În UE, în 2021, rata de privare materială și socială severă în rândul tinerilor (cu vârsta cuprinsă între 15-29 de ani) a fost de 6,1%, în timp ce rata de privare materială și socială severă în rândul populației totale (toate persoanele care trăiesc în gospodării private cu vârsta de peste 0 de ani) a fost ușor mai mare, de 6,3%.
Dintre țările UE, cea mai mare proporție a tinerilor care au fost grav privați din punct de vedere material și social în 2021 a fost înregistrată în România (23,1%), urmată de Bulgaria (18,7%) și Grecia (14,2%). Pe de altă parte, proporția a fost mai mică de 3 % în 11 din cele 26 de state membre ale UE care au avut date disponibile: Luxemburg, Polonia, Suedia, Cipru, Cehia, Olanda, Croația, Slovenia, Finlanda, Austria și Estonia.
https://ec.europa.eu/eurostat/cache/news/maps/young-people-deprivation-2021.html
Sursă: ilc_mdsd11
Rata riscului de sărăcie a tinerilor
În 2021, rata riscului de sărăcie în UE a fost mai mare pentru tinerii cu vârste cuprinse între 15-29 și 34 de ani decât pentru populația totală (20,1% față de 16,8%; o diferență de 3,3 puncte procentuale).
Acest lucru s-a întâmplat în 19 de țări ale UE, cea mai mare diferență dintre cele două fiind observată în Danemarca (12,3% din populația totală expusă riscului de sărăcie, comparativ cu 25,6% din tineri) și Suedia (15,7% față de 24,6%).
Cu toate acestea, în opt țări ale UE, tinerii au fost mai puțin expuși riscului de sărăcie decât populația în ansamblu. Cele mai notabile diferențe au fost observate în Letonia (23,4% din populația totală expusă riscului de sărăcie, comparativ cu 17,0% din tineri), Malta (16,9% față de 11,3%), Estonia (20,6% față de 15,7%) și Croația (19,2% față de 14,7%).
sursă: ec.europa.eu
