POLITICO: Orban e eliminat. Cine-ar putea fi noul “perturbator-șef” al UE?!

Viktor Orbán a ieșit din scenă — iar coroana sa de principalul perturbator al UE este brusc disponibilă.

Predarea are loc într-un moment delicat, în care blocul comunitar se bazează pe unitate pentru a promova sancțiuni, bugete și alte decizii care necesită încă unanimitate. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, nu a pierdut timpul săptămâna aceasta, după înfrângerea lui Orbán, și a sugerat imediat modificări ale regulilor de vot ale UE pentru a evita viitoare blocaje.

Ani de zile, belicosul prim-ministru maghiar și-a folosit dreptul de veto pentru a bloca inițiative-cheie, în special în ceea ce privește sprijinul UE pentru Ucraina. După înfrângerea zdrobitoare din alegerile de duminică, el va fi în curând înlocuit de Péter Magyar, o figură de centru-dreapta care și-a manifestat dorința de a colabora mai strâns cu Bruxelles-ul.

Unii speră că victoria maghiarilor va facilita atingerea consensului. „Impresia mea este că modelul politic de afaceri, care reprezenta un perturbator sistemic și structural, s-a prăbușit odată cu înfrângerea drastică a Fidesz [partidului lui Orban] în alegeri”, a declarat un diplomat UE căruia i s-a acordat anonimatul pentru a vorbi cu sinceritate, la fel ca alții din acest articol.

Însă plecarea lui Orbán nu înseamnă că von der Leyen – sau Kievul – pot respira ușurați. Consiliul European, unde se întrunesc toți cei 27 de lideri pentru a lua decizii, include încă un grup de aliați ai lui Orbán și câțiva potențiali noi oameni influenți ai UE.

Iată care sunt cei cinci lideri cel mai probabil să preia titlul lui Orbán ca următoarea bête noire a blocului comunitar.

Partenerul: Prim-ministrul slovac Robert Fico

Premierul Slovaciei a fost adesea partenerul fidel al lui Orbán în veto, alăturându-se colegului său, lider pro-rus, în blocarea sancțiunilor împotriva Moscovei și cerând o excepție de la împrumutul de 90 de miliarde de euro acordat Ucrainei de către UE. Odată cu plecarea lui Orbán, Fico rămâne singurul prieten al Kremlinului în UE.

„Sunt interesat să fiu un jucător constructiv în Uniunea Europeană, dar nu în detrimentul Republicii Slovace”, a declarat Fico vara trecută.

Fico a avertizat, luna trecută, că ar putea respinge tranșa de 90 de miliarde de euro pentru Kiev în locul lui Orbán, dacă ungurul ar pierde alegerile. Budapesta a blocat timp de luni de zile distribuirea fondurilor convenite la un summit din decembrie, din cauza unei dispute cu Kievul privind o conductă defectă care transporta petrol rusesc către Europa Centrală. Peter Magyar a semnalat luni că nu va sta în calea UE.

Întrucât conducta nu este încă operațională – președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că nu va fi reparată până la sfârșitul lunii aprilie – întrebarea acum este dacă Fico își va îndeplini amenințarea de a prelua ștafeta de la Orbán și de a bloca fondurile sau dacă se va alinia la politicile UE. Liderul slovac a renunțat întotdeauna anterior la sancțiuni și s-a alăturat declarațiilor comune ale UE în sprijinul Ucrainei.

„Cred că ei [Fico și ceilalți lideri] vor fi extrem de conștienți de riscurile și consecințele alegerii unei căi oarecum similare cu cea a lui [Orbán]”, a declarat diplomatul UE citat mai sus.

Miliardarul populist: premierul ceh Andrej Babiš

Prim-ministrul Cehiei, un miliardar în vârstă de 71 de ani, supranumit „Trump-ul ceh”, care a guvernat în coaliție cu extrema dreaptă din decembrie, a dat deja dovadă de unele înclinații în stilul lui Orbán. Babiš a fost singurul lider, alături de Orbán și Fico, care a cerut o excepție de la împrumutul de 90 de miliarde de euro al UE pentru Ucraina. De asemenea, el a cerut reducerea sprijinului acordat Kievului, deși în cele din urmă nu a reușit să renunțe la inițiativa Cehiei privind munițiile în sprijinul apărării Ucrainei.

