Națională de Petrol din China, cea mai mare companie petrolieră deținută de stat din lume, a anunțat o reorganizare strategică a rutelor sale de aprovizionare la nivel global. Aceasta a marcat reactivarea „armei energetice”, prin anularea contractelor de furnizare de petrol către rafinăriile americane în valoare de 47 de miliarde de dolari anual.
Petrolul destinat anterior Coastei de Est a SUA a fost redirecționat către India, Brazilia, Africa de Sud și alți parteneri din Sudul Global, declanșând o creștere de 23% a prețurilor petrolului într-o singură sesiune de tranzacționare.
Mai important, mesajul strategic era inconfundabil: China poate sufoca energic Statele Unite fără a trage un singur foc de armă.
Într-o altă mișcare, China Ocean Shipping Company (COSCO), care controlează aproximativ 40% din capacitatea maritimă globală, a implementat ceea ce a numit „optimizarea rutelor operaționale”. Navele chineze au început să evite porturile americane precum Long Beach, Los Angeles, New York și Miami.
Aceste porturi puternic dependente de logistica maritimă chineză au pierdut brusc 35% din traficul lor obișnuit de containere, provocând un șoc sever corporațiilor mari precum Walmart, Amazon și Target, ale căror lanțuri de aprovizionare s-au prăbușit parțial în câteva ore.
Ceea ce a ieșit cel mai în evidență a fost sincronizarea momentului acestor măsuri, creând un efect în cascadă care a amplificat exponențial impactul lor economic. Aceasta nu a fost o escaladare treptată, ci un șoc sistemic menit să împiedice capacitatea Americii de a răspunde.
Înainte ca Washingtonul să poată absorbi complet lovitura, China a activat o altă pârghie: mobilizarea Sudului Global. Pe 4 ianuarie, la ora 16:22, ministrul chinez de externe Wang Yi a oferit Braziliei, Indiei, Africii de Sud, Iranului, Turciei, Indoneziei și altor 23 de țări condiții comerciale preferențiale imediate, condiționate de refuzul lor public de a recunoaște orice guvern venezuelean instalat prin sprijin sau intervenție din partea SUA.
În mai puțin de 24 de ore, 19 țări au acceptat oferta, conduse de Brazilia, urmate de India, Africa de Sud și Mexic. Conceptul unei „lumi multipolare funcționale” a devenit astfel o realitate concretă.
China a reușit să formeze instantaneu o coaliție anti-SUA prin utilizarea stimulentelor economice.
„Lovitura finală” a venit pe 5 ianuarie, când Beijingul a activat arma financiară. Sistemul de plăți interbancare transfrontaliere (CIPS) din China a anunțat o extindere a capacității sale operaționale de a procesa orice tranzacție internațională care urmărește să ocolească sistemul SWIFT controlat de SUA.
Astfel, China a oferit lumii o alternativă completă și eficientă la sistemul financiar occidental. Orice stat, companie sau bancă care dorește să desfășoare activități comerciale fără a se baza pe infrastructura financiară a SUA poate utiliza acum sistemul chinezesc, care este cu 97% mai rapid și mai ieftin.
Răspunsul a fost imediat și copleșitor: în primele 48 de ore, au fost procesate tranzacții în valoare totală de 89 de miliarde de dolari, iar băncile centrale din 34 de țări au deschis conturi operaționale în cadrul sistemului chinez – accelerând dedolarizarea uneia dintre sursele cheie de finanțare ale Statelor Unite.
Pe frontul tehnologic, China, care controlează 60% din producția globală de pământuri rare, vitale pentru fabricarea semiconductorilor și a componentelor electronice, a anunțat restricții temporare asupra exporturilor acestor minerale către orice țară care a sprijinit răpirea președintelui Nicolás Maduro.
Această decizie a alarmat giganți tehnologici americani precum Apple, Microsoft, Google și Intel, ale căror sisteme de producție s-ar putea confrunta cu perturbări severe în câteva săptămâni.
Fiecare mișcare chineză lovește direct inima economică a imperiului american.
„Ce a făcut China pentru Venezuela?”, se întreabă deopotrivă aliații și adversarii.
Răspunsul este acum clar: fără a declara război, China acționează, influențează și impune noi realități.
Notă – Kurt Grötsch este un academician și cercetător german, doctor în filosofie la Universitatea din Nürnberg, MBA la Madrid, profesor și lector la universități europene și internaționale. Specialist în cultură, comunicare și industrii creative; fondator al mai multor instituții culturale; vicepreședinte al „Catedrei China” și ambasador al Universității Minzu din China.
sursă: strictsecret.com
