Sub acoperirea Administrației de extremă-stânga a lui Biden, Soros și-a mutat aprovizionarea rețelei sale internaționaliste, din fondurile fundației miliardarului, direct din buzunarele contribuabilului american, prin ocuparea instituției USAID și a National Endowment for Democracy (NED) și transferarea banilor prin alte ONG-uri tip suveică pentru pierderea urmelor.
De exemplu, Asociația anti-creștină „Recorder” din România, raportează în mai mulți ani, pe lângă donații anonime, de la firme și persoane private, de sute de mii de euro, și primirea unor sume anuale de circa 70.000 de euro de la FDSC (Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile) și MDIF (Media Development Investment Fund). Dacă ne uităm mai bine printre sponsorii celor două vom regăsi aceeași Fundație pentru o „Societatea Deschisă” a miliardarului George Soros, la rândul lui folosit drept o acoperire pentru o vastă rețea mondială care a înlocuit dezideratele Kominternului, de distrugere a națiunilor, acționând prin mijloace subversive specifice apanjului serviciilor speciale sovietice.
Așa au ajuns să atace tot ce este național și patriotic cu ștampilele facile de „extremist”. „conspiraționist”, „pro-rus” sau „putinist”, după modelul pe care i l-au aplicat lui Donald Trump, care, cu toate milioanele și instituțiile din spatele lui, a avut nevoie de patru ani ca să dovedească minciuna neagră întinsă ca o pecingine în spațiul public american și internațional de către Rețeaua Soros din mass-media și politica americană. Așa au ajuns să dea și Lovitura de Stat din România.
Modelul, odată patentat în SUA, a fost transferat la noi cu bani oferiți grămadă hoților de adevăr, taxatorilor cu ștampilele de „fake-news”, „consipraționism” și „putinism” de la diverse „ONG”-uri și site-uri cu comandă de tip securist, ca „EuroComunicare” condus de Alina Bârgăoanu și Paul Dobrescu, fost fondator și rector al SNSPA, anterior propagandist la „Era Socialistă” sau Elena Calistru de la „Funky Citizens”. Pe teren s-a acționat și cu armate de trolli, așa-numiții fact-check-eri, despre care însuși Mark Zuckerberg a spus că au alimentat ura și au distorsionat informația reală despre Covid și Ucraina.
Între site-urile folosite atât în perioada Covid cât și în operațiunea Ucraina și acum, în Lovitura de Stat în desfășurare, pentru a deforma adevărul și ostraciza vocile lui, respectiv pentru a-l ataca pe Călin Georgescu cât și partidul AUR, s-au remarcat Factual, ventilat de fosta amantă a lui Cîțu, Veridica, condus de securiști externi de la noi, Verificat AFP, o pagină care circulă periculos în trafic fără semnul distinctiv de site realizat de persoane cu handicap, și Context, unul dintre site-urile care au excelat în construcții savante de minciuni agresive fără absolut nici o bază reală. Nu ne-am aplecat niciodată asupra lor cum se cuvine, din silă. Au făcut-o însă ziariști americani cu exercițiu de specialitate, care au demontat ultra-rapid filiera securist-soroșist-biden-istă a site-ului din urmă, aspirator de fonduri din buzunarele americanilor pentru a răspândi minciuna în România.
Alături de site-urie de mai sus din Rețeaua Minciunii se mai remarcă PressHub, manageriat de Freedom House prin Cristina Guseth, propunerea progresistului Dacian Cioloș la Justiție pentru a-i succeda prietenei ei, Monica Macovei, și PressOne, care admite că “54% din fondurile noastre de anul trecut au venit din granturi. Acestea au provenit de la Uniunea Europeană, de la Parlamentul European, guvernul american (prin USAID), dar și de la ONG-uri internaționale de prestigiu, care susțin societatea civilă în mod responsabil: Civitates sau Thomson Foundation”.
Ziaristii americani pe care îi publicăm mai jos, cu o analiză tradusă de Bogdan Tiberiu Iacob și o emisiune tradusă și subtitrată de Ionel Trandafir (video), arată cum în spatele site-ului Context se află o fostă funcționară româncă a Ambasadei SUA de la București, Mihaela Armășelu, probabil șefa Rețelei Minciunii, care a ales să dispară pe site, fiind reperată de americani numai prin apelarea la archive.org, după cum relevă autorii analizei.
