Luni, 2 noiembrie, în mai multe prefecturi din țară, jurământul noilor reprezentanți ai Guvernului a semănat mai degrabă a sărbătoare de partid. Discursuri, felicitări, fotografii de grup, lideri politici și primari aduși la învestire. Te uitai la imagini și aveai senzația că alegerile abia s-au terminat și învingătorii își numără trofeele. Doar că la aceste alegeri românii n-au fost chemați deloc. Prefecții nu se aleg, se numesc — prin hotărâri de Guvern, după criterii pe care Executivul ar trebui să le explice și pe care, de regulă, nu le explică.
Pe 30 octombrie, Guvernul a schimbat 29 de prefecți și 15 subprefecți. O mișcare administrativă de o asemenea anvergură ar fi trebuit să deschidă discuția despre cum sunt aleși oamenii care reprezintă Executivul în teritoriu. În schimb, scena a fost acaparată de ceremonii și de prezența partidelor.
La Constanța, fostul primar Decebal Făgădău a revenit în prima linie a administrației, de data aceasta ca prefect, cu organizația județeană PSD prezentă la învestire. La Alba, noul prefect, Corneliu Mureșan, este chiar președintele social-democraților județeni. La Cluj, Alexandru Cordoș, propus de PSD, a preluat Prefectura. Legătura dintre funcția guvernamentală și organizația de partid rămâne, se vede, la fel de strânsă ca întotdeauna.
Prezența politicienilor la astfel de evenimente nu e nici ilegală, nici în sine o problemă. Prefectul poate avea apartenență politică, legea i-o permite într-o formă sau alta. Problema începe în altă parte: atunci când mesajele reprezentanților de partid acoperă tot ce rămâne în public din învestire, iar funcția, care nu are nimic electoral în ea, e împachetată ca pe un câștig al scrutinului.
Jurământul prefectului nu se face în fața PSD, a PNL sau a vreunui alt partid. El promite respectarea Constituției și a legilor, pentru că exact asta e meseria: reprezintă Guvernul, urmărește aplicarea legii și controlează legalitatea actelor autorităților locale. Numirea nu-i dă un mandat propriu și nu transformă Prefectura într-o anexă a organizației care l-a propus.
La Tulcea însă, dincolo de luminile ceremoniei, apar întrebări care cer răspunsuri concrete, nu retorică.
Noul prefect, Doru Moscu, economist, membru PSD, fost consilier județean și fost șef al Gărzii de Mediu Tulcea, a fost numit prin Hotărârea Guvernului nr. 919 din 30 octombrie 2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 910 din aceeași zi. Îl înlocuiește pe Eugen Terente, eliberat din funcție prin HG nr. 869/2026.
Înainte de numire, trecutul administrativ al lui Moscu mai tresărise în spațiul public. În 2024 a contestat în instanță evaluarea pe anul 2023, când primise calificativul „nesatisfăcător”, cu nota 2,34. Tribunalul Tulcea i-a dat dreptate în 2025 și a anulat raportul de evaluare, constatând nereguli procedurale; Garda de Mediu a declarat recurs, nerezolvat definitiv până acum. Anulată pentru procedură, evaluarea nu poate fi tratată ca verdict de neperformanță. Nici hotărârea însă nu șterge întrebarea firească: ce a lăsat în urmă, concret, omul care a condus controlul de mediu în județ?
Un al doilea dosar, nr. 1584/88/2024, îl găsește pe Moscu în conflict cu Garda Națională de Mediu, într-o cauză privind anularea unui act administrativ de recuperare a unui prejudiciu. Un al treilea, nr. 115/36/2025, vizează comisiile unui concurs pentru șefia Gărzii de Mediu Tulcea; Curtea de Apel Constanța i-a respins în aprilie 2025 cererea de suspendare. Procesele nu înseamnă vinovăție, iar contestarea unei decizii administrative e un drept pe care oricine și-l poate exercita. Contează altceva: s-a uitat cineva peste aceste dosare înainte ca numele lui să ajungă pe masa Guvernului? Dacă da, cine și ce a constatat?
Informații primite la redacție deschid o pistă pe care deocamdată nu o putem confirma din documente: o posibilă legătură între activitatea lui Moscu la Garda de Mediu, societatea STAR SERVICE din Tulcea — dealer Dacia-Renault, prima firmă a județului pe comerțul auto — și un control efectuat în 2022 la un operator REMAT, în contextul sesiunii Rabla. Nu avem procesele-verbale, nu avem actele, nu putem spune că vreo companie ar fi primit tratament preferențial. Avem întrebări: cine a dispus controlul, cine a făcut parte din echipă, ce s-a ales de eventualele sancțiuni? Singurele urme publice legate de REMAT Tulcea sunt mai noi — un incendiu la depozitul de anvelope din februarie 2025 și o amendă de 100.000 de lei anunțată de Garda de Mediu la vremea aceea — și niciuna nu-l privește direct pe Moscu. Am solicitat oficial documentele care pot lămuri ce s-a întâmplat în 2022.
În județ, PSD e condus de Horia Teodorescu, președinte al Consiliului Județean. Tocmai de aceea răspunsurile despre Moscu nu pot veni doar de la București. Ce-l recomandă profesional pe noul prefect? Ce rezultate concrete are în spate? Cine a făcut propunerea — organizația județeană? Și, la fel de important: prefectul va trebui să controleze legalitatea actelor unui Consiliu Județean condus chiar de omul care l-a propus. Nu e dovada unui conflict de interese, nimeni n-a spus asta. E însă un motiv serios ca numirea să vină cu explicații publice, nu doar cu șampanie.
Tulcea nu e un caz izolat. La 29 de numiri, Guvernul poate și trebuie să spună pe ce criterii a ales. Îndeplinirea condițiilor legale e obligatorie, dar nu explică de ce un om și nu altul.
Ceremoniile de învestire își au locul lor într-un stat normal. Ce merită discutat e dozajul: cât din ce se vede în jurul unui prefect nou e instituție și cât e partid. După discursuri și fotografii urmează partea fără public: controale, avize, decizii care supără. Acolo se va vedea dacă acești prefecți pot ține legea mai sus decât oamenii care i-au uns.
În cazul lui Doru Moscu, întrebările despre trecutul administrativ și despre criteriile numirii rămân deschise. Nu pentru că un dosar din instanță ar fi o condamnare — nu e —, ci pentru că o funcție publică atât de importantă cere transparență, iar transparența nu se dă cu pixul, la ceremonie.
Guvernul și partidele au făcut show cu aceste numiri. La fel de vizibil ar trebui să fie și răspunsul la o întrebare simplă: de ce ei?
Aurel Badea
