Presiunea pentru încheierea războiului din Ucraina este tot mai strâns legată de calculele de politică internă de la Washington. Potrivit Reuters, delegațiile americană și ucraineană au discutat, în cadrul unor întâlniri recente la Abu Dhabi, posibilitatea semnării unui acord de pace între Ucraina și Rusia chiar în luna martie, urmat de organizarea alegerilor și a unui referendum național în luna mai.
Surse familiarizate cu negocierile avertizează însă că aceste termene sunt puțin probabile, în special din cauza divergențelor majore privind chestiunile teritoriale. Trei surse citate de agenția Reuters susțin că orice eventual acord ar urma să fie supus unui referendum național, organizat simultan cu alegerile.
Negocierile sunt conduse de partea americană de emisarul special al președintelui SUA, Steve Witkoff, și de Jared Kushner, ginerele președintelui Donald Trump. În discuțiile purtate la Abu Dhabi și Miami, aceștia le-ar fi transmis oficialilor ucraineni că votul ar trebui organizat cât mai rapid posibil.
Potrivit surselor, reprezentanții Washingtonului au explicat că Donald Trump, pe măsură ce se apropie alegerile parțiale pentru Congres, se va concentra tot mai mult pe agenda internă, ceea ce va reduce fereastra de timp în care administrația americană poate investi capital politic într-un acord de pace.
Mai multe surse au catalogat însă calendarul propus de SUA drept „fantastic”. Autoritățile electorale ucrainene estimează că, în condițiile actuale, organizarea unor alegeri și a unui referendum ar necesita aproximativ șase luni de pregătire.
„Americanii se grăbesc”
„Americanii se grăbesc”, spun sursele Reuters, precizând că, deși procesul ar putea fi accelerat, acesta ar necesita oricum mult timp și resurse.
Kievul insistă că organizarea alegerilor și a referendumului este posibilă doar după un armistițiu complet și verificabil. Oficialii ucraineni se declară sceptici în privința respectării unui eventual armistițiu de către Moscova și subliniază că orice acord trebuie precedat de garanții de securitate ferme din partea SUA și a aliaților occidentali.
Potrivit Reuters, principalul obstacol în calea unui acord rapid rămâne disputa teritorială. Rusia revendică controlul asupra întregii regiuni Donețk, o cerere respinsă categoric de Kiev. Surse apropiate negocierilor afirmă însă că partea ucraineană ar putea accepta discutarea unor formule alternative, precum o zonă demilitarizată sau un regim special de liber schimb.
Un alt punct sensibil este controlul asupra centralei nucleare de la Zaporojie, ocupată de trupele ruse. Sursele Reuters susțin că Kremlinul a respins propunerea Casei Albe privind administrarea centralei de către americani și distribuirea energiei între Ucraina și Rusia. Moscova dorește control exclusiv asupra instalației, oferind în schimb Kievului electricitate la preț redus – o variantă considerată inacceptabilă de autoritățile ucrainene.
Chiar și în ipoteza soluționării acestor dosare, avertizează Reuters, rămâne o incertitudine majoră: electoratul ucrainean ar putea respinge, prin referendum, orice concesii teritoriale făcute în cadrul unui acord de pace.
sursă: ziare.com
