Autor: Aurel Badea
La meciul dintre FK Csíkszereda Miercurea Ciuc și CFR Cluj, disputat pe 16 octombrie 2025, unul dintre jucătorii echipei gazdă, Lóránd Pászka, a acordat declarații presei – nu în limba română, ci în limba engleză.
Detaliul, aparent banal, devine grav atunci când aflăm că fotbalistul este născut la Târgu Secuiesc, crescut și format în România, joacă într-o echipă finanțată din bani publici și evoluează într-un campionat național sub tutela Federației Române de Fotbal.
Pászka nu doar că nu vorbește românește, dar pe rețelele sale de socializare a apărut în mai multe rânduri pozând cu steagul așa-numitului „Ținut Secuiesc” — simbol al unei mișcări separatiste care contestă identitatea națională și integritatea statului român.
Aceasta nu mai este o simplă curiozitate sportivă. Este o problemă de stat.
Fenomenul Csíkszereda și rețelele de educație paralelă
Clubul FK Csíkszereda este cunoscut pentru programul său de academie finanțat prin parteneriate româno-ungare, sprijinite direct de Fundația pentru Tineret și Sport a Guvernului de la Budapesta. De ani buni, clubul derulează proiecte educaționale și sportive cu accent exclusiv pe limba maghiară, chiar și în competiții oficiale ale Federației Române.
Numeroase investigații de presă au arătat că în unele școli și academii din zonă, cursurile de educație fizică și comunicarea oficială cu elevii se fac în maghiară, nu în română, iar simbolurile statului român lipsesc cu desăvârșire.
În 2023, presa sportivă a relatat că Loránd Bencze, un alt jucător al echipei din Miercurea Ciuc, „înțelege foarte puțin românește”, iar în vestiarul echipei comunicarea se face fie în maghiară, fie prin traducerea asigurată de colegul Norbert Vass, crescut la Târgu Mureș și vorbitor de română.
Fostul selecționer al naționalei Under-16, Nicolae Roșca, declara în aprilie 2025:
„Am avut jucători care nu înțelegeau aproape deloc românește. A trebuit să folosim traducători. Este o problemă care ține de educație, nu de sport.”
Întrebarea care nu poate fi evitată: cum a obținut permisul auto?
Dacă un tânăr născut în România nu cunoaște limba română, apare firesc o întrebare: cum a obținut permisul de conducere?
Potrivit legislației române, examenul teoretic pentru obținerea permisului se susține în limba română, însă platforma DRPCIV permite, la cerere, traducerea testului în engleză, franceză, germană sau maghiară. Este deci posibil ca proba să fi fost susținută într-o altă limbă – dar aceasta este exact situația care ar trebui verificată public de autorități.
Aici nu este vorba despre un simplu test rutier, ci despre un test al apartenenței civice: poți trăi, munci și beneficia de drepturi în România fără să cunoști limba română?
Un simptom național
Cazul Pászka nu e singular. În ultimii ani, în mai multe orașe din Harghita, Covasna și Mureș, examenele de bacalaureat, admiterea la facultate și evaluările naționale s-au desfășurat cu peste 90% dintre candidați în secțiuni exclusiv maghiare. În unele localități, nu există nici măcar un profesor de română titular, iar rezultatele la limba română sunt dezastruoase.
În timp ce statul român tace, se conturează o generație care nu mai are nicio legătură lingvistică, simbolică sau instituțională cu România.
Cazul Lóránd Pászka, cu steagul secuiesc pe fundal și cu engleza în locul limbii române, nu este un accident. Este semnalul unei fracturi culturale între două lumi care trăiesc în aceeași țară, dar vorbesc limbi diferite – la propriu și la figurat.
