Autor: Ovidiu Stănică
Șeful serviciului de informații externe al Rusiei a acuzat Uniunea Europeană că s-a amestecat în alegerile pentru Duma de Stat, afirmând că Bruxellesul pregătise o evaluare critică a scrutinului înainte ca acesta să se încheie.
Serghei Narîșkin, directorul Serviciului de Informații Externe (SVR), a declarat pentru Channel One că Moscova a documentat ceea ce el a numit o ingerință a UE. „A existat o ingerință. Am luat act de ea. Am constatat că, într-un fel, Comisia Europeană pregătise deja din timp un document în care susținea că alegerile au fost viciate”, a spus el.
Declarațiile vin după cele făcute de ministrul de externe Serghei Lavrov la 20 septembrie. Lavrov a afirmat că UE aprobase, cu câteva zile înainte de începerea votului, o declarație potrivit căreia alegerile erau „invalide din perspectiva standardelor democratice europene”.
Acuzațiile provin de la înalți oficiali ruși și nu au fost verificate independent. Ele se înscriu într-un tipar vechi, în care Moscova prezintă criticile occidentale la adresa alegerilor sale drept ingerințe nelegitime, în timp ce UE și alte guverne occidentale susțin de ani de zile că mediul electoral din Rusia nu respectă standardele democratice.
Narîșkin și Lavrov nu vorbesc despre operațiuni clandestine, atacuri cibernetice sau finanțarea unor candidați. Acuzația lor este că UE a redactat și, potrivit lui Lavrov, a aprobat o evaluare politică negativă înainte de încheierea votului. În interpretarea lor, momentul ales constituie în sine o ingerință: un verdict prestabilit, nu o evaluare a modului în care s-a desfășurat scrutinul.
Autoritățile ruse au folosit un limbaj asemănător și după alte alegeri parlamentare și prezidențiale. De regulă, ele susțin că guvernele străine nu au dreptul să se pronunțe asupra legitimității voturilor din Rusia și că asemenea declarații urmăresc să discrediteze rezultatele atât în țară, cât și în străinătate.
De-a lungul mai multor cicluri electorale, Uniunea Europeană a criticat restricțiile impuse în Rusia politicienilor din opoziție, presei independente, observatorilor electorali și societății civile. Aceste critici se bazează, de obicei, pe cadrul legal și pe condițiile de campanie cunoscute cu mult înainte de ziua votului: descalificarea candidaților, controlul asupra presei și limitarea dreptului la întrunire și a observării alegerilor. În acest context, pregătirea din timp a unor proiecte de declarații este o practică diplomatică obișnuită. Ea nu dovedește, în sine, că o instituție a ignorat desfășurarea votului sau și-a fabricat concluziile.
Observarea internațională a alegerilor, atunci când este permisă, urmează un calendar asemănător. Misiunile evaluează legile, corectitudinea campaniei și procedurile de vot pe măsură ce acestea se desfășoară; nu așteaptă numărarea finală a voturilor pentru a-și forma o opinie despre respectarea standardelor declarate. În ultimii ani, Rusia a limitat sau a respins observarea electorală deplină din partea Biroului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului al OSCE, reducând astfel volumul informațiilor independente, culese la fața locului, de care dispun guvernele străine.
În materialul pus la dispoziție nu este citat niciun răspuns al UE la cele mai recente declarații ale lui Narîșkin. În trecut, Bruxellesul a respins acuzația că exprimarea unor critici privind condițiile electorale ar reprezenta o „ingerință”, susținând că o apreciere asupra standardelor democratice este o judecată politică, nu o încercare de a modifica voturile.
Ambele interpretări se înscriu în contextul unei relații deteriorate. Rusia a acuzat în repetate rânduri statele occidentale că încearcă să o destabilizeze prin ONG-uri, presă și sancțiuni. Guvernele occidentale au documentat, la rândul lor, operațiuni de influență rusești, activități cibernetice și finanțări clandestine menite să le afecteze propriile alegeri și dezbateri publice. Fiecare parte tratează declarațiile celeilalte despre alegeri drept dovadă de rea-credință.
Un comunicat redactat în avans poate fi interpretat în două feluri. Poate indica faptul că instituția hotărâse deja că procesul era nelegitim, indiferent de ce urma să se întâmple în ziua votului. Dar poate indica și faptul că restricțiile legale și politice erau considerate deja atât de severe, încât numărarea voturilor nu ar mai fi schimbat evaluarea. O relatare imparțială nu poate prezenta niciuna dintre aceste interpretări drept fapt dovedit doar pe baza declarațiilor oficialilor.
Ceea ce se poate afirma cu certitudine este mai limitat: înalți oficiali ruși spun că UE a intervenit în alegeri prin pregătirea anticipată a unui document negativ. Drept dovadă, ei invocă momentul în care acesta a fost pregătit. Dacă acest lucru constituie o ingerință sau doar o comunicare diplomatică obișnuită despre un proces criticat anterior în mod public de UE rămâne o dispută politică, nu o concluzie stabilită.
Sursa: thediplomaticaffairs.com
