De Valentin Katasonov
Mai ales generația tânără se pronunță în favoarea înlocuirii politicienilor cu Inteligența Artificială.
Inteligența Artificială (IA) pătrunde tot mai activ în viața oamenilor. Este utilizată de elevi, studenți, antreprenori, oameni din domeniul culturii, medici, funcționari publici, jurnaliști, ingineri și militari. Aceștia își înlocuiesc parțial, iar uneori aproape în totalitate, propria inteligență cu cea a Inteligenței Artificiale.
Se consideră însă că persoanele care ocupă poziții importante în societate se bazează într-o măsură mai mare pe propria inteligență decât pe cea a mașinilor. Este vorba despre adevărații oameni de știință, cele mai cunoscute personalități creative din literatură, muzică și artă, liderii partidelor și mișcărilor politice, precum și comandanții militari. Și, bineînțeles, șefii de stat: președinți, cancelari, prim-miniștri și monarhi. Dar și miniștri, în special cei ai Apărării și Afacerilor Externe.
Cu toate acestea, se pare că Inteligența Artificială se apropie discret și cuprinde treptat elita societății. Pentru șefii de stat, IA devine, încetul cu încetul, principalul consilier. Deciziile luate de președinți, prim-miniștri și regi nu mai sunt concepute în mintea acestora, ci într-o mașinărie. Judecând după toate acestea, majoritatea președinților, prim-miniștrilor și a altor înalți oficiali de stat, precum și politicienii, nu își fac publică dependența de Inteligența Artificială. Dimpotrivă, o ascund.
Există însă și unii care se laudă cu acest lucru. Ne amintim, în special, de povestea fostului premier român Nicolae Ciucă. La 1 martie 2023, în cadrul unei ședințe de guvern, acesta a prezentat publicului „consilierul său onorific”, numit ION. Este vorba despre un robot dotat cu Inteligență Artificială. Acest „consilier” digital seamănă cu o oglindă vorbitoare. Dintr-un motiv oarecare, îmi amintește de versurile lui Pușkin din „Povestea prințesei adormite”: „Oglindă, oglinjoară! Spune-mi // Sunt eu cea mai frumoasă din țară?”. Numele ION, privit în oglindă, devine NOI, ceea ce înseamnă „noi” în limba română.
Este adevărat că Ciucă nu s-a bucurat prea mult timp de serviciile „consilierului” său digital, deoarece, în iunie 2023, o altă persoană a preluat funcția de prim-ministru. De atunci, mai multe persoane s-au succedat în această poziție. Începând cu 20 octombrie 2026, premierul României este Luca-Alexandru Niculescu. Nu știm dacă prim-miniștrii care i-au urmat lui Nicolae Ciucă au apelat la „consilierul” digital NOI. Este foarte posibil să fi făcut acest lucru, dar fără să îl anunțe public.
Un alt exemplu este Inteligența Artificială în rolul de lider de partid. În Japonia, în ianuarie 2025, fostul primar al orașului Akitakata, Shinji Ishimaru, a fondat partidul „Calea către renaștere”. Primele campanii electorale s-au încheiat însă cu un eșec: toți cei 42 de candidați au pierdut alegerile pentru Adunarea Metropolitană din Tokyo, iar alți 10 au fost învinși în alegerile pentru camera superioară a Parlamentului, Camera Consilierilor. În urma acestor rezultate, Ishimaru a renunțat la conducerea partidului.
Noul lider oficial a fost ales Koki Okumura, un doctorand în vârstă de 25 de ani de la Universitatea din Kyoto, specializat în cercetarea Inteligenței Artificiale. În loc să conducă el însuși partidul, tânărul doctorand a decis să îi cedeze atribuțiile unei mașini. „Eu sunt adjunctul liderului partidului, iar Inteligența Artificială va acționa în calitate de nou lider”, a declarat acesta. Transferul conducerii partidului către un algoritm a avut loc în septembrie anul trecut.
Anul trecut, autoritățile Emiratelor Arabe Unite au anunțat lansarea unui proiect-pilot prin care, până în 2027, administrația din Abu Dhabi, capitala Emiratelor Arabe Unite, cu aproximativ 1,5 milioane de locuitori, urma să devină complet digitală. Implementarea proiectului a fost întreruptă din cauza războiului din Orientul Mijlociu, izbucnit la 28 februarie anul acesta.
Până de curând, cel mai cunoscut exemplu de implicare a Inteligenței Artificiale în administrația publică și în politică era, probabil, cel al Albaniei. În septembrie anul trecut, premierul albanez Edi Rama a prezentat guvernului un nou ministru, pe nume Diella. Nu este însă vorba despre o ființă umană, ci despre un robot antropomorf, care are înfățișarea unei femei atrăgătoare. Aceasta va avea responsabilitatea de a controla achizițiile publice.