VIDEO urmat de articol:
Fiind întrebat dacă o cunoaște pe Mihaela Armășelu, redactorul șef al ActiveNews, Victor Roncea, rezident SUA și fost șef Departament Externe al ziarului ZIUA timp de peste un deceniu, a replicat că își amintește de ea printr-o întâmplare repetitivă: fiecare Ambasador SUA din cei patru pe care i-a cunoscut foarte bine îl întrebau dacă el, ca ziarist profesionist, autor al campaniei anti-securiste „Voci Curate” în presa română, crede că angajata lor româncă e securistă și dacă să o demită sau nu. „Pentru că aveam o relație de amiciție cu ea și știam că are multe nevoi, care se vedeau și pe ea, le răspundeam invariabil că nu asta e important ci faptul că dacă o dau afară serviciile vor trimite oricum pe cineva, mai deștept decât ea! La gluma aceasta toți dădeau din cap aprobator… Am fost foarte mirat să constat că tocmai ea stă în spatele celor care mint despre noi când știe foarte bine care este activitatea mea de presă și relațiile personale și profesionale pe care le aveam cu emisarii SUA, între care cel mai notabil a fost Jack Dyer Crouch II, deși a stat cel mai puțin. Nu știu când au zburat-o până la urmă, poate după uciderea lui Teo Peter, de care șeful ei direct nu era deloc străin? Oricum, să-i fie rușine!”, a mai spus Victor Roncea redacției.
Site-ul respectiv, format din câțiva pseudo-ziariști mânați de un anume Attila Biro, a primit fonduri anuale de sute de mii de euro de la National Endowment for Democracy, o organizație parteneră a USAID. Așa se construiește adevarată Rețea a Minciunilor.
Nucleara unui mare site american: cum și-a băgat SUA lui Biden coada în ”influența” Rusiei în alegeri
Influentul site american de analize și investigații Truthdig, pentru care lucrează zeci de analiști și care a cules de-a lungul anilor zeci de premii ale presei din SUA, a publicat azi o analiză cel puțin explozivă legată de alegerile anulate din România. Iar analiza arată negru pe alb cum și-a băgat administrația Biden coada, prin rețeaua de ONG-uri românești plătite de guvernul american, în promovarea nedovedită a teoriei imixtiunii Rusiei în alegeri.
”În timp ce Rusia are un interes bine cunoscut în influențarea politicii din regiune – și a investit fonduri în ceea ce guvernul român numește un „modus operandi complex” – documentele nu conțineau dovezi ale acestui mecanism în acțiune. Mai degrabă, acestea descriau o campanie mediatică de facto în favoarea lui Georgescu, care a luat foc pe rețelele sociale, în special în secțiunile de comentarii ale personalităților TikTok din România, dintre care mai mult de 100 au participat, cu sau fără voia lor, la „amplificarea artificială” a comentatorilor pro-Georgescu. Pentru a spori suspiciunea cu privire la comentarii, guvernul a remarcat faptul că dezbaterile cu privire la cele mai eficiente formulări și alegeri emoji au fost purtate pe canale Telegram cunoscute pentru susținerea „candidaților pro-ruși, de extremă dreapta, anti-sistem, „pacifiști” și naționaliști”(…)
Printre grupurile care au încercat să mențină Rusia în centrul discuției electorale s-a numărat un ONG numit Context, finanțat în mare parte de Statele Unite prin intermediul National Endowment for Democracy. La 29 noiembrie, organizația a publicat un raport care includea un rezumat al unei analize pe care a efectuat-o folosind un software de la o firmă ucraineană de tehnologie printre ai cărei clienți se numără NATO și Comisia Europeană. Cu alte cuvinte, la cinci zile după alegeri, un organism de supraveghere finanțat de SUA se baza pe o analiză finanțată de NATO pentru a pretinde că dezvăluie interferența străină, cu puțin timp înainte ca guvernul să își publice propriul raport.
Atunci cînd guvernul și-a declasificat documentele „strict secrete” pe 4 decembrie, acestea au spus o poveste care, în esența sa, a reflectat analiza strategiei de joc a lui Faiăr, streamerul Twitch. Puține dintre informații erau noi, cu excepția unor detalii, cum ar fi taxa plătită influențatorilor de către FameUp (aproximativ 80 de dolari pentru fiecare 20.000 de urmăritori pe TikTok, Facebook și Instagram). Dar acolo unde Faiăr nu a făcut nicio presupunere cu privire la forțele din spatele campaniei, documentele guvernamentale au dat vina pe Rusia, fără a furniza dovezi reale, că a ocolit reglementările TikTok și legislația românească plătind influenceri pentru a produce conținut electoral care ar putea fi ușor marcat ex post facto de susținătorii lui Georgescu în comentarii. Planul Kremlinului a fost atît de viclean încît influencerii plătiți „nu erau conștienți de faptul că promovau un anumit candidat prin utilizarea hashtagurilor”, potrivit guvernului.
