Cazul Nordis, etichetat în spațiul public drept „schemă Ponzi”, „țeapă”, „fraudă” și „escrocherie”, este analizat de juriști, economiști, politologi și de oameni de publicitate. Juriștii și economiștii au vorbit din punct de vedere tehnic despre mecanismele juridice și economice prin care această situație a fost posibilă. Politologii au adus în atenție încrengătura și pârghiile politice care ar conduce, de fapt, către oameni-cheie din PSD și PNL, iar specialiștii în publicitate au adus în atenție mijloacele de comunicare prin care cei păgubiți au fost atrași.
Ziare.com a discutat cu Dan Petre, om de publicitate și profesor universitar, despre campania de promovare a celor de la Nordis, companie care, potrivit păgubiților, le-a oferit doar o pungă cu fum, în schimbul unor sume uriașe, de ordinul sutelor de mii, respectiv al milioanelor de euro. Astfel, toată această schemă a ajuns să fie asociată în spațiul public, în mod inevitabil, cu Caritas și FNI.
Secretele cu privire la presupusele fapte ilegale și imorale, ținute la sertar doar de „crema” companiei
Ziare.com (Andi Miron): Cum descrieți campania celor de la Nordis? Ce au făcut bine, ce au făcut rău?
Dan Petre, specialist în publicitate: Au procedat bine din punct de vedere tehnic, din punctul de vedere al strategiilor și tacticilor de marketing utilizate. Practic, au avut niște obiective de marketing și de vânzări pe care le-au atins. Deci, au avut campanii eficiente.
Ceea ce au făcut greșit din punctul meu de vedere, nu au avut în vedere componenta etică. Există și componenta legală, pentru că au înșelat oamenii.
Aceste unelte de comunicare pot fi folosite și în sens pozitiv, și în sens negativ, iar aici intervine componenta etică, pe care companiile de marketing, de advertising (n.r. publicitate) serioase, o au tot timpul în vedere, este ceea ce noi numim autoreglementare, din acest punct de vedere. De foarte multe ori, agenția de comunicare primește un brief/un caiet de sarcini/o problemă pe care o are de rezolvat, dar nu are cunoștințe despre ceea ce se întâmplă în spate, din punct de vedere business, din punct de vedere legal. Ilegalitățile s-au manifestat în principal la nivelul de business, la modul în care a fost gândită această afacere. Agențiile de marketing și de comunicare și-au făcut treaba cu eficiență, fără a ști că business-ul era condus ilegal sau lipsit de etică.
Într-un astfel de business, lucrurile funcționează, dar până când sistemul se prăbușește precum o schemă Ponzi.
Ziare.com: Credeți că s-a lucrat cu o agenție de publicitate ori toată această strategie de promovare a fost realizată intern?
D.P.: Nu cunosc aceste informații, dar din câte știu, în zona de imobiliare/real estate se practică ambele modele, o combinație între ele. Dar la acest nivel, pentru că au avut o campanie foarte agresivă, intensă, cred că au apelat la agenții specializate. Volumul de activitate era prea mare, pentru ca activitatea să fie desfășurată exclusiv in-house.
De multe ori, departamentul companiei lucrează împreună cu agenția. De exemplu, campania de media este făcută printr-o agenție specializată, iar componenta de creație poate fi făcută intern.
Vanitatea și dorința unei investiții sigure, punctele sensibile unde a lovit Nordis
Ziare.com: Cum se împacă această campanie agresivă cu luxul? Teoretic, luxul nu ar trebui să fie accesibil tuturor. Deci, nu poți spune că un produs este exclusivist, dar tu-l promovezi pe toate gardurile, într-un mod obsesiv.
D.P.: Teoretic, așa stau lucrurile. Însă, în România, acest principiu funcționează mai puțin. Așa se întâmplă în statele mai puțin dezvoltate din punct de vedere economic, dar și la nivel de valori. Suntem o societate mai dinamică, mai spumoasă, mai altfel față de societățile vestice, care sunt foarte așezate și în care luxul și valorile sunt definite clar.
În România observăm că se pune accent foarte mult pe statutul social și vedem cetățeni care conduc automobile mai scumpe de 100.000 de euro, dar care locuiesc în apartamente de două-trei camere la periferie, ori în cartiere mult mai puțin luxoase, dacă facem o comparație cu autoturismele. La noi se manifestă mai mult decât în alte locuri fenomenul „affordable luxury”, deci luxul pe care ți-l poți permite.
Și mai e o caracteristică în România. O bună parte din sectorul imobiliar de lux din România este privit ca o formă de investiție. Este, cumva, cea mai facilă investiție de oamenii care au un surplus financiar mare. O bună parte din aceste economii provin din economia informală, care poate fi „neagră” sau „gri”.
Cum pot fi depistate țepele. Elementele dintr-o campanie de publicitate ce transmit, de fapt, semnale de alarmă
Ziare.com: Nordis a promis cetățenilor „randamente garantate”, au fost promovat de o mulțime de persoane publice, s-a asociat cu LPF, s-a creat o uriașă iluzie. Și totuși, care sunt principalele aspecte de care oamenii trebuie să țină cont, pentru a nu deveni victimele unei înșelătorii, în cazul de față, în fața unui dezvoltator imobiliar?
