Președintele Rusiei, Vladimir Putin, vede în negocierile privind încetarea războiului din Ucraina o oportunitate de a obliga NATO să renunțe la extinderea spre est și să revină la granițele din 1997. În acest scop, Kremlinul propune includerea reprezentanților Europei în procesul de pace, scrie The Telegraph, citând surse din cadrul ministerelor de externe ale țărilor occidentale.
Anterior, Iuri Ușakov, consilierul președintelui Federației Ruse pe probleme de politică externă, propusese implicarea europenilor în negocierile privind Ucraina. El a declarat că Uniunea Europeană și Alianța Nord-Atlantică au început să „abordeze mai serios” propunerile Rusiei, iar poziția Europei cu privire la pacea dintre Moscova și Kiev are un „caracter cheie”.
Însă, după cum explică sursele citate de The Telegraph, în realitate, în spatele acestui demers se ascunde vechea intenție a Kremlinului de a obține retragerea NATO la granițele din 1997 sau, cel puțin, retragerea trupelor și a armamentului din cele cinci țări membre ale Alianței care se învecinează cu Rusia: Letonia, Lituania, Polonia, Finlanda și Estonia. Diplomații occidentali nu sunt în mod categoric dispuși să facă concesii părții ruse în această chestiune.
În același timp, sursele citate de The Telegraph sunt convinse că retragerea maximă a NATO spre vest rămâne una dintre condițiile-cheie pentru Putin în vederea încheierii războiului din Ucraina. Al doilea punct pe care îl menționează este privarea Kievului de suveranitatea efectivă. O astfel de poziție face puțin probabil succesul real al negocierilor tehnice anunțate pentru luna noiembrie la Abu Dhabi între reprezentanții de la Washington, Kiev și Moscova.
Moscova a adresat Alianței, în decembrie 2021, cu câteva săptămâni înainte de invazia pe scară largă în Ucraina, cererea de „retragere a întregii infrastructuri militare a NATO la pozițiile din 1997”, însemnând și retragerea trupelor Aliate din România.
Serghei Riabkov, viceșeful Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse, a cerut NATO să-și „strângă lucrurile” și a acuzat Alianța că ar urmări să „împingă înapoi” Rusia și să „o reducă la rolul de subordonat”.
Ulterior, Putin însuși a abordat în repetate rânduri tema expansiunii NATO spre est și a pericolului pe care aceasta îl reprezintă pentru Rusia. Șeful statului a justificat necesitatea „operațiunii speciale”, printre altele, prin amenințarea pe care alianța ar fi reprezentat-o pentru Moscova, numind-o una dintre „cauzele principale” ale războiului din Ucraina. Cu toate acestea, tocmai după 24 februarie 2022, Suedia și Finlanda, care se abținuseră de la acest pas timp de zeci de ani, au aderat la alianță.
Cerința privind „granițele din 1997” presupune, cel puțin, retragerea trupelor și a armamentului NATO din jumătate dintre țările participante — 16 din cele 32 de state membre actuale. Pe lângă Suedia și Finlanda, este vorba despre trei foste republici sovietice (Letonia, Lituania, Estonia), șase state membre ale defunctei Organizații a Tratatului de la Varșovia (Bulgaria, Ungaria, Polonia, România, Slovacia, Cehia), patru republici ale fostei Iugoslavii (Macedonia de Nord, Slovenia, Croația și Muntenegru), precum și Albania.
Statutul actual al NATO, la articolul 10, proclamă politica „ușilor deschise”. Orice stat poate deveni membru al organizației din proprie inițiativă și cu consensul membrilor actuali, iar intervenția unei terțe părți în acest proces nu este prevăzută. În cei 77 de ani de istorie, NATO a cunoscut două precedente în care statele membre și-au suspendat doar temporar calitatea de membru în structurile militare ale alianței, fără însă a se retrage complet din aceasta (Franța în perioada 1966–2009 și Grecia în perioada 1974–1980).
sursă: digi24.ro