Două zile mai tîrziu, pe 6 decembrie, anularea alegerilor de către Curtea Constituțională a fost primită cu aplauze și aprobare în Occident. Radio Europa Liberă/Radio Liberty a raportat că România a devenit cea mai recentă victimă a unui „război hibrid agresiv” purtat de Kremlin. Patru senatori americani au emis o declarație de condamnare a „manipulării de către Vladimir Putin a TikTok-ului controlat de Partidul Comunist Chinez (PCC) pentru a submina procesul democratic din România”. Comisia Europeană a luat evenimentul istoric peste picior, spunînd doar că Bruxelles-ul „îi lasă pe români să decidă”. „Îngrijorarea” inițială a Washingtonului față de suspiciunile de ingerință rusă, exprimată cu cîteva zile înainte, s-a relaxat într-o stare de observație. „Luăm act de decizia de astăzi a Curții Constituționale a României”, se arată într-un memoriu al Departamentului de Stat care exprimă „încrederea în instituțiile și procesele democratice ale României, inclusiv în investigațiile privind influența străină răuvoitoare”.
În România, votul anulat a fost controversat. Iar povestea din spate, s-a dovedit, a fost departe de a fi rezolvată.
O anchetă oficială privind traseul banilor din TikTok nu a implicat doar serviciile de informații, ci a fost la nivel guvernamental. Printre cei însărcinați cu investigarea interferenței Rusiei s-a numărat și Fiscul din România. În zilele care au urmat deciziei instanței, unul dintre anchetatorii fiscali însărcinați cu acest caz a contactat Snoop, o publicație românească de investigații, cu informații care nu fuseseră incluse în documentele declasificate din 4 decembrie.
Pe 12 decembrie, Snoop a publicat un raport care dezvăluia că campania de influențare TikTok nu a fost plătită de Kremlin, ci de Partidul Național Liberal (PNL) din România, care a condus țara în cea mai mare parte a ultimelor trei decenii; cel mai proeminent membru al său, Nicolae Ciucă, este președinte al Senatului și a candidat (pierzător) la alegerile din 24 noiembrie. Campania de hashtag-uri și influenceri care a lansat profilul lui Georgescu în ultimele săptămîni și zile ale campaniei – și care a stat în centrul cazului guvernului, dacă poate fi numit așa – a fost orchestrată de Kensington, firma de comunicare din București, în baza unui contract cu PNL. Firma bucureșteană cu relații politice distribuise 500.000 de lei (aproximativ 100.000 de dolari) influencerilor TikTok prin intermediul subcontractantului său de influenceri plătiți pentru a juca, FameUp, pentru a genera energie în jurul alegerilor.
Au rămas două întrebări: De ce ar fi vrut PNL să genereze rumoare în jurul alegerilor dacă nu putea să-și promoveze candidatul pe nume? Și de ce ar fi continuat campania chiar dacă a devenit o rachetă Georgescu, dacă nu cumva acesta a fost planul dintotdeauna?
Campania de influențare TikTok a fost plătită nu de Kremlin, ci de Partidul Național Liberal din România(…)
Cumva, serviciul de informații externe al României a ratat elementele care legau o campanie TikTok clar coordonată de unul dintre cele mai puternice partide politice ale țării, în ciuda faptului că se cunoșteau firmele implicate. Documentele publicate la 4 decembrie nu conțineau nicio mențiune despre PNL; cuvîntul „Kensington” fusese eliminat.
În România, puțini cred că PNL nu a știut ce face. Majoritatea observatorilor veterani sunt de acord că planul a fost de a-l ajuta pe Georgescu să intre în turul doi.
„Campania TikTok plătită de PNL se încadrează într-un tipar de strategii lipsite de etică ale principalelor partide, inclusiv utilizarea de conturi false, bots și troli și crearea de site-uri media false pentru a-și promova candidații și a-și ataca adversarii”, spune Liana Ganea, analist în cadrul ONG-ului media ActiveWatch și coautor al unui raport recent privind propaganda politică în România. „Dezastrul electoral nu face decît să demonstreze falimentul instituțional, politic și social profund al statului român. Publicul nu a primit încă dovezi concludente ale unei posibile interferențe străine.”
