În 2024, ideea de a transforma Groenlanda într-un „laborator” pentru ambiții private ale miliardarilor din Silicon Valley a trecut de la fantezie la încercări concrete.
Potrivit informațiilor apărute în presă, Dryden Brown, CEO al startup-ului Praxis, s-a deplasat în Groenlanda și a discutat cu oficiali locali despre un proiect care, în esență, presupunea cumpărarea de teritoriu și construirea unui „oraș al viitorului”. Reacția autorităților groenlandeze a fost pe măsură: propunerea a fost tratată cu ironie și respinsă ferm. Întrebarea-cheie rămâne însă alta: care este implicarea reală a lui Peter Thiel?
Rețeaua din spatele planului
Peter Thiel este unul dintre principalii investitori în Praxis. În paralel, el a finanțat masiv campaniile politice ale lui Donald Trump și JD Vance, consolidând o punte directă între capitalul tech radical și puterea politică de la Washington. În 2025, Trump l-a numit pe Kenneth A. Howery, un apropiat al lui Thiel, ambasador al SUA în Danemarca – statul de care aparține Groenlanda. Numirea nu este una neutră: Howery, Thiel și Elon Musk sunt vechi parteneri de afaceri, toți fiind cofondatori ai PayPal.
Planificare pe termen lung
În vara trecută, au fost înființate mai multe LLC-uri înregistrate în Delaware, toate cu legături directe sau indirecte de Groenlanda. Aceste mișcări administrative indică o planificare strategică din timp, nu simple exerciții speculative. Nu vorbim doar despre imobiliare sau „inovație urbană”, ci despre acces la resurse, poziționare strategică în Arctica și influență geopolitică asupra unui teritoriu autonom, dar vulnerabil economic.
„Orașul viitorului” sau colonizare corporatistă
Publicația InsideHook a detaliat aceste ambiții într-un articol sugestiv: „A Startup Linked to Peter Thiel Wants to Build the ‘Next Great City’ in Greenland”. Sub limbajul futurist și promisiunile de progres se conturează însă o viziune periculoasă: statele și comunitățile locale sunt tratate ca simple platforme de test, nu ca subiecte suverane cu drepturi și voință proprie. În același registru, Elon Musk a vorbit deschis despre Groenlanda ca despre un loc ideal pentru a „testa” o societate de tip Marte – un experiment social aplicat pe un teritoriu real, locuit, fără mandat democratic.
Amenințările de anexare: presiune politică și forță brută
În acest context, declarațiile lui Donald Trump devin esențiale pentru înțelegerea întregului tablou. Trump nu s-a limitat la retorică bombastică sau „negocieri neconvenționale”, ci a vorbit explicit despre anexarea Groenlandei „prin orice mijloace”, inclusiv militare, dacă Statele Unite ar considera că interesele lor strategice o cer. Astfel de amenințări, venite din partea unui președinte în funcție, marchează o ruptură gravă de normele dreptului internațional și normalizează ideea că forța armată poate fi un instrument legitim de achiziție teritorială.
În acest punct, planurile economice ale rețelei Thiel-Musk-Howery nu mai pot fi separate de discursul agresiv al lui Trump: capitalul privat, influența politică și amenințarea militară se contopesc într-un singur proiect de putere, care tratează teritoriile și populațiile ca pe simple piese într-un joc al ambițiilor imperiale.
Ceea ce se conturează nu este o glumă sau o excentricitate de Silicon Valley, ci o tentativă coordonată de a transforma geopolitica într-un joc de startup, cu miliardari conectați direct la vârful puterii americane. Refuzul ferm al autorităților groenlandeze este un semnal clar că aceste planuri nu sunt binevenite. Pentru Europa și comunitatea internațională, mesajul este limpede: Groenlanda nu este de vânzare, iar amestecul dintre bani, politică și amenințarea forței militare reprezintă una dintre cele mai serioase provocări la adresa suveranității și democrației în secolul XXI.
SURSE • InsideHook • Reuters • The Guardian • ArcticToday • The New Republic • Wikipedia
sursă: ziuanews.ro
