(transcrierea pamfletului „Omul Negru al Zilei” din emisiunea “Ce-i în Gușă, și-n căpușă!”, de la GOLD FM)
Autor: Cozmin Gușă
„Omul Negru al Zilei”, prieteni, este Traian Băsescu – fantoma ce a provocat decăderea statului român ne bântuie din nou. În weekendul care a trecut, mulți români și-o fi scuipat în sân revăzându-l pe ecranele televizoarelor pe Băsescu ținând un discurs elevilor, la Târgu Jiu, pe scena aniversării unui liceu de acolo. Dezarticulat în formă și fapt, cu o voce și atitudine bune de speriat copiii, Băse’ a dorit să țină o lecție de politică reală, așa cum a promis el atunci când s-a retras din funcție, că va deveni profesor de politică, explicând, sub umbra statuii și a Coloanei Infinitului a lui Brâncuși de acolo, din Târgu Jiu, mecanismele prin care guvernarea actuală minte și manipulează. Nici mai mult, nici mai puțin.
Nu o să vă descriu discursul astăzi, dar trebuie să știți, prieteni, că ipochimenul de Băsescu a repetat fără rușine toate metodele prin care sub coordonarea și la comanda sa au fost manipulați românii în timpul mandatelor sale și votul lor a fost furat. De data asta, acest om ce nu dă doi bani pe educație, și a spus-o de mai multe ori și vedem și rezultatul, și-a ținut show-ul grețos chiar în fața unor elevi naivi, ce nu-i cunosc isprăvile; e poate singurul public ce l-ar mai accepta pe Băsescu din neștiință, acești elevi care nu știu foarte bine nici cine e Băsescu, știu că e un fost președinte al României, nici ce a făcut în mandatele sale, ar putea să afle sau o fi aflat după ce au dat o cercetare pe Wikipedia.
Zic despre Băsescu că e o fantomă ce încă ne bântuie, și așa e, dar mă gândesc și la pleiada de nomenclaturiști comuniști sau securiști ca el, învechiți în rele, ce ne-au păcălit și siluit după 1989, convingându-ne că doar Ceaușescu era ceva rău în comunism pentru noi, și nu chiar ei, profitorii amorali și abjecți ai tuturor regimurilor. Prieteni goldiști, când îi vedeți pe undeva pe Băsescu sau pe securiștii sau nomenclaturiștii pe care i-am pomenit mai devreme, să vă scuipați în sân și să vă faceți cruce. Bineînțeles că nu e suficient, dar e necesar și binevenit.