PNL nu este singurul partid majoritar suspectat de promovarea candidaturii lui Georgescu ca parte a unei strategii electorale, care amintește de sprijinul acordat de campania lui Bill Clinton lui Donald Trump în cadrul primarelor republicane din 2016. La începutul lunii decembrie, primarii din sate mici au raportat că au primit apeluri regulate de la liderii PSD, aflat la guvernare în România, care le spuneau să îl susțină în liniște pe George Simion, liderul unui partid de extremă dreapta numit Alianța pentru Unirea Românilor, iar în ziua alegerilor să îl susțină pe Georgescu. Tactica pare să facă parte dintr-o schemă deja stabilită; în 2000, PSD a fost prins ajutînd campania candidatului de extremă dreapta Vadim Tudor să ajungă în turul al doilea al campaniei prezidențiale din 2000.
Dezvăluirea bombă a lui Snoop a alimentat apelurile din România pentru ca guvernul să furnizeze mai multe informații decît cele furnizate în documentele originale. Ca răspuns, Iohannis a emis o scurtă declarație în care spunea că nu vor fi publicate informații suplimentare. Tergiversarea a acrit și mai mult un electorat profund dezamăgit de conducerea de lungă durată a țării și a afectat credibilitatea vocilor politice independente care doresc să exprime furia publică.
Timp de aproape un deceniu, acuzațiile de influență rusă în alegeri au fost în centrul unui război informațional sofisticat în două direcții, care a crescut în același ritm cu tensiunile dintre NATO și Rusia și cu jocurile geopolitice din regiune. Competiția a fost deosebit de acerbă de-a lungul frontierei sud-estice a alianței militare occidentale, România apărînd ca fiind probabil cea mai importantă piesă de șah. Țara găzduiește un nod major al sistemului de apărare antirachetă Aegis al alianței, iar o bază aeriană de lîngă Constanța, la Marea Neagră, este în curs de extindere; atunci cînd va fi finalizată, aceasta va înlocui baza Ramstein a Forțelor Aeriene ale SUA-NATO ca cel mai mare avanpost militar american din Europa.
Nimic din toate acestea nu are legătură cu faptul că România a fost prima țară din UE care a făcut pasul dramatic de a anula alegerile pe baza „amestecului Rusiei”. La publicarea documentelor care au dus la anularea alegerilor, guvernul a subliniat motivul pentru care Rusia a stimulat campania lui Georgescu. „În viziunea Rusiei”, se arată în document, „România „sfidează și amenință” securitatea Rusiei prin găzduirea NATO și a potențialului militar american”. Deși Georgescu nu se opune aderării României la NATO, el este împotriva găzduirii bazelor sale.
Desigur, SUA au propriile interese în regiune și și-au construit propriile rețele de influență, care operează din ce în ce mai mult sub pretextul dezinteresat al contracarării „dezinformării ruse”.
Finanțarea acestor rețele a crescut constant începînd din 2017, cînd Congresul SUA a creat un fond de 1,5 miliarde de dolari pentru contracararea influenței ruse pentru a sprijini programele și organizațiile care „consolidează instituțiile și procesele democratice și contracarează influența și agresiunea rusă”. Fondurile au fost concepute pentru a viza „mass-media independente, jurnalismul de investigație și grupurile de supraveghere ale societății civile care lucrează pentru a … încuraja cooperarea cu entitățile de social media pentru a consolida integritatea informațiilor pe internet”.
În urma invaziei Rusiei în Ucraina în 2022, robinetul cu dolari a fost deschis și mai mult, permițînd mai multe subvenții legate de mass-media care să curgă prin intermediul Cadrului de dezvoltare al USAID pentru consolidarea fundamentelor libertății (cunoscut anterior sub numele de Cadrul de dezvoltare pentru contracararea influenței maligne a Kremlinului).
România găzduiește numeroase ONG-uri media finanțate de Occident care au beneficiat de aceste fonduri. Unele dintre acestea, cum ar fi Context, au fost, fără îndoială, puse în dispozitiv de luptă atunci cînd Georgescu a amenințat că va contesta echilibrul NATO-Rusia. În ultimii ani, Context a participat la un proiect ONG la nivel regional, „Firehose of Falsehood”, pentru a investiga „ecosistemul de dezinformare pro-Kremlin, conspiraționist și alt-right din Europa Centrală și de Est”. Grupurile participante au adesea fluxuri de finanțare similare și diverse conexiuni instituționale occidentale.
În cazul Context, bugetul său este acoperit în proporție covîrșitoare de fonduri de la National Endowment for Democracy, finanțat de Departamentul de Stat, iar directorul său executiv, Mihaela Armășelu, a lucrat 20 de ani în biroul de presă al Ambasadei SUA la București. (Context este, de asemenea, membru al Organized Crime and Corruption Reporting Project, o rețea globală de raportare, de asemenea puternic finanțată de guvernul SUA).