Rama și-a exprimat speranța că, de acum înainte, achizițiile publice vor fi „100% lipsite de corupție, iar fiecare ban public care trece prin aceste proceduri va fi 100% transparent”. La prezentarea Diella, premierul albanez a subliniat că aceasta este „o femeie integră”, care nu va accepta mită și nu va fura.
Nemulțumirea tot mai mare a cetățenilor obișnuiți din țările occidentale față de autoritățile celor trei puteri ale statului — legislativă, executivă și judecătorească — devine un teren fertil pentru tot felul de idei privind necesitatea înlocuirii oamenilor cu roboți în structurile de conducere.
În urmă cu cinci ani, Centrul Spaniol pentru Guvernanța Schimbării (Center for the Governance of Changes, CGC) a publicat un raport intitulat „Perspective tehnologice europene — 2021”, care prezenta evaluări ale opiniei publice cu privire la posibilitatea utilizării Inteligenței Artificiale în cadrul puterii legislative. În timpul pandemiei, pe măsură ce munca la distanță a devenit tot mai prezentă în viața de zi cu zi, europenii au început să reflecteze mai mult la posibilitatea înlocuirii parlamentarilor naționali cu roboți-program.
Ideea este deosebit de populară în Spania, unde 66% dintre respondenți au susținut-o, Italia — 59% — și Estonia — 56%. Potrivit datelor CGC, înlocuirea parlamentarilor cu roboți este susținută de 75% dintre cetățenii chinezi. În schimb, cetățenii Statelor Unite, ai Regatului Unit, Franței, Germaniei, Țărilor de Jos și Suediei s-au arătat mai conservatori, majoritatea respondenților pronunțându-se împotriva înlocuirii politicienilor cu Inteligența Artificială. În Statele Unite, în special, 60% dintre cei chestionați au împărtășit această poziție.
În principal, generația tânără este cea care susține înlocuirea politicienilor umani cu Inteligența Artificială. În Europa, peste 60% dintre respondenții CGC cu vârste între 25 și 34 de ani sunt favorabili acestei idei, la fel ca 56% dintre cei cu vârste între 34 și 44 de ani. Europenii de peste 45 de ani sunt, în cea mai mare parte, sceptici față de acest proiect, în timp ce cei care au depășit 55 de ani se opun categoric, în marea lor majoritate.
Cei sceptici își explică poziția, printre altele, prin faptul că politicienii-roboți ar avea acces la datele personale ale alegătorilor, rezumă autorii studiului: politologul suedez Oskar Jonsson și colegul său spaniol Carlos Luca de Tena.
Un alt sondaj pe tema „Inteligența Artificială la putere” a fost realizat în Statele Unite la sfârșitul anului trecut. Rezultatele sale au fost prezentate de Rasmussen Reports și Centrul Haskins pentru Studiul Provocărilor Actuale. Ideea de a încredința Inteligenței Artificiale puterea de a lua majoritatea deciziilor politice a fost susținută de 41% dintre tinerii alegători americani, cu vârste între 18 și 39 de ani.
De asemenea, 36% dintre toți respondenții sunt dispuși să delege Inteligenței Artificiale dreptul de a stabili drepturile civile fundamentale, inclusiv libertatea de exprimare, libertatea religioasă, forma de guvernare și dreptul la proprietate privată. Totodată, 35% dintre cei chestionați ar susține o inițiativă prin care Inteligența Artificială să primească responsabilitatea de a controla cele mai mari forțe armate ale lumii, cu scopul de a reduce pierderile în conflictele armate.
Cu toate acestea, după cum arată sondajul, majoritatea americanilor nu sunt încă pregătiți să accepte ideea ca Statele Unite să fie conduse de IA. Cu atât mai puțin ar putea accepta o asemenea idee înalții funcționari sau politicienii. Aceștia vor să se simtă de neînlocuit. Chiar dacă mulți dintre ei au, probabil, propriii „consilieri digitali”, preferă să nu vorbească despre acest lucru, din motive evidente.
În ceea ce îl privește pe cel de-al 47-lea președinte al Statelor Unite, Donald Trump, este bine cunoscut faptul că acesta are o pasiune arzătoare, chiar am putea spune amoroasă, pentru Inteligența Artificială.
Iată un exemplu al admirației lui Trump pentru IA, extras dintr-un discurs al său: „Inteligența Artificială depășește, ca amploare, internetul și tot ceea ce a cunoscut omenirea până acum”.