Babiš, a cărui coaliție include partidul anti-verde Motorists for Themselves, are în vizor și politicile climatice ale UE. El a criticat vehement schema de permise de carbon a blocului comunitar, argumentând că aceasta distruge industria cehă.

În loc să obstrucționeze totul, se așteaptă ca membrii de dreapta din Consiliu să fie „dificili în anumite privințe”, mai ales „în comparație cu gândirea dominantă a altor lideri europeni”, a declarat diplomatul UE.

Echilibristul politic/funambulul: premierul italian Giorgia Meloni

Liderul italian a mers pe o sârmă fragilă a pragmatismului cu Bruxelles-ul de când a ajuns la putere acum mai bine de trei ani, echilibrând politica sa naționalistă de dreapta cu o poziție pro-UE în afacerile internaționale. Aliindu-se cu alți lideri precum daneza Mette Frederiksen, Meloni a căutat să înăsprească regulile UE privind migrația prin consens, mai degrabă decât prin obstrucționism.

Un diplomat UE a declarat că Meloni s-a dovedit a fi o politiciană „total diferită” de Orbán. Însă un altul a avertizat că provine din aceeași familie politică ca și maghiarul și nu ar trebui exclusă.

„La ultimul Consiliu European, singura persoană care a fost de acord cu Orbán a fost Meloni”, a declarat al doilea diplomat UE, referindu-se la mărturisirea liderului italian în fața altor lideri, la summitul din martie, că a înțeles poziția lui Orbán cu privire la împrumutul acordat Ucrainei. „Se poate observa că există o legătură ideologică între cei doi.”

Populistul reîntors: slovenul Janez Janša

Fostul prim-ministru al Sloveniei, cu mai multe mandate, un populist de dreapta și autoproclamat admirator al lui Trump, cu o înclinație spre a se certa cu jurnaliștii, a ocupat locul al doilea, la o diferență de 1 loc, în alegerile dramatice de luna trecută, marcate de spionaj. În contextul negocierilor în curs, rămâne neclar dacă Janša sau actualul premier Robert Golob vor putea forma o coaliție de guvernare.

Janša, supranumit uneori „mini-Trump”, s-ar alătura unui grup populist tot mai mare din UE dacă ar reveni la putere. În ceea ce privește Ucraina, însă, există o diferență notabilă între Janša și Orbán sau chiar Fico: în ciuda faptului că este aliat cu maghiarul în alte chestiuni, Janša a susținut aderarea Ucrainei la UE și a vizitat Kievul în 2022, în primele zile ale invaziei la scară largă a Rusiei, pentru a-și arăta sprijinul.

Wild Card-ul bulgar: Rumen Radev

Fostul președinte al Bulgariei a demisionat în ianuarie pentru a lansa un nou partid și a candida la alegerile parlamentare de duminică. Și este pe cale să câștige, potrivit sondajului POLITICO, într-o posibilă revenire după ani de paralizie politică la Sofia.

Aceasta ar putea fi o problemă pentru Ucraina și aliații săi europeni. În 2025, Radev a declarat că Ucraina este „condamnată” în războiul său împotriva Rusiei și a susținut că creșterea ajutorului militar al UE sau „aducerea mai multor arme” asupra Kievului nu este o soluție. De asemenea, el i-a acuzat pe liderii europeni că au încurajat contraofensiva Kievului, spunând că aceasta a dus la „sute de mii de victime” în Ucraina.

Simpatiile lui Radev față de Kremlin i-au adus o mustrare dură din partea lui Zelenski în timpul unui conflict televizat dintre cei doi lideri, în 2023, la palatul prezidențial din Sofia. „Ai spune: Putin, te rog, ia teritoriul bulgar?”, a întrebat Zelenski. Radev, vizibil agitat, s-a chinuit să răspundă.

sursă: politico.eu