Pe 29 noiembrie, la cinci zile după votul din primul tur, Context a anticipat iminentul raport guvernamental prin publicarea propriei analize a rețelelor sociale, intitulată „EXCLUSIV: Operațiunea Georgescu pe X, Telegram și Facebook”. Acesta a fost completat de un credit către o firmă ucraineană de tehnologie, Osavul, care identifică narațiunile Kremlinului din social media pentru o listă de clienți care include guvernele britanic, canadian, ucrainean și estonian, plus Comisia Europeană și NATO. Potrivit raportului, „software-ul cu inteligență artificială” al Osavul a detectat „o posibilă coordonare între … o serie de conturi legate de Rusia, cu sute de mii de urmăritori și cu simpatii pro-rusești, anti-occidentale și conspiraționiste evidente, care îl promovează constant pe Călin Georgescu”. În centrul panoului conspirativ al ONG-ului se aflau cunoscute instituții media rusești de stat, inclusiv pravda-en.com și pravda-es.com.
Raportul își exprimă în continuare îngrijorarea cu privire la faptul că cetățenii români, în special cei din marea diasporă din UE, au fost influențați de canalele cu legături rusești care promovează teme care „rezonează puternic cu o parte semnificativă a publicului”. Deși aparent este un raport privind impactul nefast al unui păpușar al Kremlinului, adevărata vină pare să cadă asupra alegătorului român obișnuit, al cărui sprijin pentru Georgescu este o dovadă a „cît de slabă este rezistența României sau, mai precis, a cetățenilor săi”.
Nimeni nu neagă faptul că Georgescu a mers pe valul unei puternice stări de spirit anti-sistem. Acest lucru este parțial rezultatul corupției endemice din cadrul partidelor majore, dar reflectă, de asemenea, scepticismul cu privire la războiul din Ucraina și rolul tot mai mare al NATO în țară, reflectat în farmecul evaziv al sloganului său de campanie, „Nu există Est, nu există Vest, există doar România”. Pozițiile lui Georgescu sunt presărate cu teorii ale conspirației în stilul QAnon și ecouri istorice odioase cu trecutul fascist al țării – inclusiv laude la adresa Gărzii de Fier din perioada celui de-al Doilea Război Mondial – dar principalele teme ale campaniei sale independente au o largă atractivitate la nivel național, unde a beneficiat de activitatea grupurilor militare, a rețelelor bisericești și a unei diaspore active care i-a oferit un sprijin de 80%. În niciun moment de la anularea alegerilor, nimeni nu a pus la îndoială legitimitatea celor 2 120 401 de voturi ale lui Georgescu. Lasconi, outsiderul care a ocupat locul al doilea, a cîștigat de asemenea fără suspiciuni de ajutor străin.
„Oriunde te uiți – sănătate, educație, transport, mediu, justiție – vedem probleme mari în fiecare sector”, a declarat Nicoleta Fotiade, președintele Mediawise Society din București. „Dacă dăm vina doar pe TikTok și pe ruși pentru rezultatele alegerilor, înseamnă că nu am înțeles nimic.”
În mai, guvernul și mass-media vor avea probabil o a doua ocazie de a demonstra cît de bine înțeleg dinamica care a condus la succesul lui Georgescu. Pe 22 ianuarie, celălalt partid de extremă dreapta din cursă și-a aruncat sprijinul în spatele lui Georgescu, pe care sondajele îl arată acum pe primul loc cu 38% – cu 15 puncte procentuale mai mult decît victoria sa anulată. Lasconi, candidatul reformist care a ocupat locul al doilea în primul tur de scrutin din noiembrie și care ar fi putut triumfa în turul al doilea anulat, este acum cotat cu doar 6%.
Între timp, sprijinul public al Occidentului pentru guvernul României și justificarea acestuia pentru anularea votului rămîn neclintite. Acesta a fost reafirmat la Ambasada SUA la București în timpul unei conferințe de presă de la mijlocul lunii ianuarie, susținută de James O’Brien, înalt funcționar al Departamentului de Stat.
„Vedem interferențe străine în legătură cu aceste alegeri”, a spus el. „Dacă aș fi român, m-aș întreba cine plătește pentru ce și cine va beneficia de un anumit rezultat. Iar acest lucru va ajuta foarte mult la a determina cine poate fi de încredere și cine nu.”
Întrebări corecte și importante. Dar numai dacă sunt puse cu înțelegerea faptului că ele sunt valabile în ambele sensuri, est și vest. Iar răspunsurile sunt rareori atît de clare pe cît ne-am dori să fie” conchide analiza influentului site american. (Traducere și adaptare Bogdan Tiberiu Iacob / INPOLITICS)
sursă: activenews.ro