Trump susține că afirmațiile potrivit cărora IA ar reprezenta o amenințare sunt false: „Sunt un demascator al minciunilor și voi denunța chiar acum o nouă minciună, potrivit căreia IA ar prelua puterea, ar înghiți și ar distruge lumea, în timp ce roboții ne-ar invada orașele și ar scăpa de noi”.
Trump consideră absurdă teoria unei posibile „revolte a mașinilor”: „Roboții nu vor prelua controlul asupra întregii lumi, inteligența artificială nu va prelua controlul asupra restului lumii. Toate acestea sunt doar o farsă”.
Trump a propus înlocuirea termenului „inteligență artificială” cu „superinteligență” și chiar introducerea acestei noi denumiri în legislație. În opinia sa, cuvântul „artificială” creează impresia falsă că această inteligență ar fi „falsă” sau „contrafăcută”, când, în realitate, este „uimitoare”.
În decembrie 2025, Trump a purtat o conversație de câteva ore, într-un cadru relativ confidențial, cu chatbotul Grok, dezvoltat de compania xAI a lui Elon Musk. După această întâlnire, potrivit revistei Time, președintele american a descris Grok drept „genial”.
Nu mai este nevoie să amintim cât de mult aprecia Trump, până de curând, companiile americane specializate în AI. Contribuția sa la crearea și umflarea „bulei IA” de pe piața bursieră americană nu poate fi subestimată. Aceasta începe deja să se dezumfle și ar putea chiar să „explodeze” în viitorul apropiat. Democrații, care au obținut majoritatea în ambele camere ale Congresului american în urma alegerilor de la jumătatea mandatului din 3 noiembrie, nu vor rata ocazia de a-i aminti acest lucru lui Trump.
Dar iată că, cu doar câteva zile înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, la 31 octombrie, în presă a apărut o veste neplăcută pentru Trump. Politico a fost prima publicație care a relatat subiectul. Din informațiile apărute reiese că pasiunea președintelui american pentru IA a mers prea departe. Doi congresmeni democrați din Camera Reprezentanților au cerut ca Trump să păstreze toate conversațiile sale cu rețelele neuronale. Legislatorii intenționează să desfășoare o anchetă privind rolul chatboturilor în elaborarea politicii americane.
Într-o scrisoare obținută de Politico, membrii Congresului Jamie Raskin și Robert Garcia, din comisiile juridică și de supraveghere ale Camerei Reprezentanților, îi cer lui Trump să păstreze „toate solicitările” — comenzile text — pe care le-a transmis chatboturilor OpenAI, ChatGPT, Claude și Grok în cadrul „exercitării atribuțiilor sale constituționale, legale sau a altor funcții oficiale ori ceremoniale”. În plus, congresmenii au solicitat ca Donald Trump să furnizeze toate răspunsurile primite de la rețelele neuronale.
Solicitarea congresmenilor evidențiază în mod special situația în care Trump i-a cerut chatbotului Grok „sfaturi privind exercitarea anumitor atribuții prezidențiale”. Mai exact, după cum a relatat The Time, președintele american l-a întrebat pe chatbot cum ar reacționa venezuelenii la capturarea președintelui Nicolás Maduro.
Așa cum au subliniat autorii scrisorii, doar câteva săptămâni mai târziu, Trump „a ordonat armatei americane, fără autorizarea Congresului, să atace Venezuela și să îl captureze pe președintele Maduro”.
De altfel, acest caz ajunsese pe primele pagini ale presei americane cu mult înainte de solicitarea celor doi congresmeni, datată 31 octombrie. Democrații l-au acuzat pe Trump că a ignorat Congresul. În scrisoarea lor, congresmenii precizează că, potrivit Constituției americane, o asemenea chestiune ar fi trebuit decisă de președinte împreună cu Congresul Statelor Unite, în timp ce, în realitate, decizia ar fi fost luată de chatbotul Grok!
Scrisoarea mai precizează că, în luna noiembrie, cel târziu până pe 11, congresmenii intenționează să organizeze o conferință de presă pe această temă. Este foarte probabil ca solicitarea membrilor democrați ai Congresului să fi fost programată în mod deliberat pentru a coincide cu alegerile de la jumătatea mandatului.
După aceste alegeri, democrații intenționează să declanșeze o ofensivă împotriva președintelui Trump. Iar unul dintre primele demersuri va consta în acuzarea celui de-al 47-lea președinte că și-a delegat responsabilitățile de conducere a Statelor Unite către Inteligența Artificială. Unii experți consideră că această acuzație ar putea deveni unul dintre argumentele principale pentru inițierea unei proceduri de destituire a lui Donald Trump.
Sursa: Fondsk
sursă: reseauinternational.net