D.P.: Nu există o rețetă. Însă, de regulă, sunt câteva lucruri pe care le putem avea în vedere, dar este foarte dificil. Trebuie să privim cu o oarecare suspiciune reclama prea stridentă, care folosește expresii prin intermediul cărora se caută cu orice preț să determine încredere. De asemenea, trebuie luat în calcul faptul că sunt folosite canale media, tot pentru a genera încredere. Trebuie să avem în vedere ofertele, mesajele urgente, deci fenomenul „fear of missing out” (FOMO) – prin intermediul acestora, se creează potențialilor clienți iluzia că mai există pe stoc foarte puține produse, eventual și ieftine, faptul că perioada ofertelor se apropie de final și așa mai departe. Vorbim despre mesaje de tipul „mai avem un singur apartament”, „e o ocazie unică”, aceste formulări bombastice, stridente, cu presiune de timp. O altă tactică utilizată este presiunea pentru apartenența de grup, că „a cumpăra de la noi este pentru un grup de elită, de oameni importanți, pentru oameni care-și permit lux, care au bani, cu o poziție mai specială”.
Este o zonă de graniță între influență și manipulare. Influența presupune „pâinea și untul” activității de publicitate, care se face în cunoștință de cauză și care are o componentă de etică – nu ai voie să minți, să-ți ataci adversarii. Dincolo de această graniță începe manipularea, care presupune o influență de care subiecții comunicării nu sunt conștienți. Subiecții își dau un acord, dar neinformat, nu înțeleg riscurile, respectiv consecințele acțiunilor, în urma acelui tip de comunicare. Nordis a fost în această zonă: influența a fost dusă către zona de manipulare. Au mințit, au prezentat realitatea foarte diferit, știind cum este, de fapt, pentru a înșela oamenii. Marketingul și publicitatea nu fac asta, au niște limite etice, pe care agențiile de marketing și de advertising le respectă cu sfințenie, cele care sunt responsabile, care fac parte din asociațiile profesionale. Romanian Advertising Council (RAC) de exemplu, este garantul respectării eticii din marketing și comunicare. De asemenea, vorbim despre Consiliul Concurenței și altele, care pun accent foarte mare asupra respectării principiilor și eticii în activitatea de marketing și de comunicare. Dacă nu sunt respectate, există niște costuri foarte mari asupra tuturor celor care activează în industria respectivă. De regulă, se activează și intervin instantaneu, când există derapaje de orice fel.
Pe scurt, cei de la Nordis au făcut o formă de comunicare înșelătoare, au folosit metodele și tehnicile clasice, pe care le-au dus la stridență. Aveau nevoie de cashflow într-un termen scurt și nu au respectat etica.
Modul în care comunică firmele în spațiul public poate prevesti o criză
Ziare.com: În prezent, în spațiul public se vorbește din ce în ce mai mult despre iminența declanșării unei crize economice și spargerea „bulei imobiliare”. În acest context, modul în care campaniile de publicitate se derulează, în speță, în domeniul imobiliar, pot anticipa o eventuală criză în domeniu?
D.P.: Da, de cele mai multe ori. Ca structură organizațională, avem „pâlnia” care pleacă de la business – cel mai înalt nivel, apoi ajunge la marketing, apoi la advertising și după, la vânzări. Advertisingul are niște obiective ce trebuie să fie subordonate obiectivelor de marketing și de business. Deci până când se ajunge la advertising, cei de la business și marketing s-au lămurit de niște lucruri. Putem trage multe concluzii din campaniile de comunicare, despre situația business-urilor respective. Ai niște obiective în perioadele de ascensiune și alte obiective atunci când business-ul merge mai puțin bine. În cazul de față, ar putea exploda această „bulă”, într-un viitor nu foarte îndepărtat.
De regulă, lucrurile stau astfel: cu cât lucrurile stau mai prost, cu atât comunicarea este mai intensă, mai agresivă, în acest domeniu.
Primele semnale de alarmă cu privire la Nordis, în 2021
Schema Nordis a fost prezentată de Ziare.com din 2021. La acea vreme, cei de la Nordis promiteau „hoteluri și ansambluri rezidențiale de lux în cele mai importante locații din România”, „un proiect imobiliar grandios”, care s-a promovat folosind simboluri naționale și campanii de endorsement din partea a numeroși sportivi români și celebrități cu sloganul „Marea Neagră, munții noștri, o țară la standarde occidentale”.
În mai 2024, Ziare.com a relatat din nou despre schema Nordis și zecile de executări silite. De-a lungul timpului, G4Media.ro și acum, în octombrie, Recorder au prezentat schema frauduloasă, pe YouTube.
Procurorii Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism București (DIICOT) s-au autosesizat în urmă cu un an și anchetează in rem afacerea Nordis.
sursă: ziare.com
