Autor: Aurel Badea
O femeie îngenuncheată pe asfalt, cu drapelul Albaniei în mâini, în fața forțelor de ordine. Pietre împrăștiate pe stradă, motociclete, polițiști echipați pentru intervenție. Într-o altă secvență, aceeași femeie se apropie de un polițist. Imaginile circulă pe TikTok, însoțite de un mesaj care merită citit cu atenție: „Cetățenii sunt împotriva puterii, nu împotriva poliției!”
Nu știm cine este femeia și nici ce i-a spus polițistului. Dar imaginile surprind o realitate pe care guvernanții o uită adesea: oamenii pot contesta puterea politică fără să considere instituțiile statului drept adversari.
Albania este zguduită de proteste împotriva guvernului condus de Edi Rama. Mișcarea studențească, alimentată de nemulțumiri privind costurile educației, perspectivele profesionale și acuzațiile de corupție, s-a transformat într-o contestare tot mai amplă a premierului. Manifestațiile din Tirana au degenerat în confruntări violente, cu sute de persoane reținute și numeroși răniți, inclusiv în rândul polițiștilor.
Edi Rama, aflat la al patrulea mandat, refuză să demisioneze. Premierul invocă legitimitatea câștigată prin alegeri și acuză inclusiv intervenția unor forțe străine în alimentarea protestelor. Numai că victoria electorală nu reprezintă un certificat de bună administrare pentru următorii patru ani. Iar nemulțumirile cetățenilor nu dispar prin simpla invocare a unui mandat parlamentar.
Violențele împotriva polițiștilor și distrugerea bunurilor trebuie sancționate potrivit legii. În egală măsură, intervențiile forțelor de ordine trebuie să respecte proporționalitatea și dreptul la întrunire. Polițistul nu este angajatul personal al premierului, după cum nici manifestantul pașnic nu devine infractor pentru că cere demisia guvernului.
Dincolo de aceste evenimente, pentru România există însă un subiect care merită o atenție specială: relația dintre Edi Rama și Florian Coldea, fostul prim-adjunct al directorului Serviciului Român de Informații.
La 26 septembrie 2026, publicația albaneză Pamfleti, citată ulterior de presa românească, a susținut că Florian Coldea ar fi revenit, din martie 2026, în apropierea premierului Edi Rama, în calitate de consilier extern informal pentru probleme de securitate. Potrivit acestor relatări, colaborarea s-ar desfășura inclusiv prin contacte la distanță și întâlniri confidențiale în afara Albaniei.
Informațiile nu echivalează cu o constatare judiciară și necesită confirmări independente. Dar ele ridică întrebări legitime, mai ales în condițiile în care Florian Coldea a fost trimis în judecată în România într-un dosar de corupție, beneficiind, ca orice inculpat, de prezumția de nevinovăție.
Ce servicii de consultanță a oferit fostul șef operativ al SRI premierului albanez? În baza cărui contract sau a cărei înțelegeri? A fost remunerat? Au existat contacte cu instituțiile de securitate ale Albaniei? Și, mai ales, ce informații și ce relații profesionale dobândite în perioada exercitării funcțiilor publice din România au fost utilizate, dacă au fost utilizate, în această colaborare?
Sunt întrebări la care atât Florian Coldea, cât și administrația Edi Rama ar trebui să ofere răspunsuri documentate.
Nu este interzis, în principiu, ca un fost oficial al unui serviciu de informații să desfășoare activități private de consultanță. Există însă obligații legale privind protejarea informațiilor clasificate și limite care trebuie respectate indiferent de încetarea funcției publice. Tocmai de aceea, natura exactă a unei asemenea colaborări prezintă interes public.
Mai există o chestiune. Dacă relatările presei albaneze privind reluarea colaborării în martie 2026 sunt adevărate, de ce a considerat Edi Rama oportun să apeleze din nou la serviciile unui fost oficial român aflat în mijlocul unui proces penal? Ce anume recomanda expertiza acestuia și cine a evaluat eventualele riscuri reputaționale și instituționale?
Nu putem transforma aceste întrebări în acuzații de complicitate penală fără probe. Dar nici nu putem considera că relațiile dintre foști conducători ai serviciilor de informații și șefi de guverne străine sunt chestiuni exclusiv private, asupra cărora opinia publică nu are dreptul să ceară explicații.
În România, dosarul lui Florian Coldea trebuie soluționat de instanță pe baza probelor administrate, nu a verdictelor pronunțate în presă. În Albania, eventualele sale activități de consultanță trebuie clarificate de instituțiile competente. Iar dacă vor exista indicii privind săvârșirea unor infracțiuni, acestea trebuie cercetate indiferent de numele și funcțiile persoanelor implicate.
Revenind la femeia cu drapelul Albaniei, imaginea ei vorbește despre o distincție fundamentală. Guvernul nu este statul, iar contestarea unui premier nu reprezintă un atac împotriva țării. Instituțiile trebuie să rămână în serviciul cetățenilor, nu al celor care exercită temporar puterea.
Edi Rama are de răspuns politic pentru modul în care guvernul său gestionează nemulțumirile societății albaneze. Florian Coldea are de răspuns în fața justiției române în dosarul în care este judecat și, în fața opiniei publice, pentru natura relațiilor sale profesionale cu administrația de la Tirana.
Iar dacă între aceste relații și eventuale fapte ilegale există legături, stabilirea lor este obligația autorităților judiciare, nu un privilegiu de care cei implicați se pot sustrage.
Până atunci, rămâne mesajul transmis de imaginile din Albania: cetățenii sunt împotriva puterii, nu împotriva poliției. O distincție simplă, pe care niciun guvern democratic nu ar trebui să o uite.
