(transcrierea rubricii „Omul Zilei” din emisiunea “Ce-i în Gușă, și-n căpușă!”, de la GOLD FM)
Autor: Cozmin Gușă
Serghei Lavrov este, cumva, decanul Miniștrilor de Externe din lume. Este și cel mai vechi în funcție, reprezintă și marea Federație Rusă, dar, în orice caz, este și cel mai prestigios printre șefii diplomației mondiale. Nu greșește, nu l-am văzut niciodată greșind, vorbește mereu clar, de multe ori și dur, deseori glumește în interviurile cu diverșii moderatori, are marele merit că stăpânește câteva limbi străine, printre care, atenție, și limba română (citește și vorbește Serghei Lavrov în limba română), are și beneficiul faptului că a trăit o perioadă în Statele Unite ale Americii, mai precis la New York, acolo unde locuiește acum și fiica sa. Dacă vreți să fac o comparație cu trecutul, apropo de prestigiu și greutate, pentru mine este limpede că Serghei Lavrov este Kissinger-ul vremurilor noastre. E limpede că, la nivel de autoritate și influență, el i-a luat locul legendarului diplomat american.
Ieri, Serghei Lavrov a dat, însă, cea mai mare lovitură Americii în plan diplomatic. De ce? Pentru că a expus clar strategia americană cinică, păguboasă, dar despre care toți vorbesc doar pe la colțuri; niciunul dintre diplomații planetei n-a avut curaj să se pronunțe. A făcut-o, însă, Lavrov și a pornit, de la referirea la Iran și Venezuela, atacul american asupra acestor două țări. El a spus că aceste acțiuni fac parte dintr-o strategie mai largă a Americii de a influența, de fapt, piețele energetice globale și de a-și consolida poziția în sectorul petrolului și gazelor naturale. Nici vorbă de a urmări eliberarea popoarelor, principii de libertate, de vot, de expresie, de a lupta împotriva dictatorilor, nu, nimic din toate astea. Și citez din Lavrov:
„Planurile SUA de a impune schimbări de regim în Iran și Venezuela urmăresc, de fapt, obținerea unui control mai mare asupra resurselor de petrol și gaze.”
Și apoi s-a referit și la Israel, împreună cu Statele Unite, care, ambele, „funcționează după principiul divide et impera. Așa acționează în Orientul Mijlociu, prin războiul iranian; nu doresc normalizarea relațiilor dintre Iran și vecinii săi”. El explică faptul că o eventuală apropiere între Iran și celelalte monarhii din Orientul Mijlociu ar reduce brusc presiunile militare din regiune, dar, pe cale de consecință, ar diminua influența externă a Statelor Unite și a Israelului în zona Golfului.
Nu v-ați fi așteptat, având în vedere apropierea care se prezintă public între Putin și Donald Trump, ca cea mai mare lovitură împotriva lui Trump și împotriva Americii să vină chiar de la Serghei Lavrov, care, așa cum vă spuneam, nu doar că este cel mai influent rus al momentului (cel mai puternic fiind Putin), dar are foarte multe inițiative personale, pentru că are libertatea, pe anumite paliere, de a direcționa politica externă a Rusiei. Această politică externă, prin prisma acestei declarații, înseamnă punerea în dificultate maximă a Americii, făcutul de rușine al lui Donald Trump, care este prezentat ca un lider habotnic, samavolnic, care, de fapt, minte tot timpul atunci când vorbește despre pace, libertate, democrație și lupta împotriva dictaturilor, el urmărind, de fapt, efecte materialiste, mercantile, pecuniare.
Dacă aceste acuzații ar fi venit de la vreun jurnalist, oricât de celebru sau important ar fi fost, ar fi avut efecte, și nu prea. Venind însă de la șeful diplomației rusești, Serghei Lavrov, care este și decanul prestigios al Miniștrilor de Externe din lume, este o lovitură de baros, care, atenție, în mod paradoxal, este amplificată și de scandalul Ministrului de Externe ungar, ale cărui convorbiri telefonice cu același Serghei Lavrov au fost interceptate și sunt prezentate ca o mare lovitură împotriva regimului Orban înaintea alegerilor. Vă asigur că efectul va fi exact invers. De ce? Pentru că genul de dialog pe care Szijjártó, Ministrul de Externe ungar, l-a avut cu Lavrov este un țel, este un ideal al tuturor diplomațiilor Europei; cu toții ar vrea, de fapt, să relaționeze așa cu puternicul Lavrov, un om care are influență pe toate continentele, la toate marile puteri și, atenție, și în marele joc geoeconomic.
La un moment dat, când va veni vremea, voi face o sinteză a forței lui Lavrov în politica mondială, pe baza unor date pe care le-am studiat sau pe care le dețin. Atunci o să vedeți de ce, inclusiv acest scandal cu Ministrul de Externe, este o proiecție de putere foarte interesantă, care pregătește, într-un mod extrem de parșiv și de eficient, construcția și prezentarea noii punți de cultură ruso-europeană.
