Anularea alegerilor, cenzură, abuzuri instituționale – verdictul amar al Washingtonului
Statele Unite, țara considerată simbolul democrației occidentale, au pus România sub lupa Raportului 2024 privind Drepturile Omului. Verdictul este devastator: proces electoral compromis, libertăți fundamentale restrânse, instituții folosite discreționar. Ceea ce Washingtonul spune oficial este că România funcționează doar formal ca democrație – în realitate, regulile sunt încălcate cu cinism, iar drepturile cetățenilor sunt fragile.
Alegeri anulate – lovitura în inima democrației
Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie. Motivele invocate: „multiple nereguli și încălcări ale legii electorale” care ar fi afectat transparența și corectitudinea scrutinului.
Raportul SUA nu contestă doar faptele, ci și contextul:
•Decizia a fost percepută ca o intervenție politică directă, restrângând libertatea de exprimare politică „la un nivel fără precedent”.
•Argumentul privind „o operațiune rusă de dezinformare” este infirmat de observatori independenți, care arată că era vorba de o campanie internă legitimă a unui partid românesc.
Concluzia Washingtonului: alegerile au fost anulate pe baza unui raționament politizat, cu efectul de a invalida votul a milioane de cetățeni. În orice democrație autentică, o asemenea decizie ar fi considerată un abuz extrem.
Presa liberă doar în teorie
Documentul descrie un mediu media sufocat de presiuni și lipsă de transparență:
•Accesul la informații publice este blocat sistematic, inclusiv în chestiuni precum cheltuirea banului public sau studiile oficialilor.
•Jurnaliști și ONG-uri sunt obligați să dea în judecată instituțiile pentru a obține date de interes public.
•Hărțuirea și intimidarea reporterilor de investigație sunt realități constante.
Caz simbol: DIICOT Caraș-Severin a cerut echipei RISE Project să își dezvăluie sursele. Această încălcare directă a principiilor presei libere a fost retrasă abia după un val de proteste, invocându-se o „eroare procedurală”.
Libertatea de exprimare sub asediu
Exemplul activistei civice Angi Șerban este grăitor: reținută, percheziționată și umilită pentru o postare pe Facebook, sub acuzația de „incitare”. Mesajul transmis este clar: critica politică poate fi pedepsită penal, iar discursul incomod nu este tolerat.
Abuzuri împotriva minorităților și pasivitate instituțională
Raportul menționează cazuri de violență și insulte rasiale din partea poliției împotriva romilor, lipsa asistenței medicale în detenție și absența sancțiunilor reale.
În paralel, antisemitismul este în creștere:
•Sinagogi vandalizate și simboluri fasciste în spațiul public.
•Politicieni care glorifică Mișcarea Legionară.
•Condamnarea României la CEDO pentru anularea unor sentințe istorice privind crime de război împotriva evreilor.
Drepturile copilului – ignorate
Deși legea interzice munca infantilă și căsătoriile între minori, fenomenul persistă, mai ales în comunitățile vulnerabile:
•Copii scoși de la școală pentru muncă sau cerșetorie.
•Căsătorii ilegale cu minori, tolerate de autorități.
Instituțiile nu au nici resurse, nici voință să prevină aceste încălcări.
Tăcerea care doare mai mult decât acuzațiile
În orice democrație consolidată, un raport oficial al SUA care acuză anularea alegerilor și restrângerea libertăților fundamentale ar fi declanșat o reacție imediată la cel mai înalt nivel:
•Parlamentul s-ar fi reunit de urgență pentru a analiza gravitatea acuzațiilor și pentru a cere explicații guvernului și instituțiilor vizate.
•Academia Română ar fi deschis o dezbatere publică privind consecințele asupra statului de drept și a prestigiului internațional al țării.
•ONG-urile cu profil civic și asociațiile profesionale – de la organizațiile pentru drepturile omului până la Uniunea Națională a Barourilor din România – ar fi ieșit cu poziții ferme, apărând principiile fundamentale și cerând măsuri concrete.
În România reală din 2025, reacția a fost… tăcere.
Această absență a reacției instituționale și civice transmite un mesaj periculos: că derapajele semnalate de partenerii strategici pot fi tratate ca simple opinii externe, nu ca avertismente de maximă urgență.
Încălcările traduse în fapte
Raportul echivalează aceste realități cu încălcări majore ale statului de drept:
•Anularea alegerilor – violarea principiului suveranității populare.
•Restrângerea presei – atingere adusă libertății de exprimare.
•Hărțuirea activiștilor – limitarea dreptului la opinie și protest.
•Discriminarea minorităților – încălcarea egalității în fața legii.
•Neglijarea drepturilor copilului – nerespectarea obligațiilor internaționale.
Verdictul: o democrație mimată
Raportul SUA nu lasă loc de interpretări: România funcționează pe un model în care instituțiile bifează proceduri democratice doar la suprafață, dar le aplică selectiv și abuziv. Alegerile pot fi anulate, presa poate fi redusă la tăcere, iar drepturile fundamentale pot fi tratate ca simple opțiuni.
Dacă acest avertisment nu este luat în serios, următorul pas nu va fi un nou raport, ci o etichetare oficială a României drept stat care a deraiat de pe calea democrației.
Aurel Badea
Ghiveci pentru consum intern.