Ciprian Ciucu și-a inaugurat mandatul la Primăria Capitalei sub semnul unui paradox flagrant. Deși s-a instalat la butoanele celei mai bogate administrații locale din țară invocând un faliment iminent și necesitatea unor tăieri drastice de personal, edilul pare să fi descoperit resurse inepuizabile pentru cercul său de încredere. Pe modelul mentorului său, Ilie Bolojan, Ciucu le cere bucureștenilor să „strângă cureaua” prin majorări de taxe și concedieri, în timp ce în culisele instituției se pun la cale transferuri de personal și scheme salariale care sfidează logica austerității trâmbițate public.
Export de cadre de la Sectorul 6 pe salarii de Capitală
Sub paravanul eficientizării absorbției de fonduri europene, Ciprian Ciucu a înființat un departament special, devenit rapid refugiul ideal pentru foștii săi subalterni de la Primăria Sectorului 6. Strategia este pe cât de ingenioasă, pe atât de controversată: apropiații aduși de la sector sunt recompensați cu salarii și sporuri uriașe, mascate sub titlul de „proiecte din bani europeni”. Situația capătă accente absurde în condițiile în care unii dintre acești funcționari par să dețină darul ubicuității, fiind remunerați simultan de ambele instituții, în timp ce edilul general se plângea recent că vistieria orașului mai număra doar 5 milioane de lei.
Portretele privilegiului: Cum se adună averile în „primăria falimentară”
A apărut și o listă nominală a persoanelor transferate sau detașate de la Primăria Sectorului 6 către Primăria Municipiului București în mandatul lui Ciprian Ciucu. Este vorba despre 27 de angajați, printre care: Stan Milena Oana, Damian Raluca, Amzer Marius Florin, Anca Oana Irina, Munteanu Mihail, Ciocârlan Bogdan Ionuț – despre care s-a afirmat că ar fi fost fost director economic la Sectorul 6 –, David Ioana Alina, Gosman Claudia Venera, Aron Octavian Cornel, Iordache Andreea Ioana, Suciu Alexandru, Barbu Florin Răzvan, Zanfir Costin Mircea, Luca Cătălina Gabriela, Matei Petruș Cosmin, Chiriloae Violeta, Burlănescu Ion, Lupașcu Jean, Dinescu Ana Maria Teodora, Uretu Dobrița, Costea Alina Sanda, Popescu Mirela Claudia, Dulgheru Cătălin, Panturu Adina, Flămânzeanu Cătălina și Monica Popescu. Această listă a fost prezentată ca dovadă a unui flux masiv de personal dinspre Sectorul 6 către PMB, flux care, ar fi coincis cu instalarea lui Ciucu în funcția de primar general.
În paralel cu aceste transferuri, au fost ridicate semne de întrebare privind programul de lucru al unor angajați care figurează simultan în mai multe structuri administrative și în numeroase Unități de Implementare a Proiectelor. În emisiunea „Culisele Statului Paralel” s-a discutat despre persoane care ar lucra patru ore la Primăria Capitalei, patru ore la o primărie de sector și, în același timp, ar fi implicate în multiple proiecte europene, cumulând venituri suplimentare considerabile. Această suprapunere de funcții a fost prezentată ca fiind dificil de reconciliat cu realitatea fizică a unui program de lucru, ridicând întrebări despre modul în care sunt gestionate resursele umane și despre eficiența reală a activităților desfășurate.
Cazul Andreei Iordache, șefa de cabinet a primarului general, este simptomatic pentru modul în care se împart beneficiile în noul regim. Transferată de la Sectorul 6, aceasta cumulează venituri impresionante, ajungând la un total lunar de aproximativ 18.000 de lei. Deși la Primăria Capitalei figurează cu un program de doar patru ore, indemnizațiile pentru proiecte, sporurile pentru condiții vătămătoare și cele de hrană rotunjesc un venit care contrastează puternic cu imaginea de instituție aflată în pragul colapsului. Această Andreea Iordache e cunoscută sub porecla „Regina”, pentru că ar exercita o influență considerabilă asupra angajaților și ar crea o atmosferă tensionată la PMB. Personalul care interacționează cu aceasta ar fi „terorizat” de teama de a nu o deranja, ceea ce indică un climat organizațional dominat de presiune și teamă.
Recordurile administrative nu se opresc aici. Codrin Petre, un alt subaltern de încredere, apare în documente ca fiind responsabil de nu mai puțin de 98 de proiecte simultan, performanță care îi aduce, pe lângă un salariu de bază generos de aproape 16.000 de lei, diverse bonusuri tehnice. Schema este replicată și în cazul Mariei Magdalena R. sau al Mirelei Claudia P., care gestionează fiecare zeci de contracte pentru troleibuze sau extinderi de linii de tramvai, încasând sporuri ce variază între 5% și 40% din salariul de bază, totul sub protecția „portiței” fondurilor europene.
Un alt punct sensibil a vizat transferurile din Poliția Locală Sector 6 către Poliția Locală București. Odată cu schimbarea conducerii PMB, ar fi fost aduși în bloc mai mulți angajați din structura sectorului, inclusiv persoane cu legături de rudenie, ceea ce a alimentat suspiciuni privind criteriile de selecție și oportunitatea acestor mutări.
Contextul politic în care se desfășoară aceste acțiuni a fost descris în termeni critici, fiind evocată ideea unei „găști PNL” care ar proteja anumite persoane și ar bloca eventuale controale sau sancțiuni administrative. În acest sens, a fost comparată situația de la București cu cea din Cavnic, unde prefectul ar fi trimis rapid un control după ce primarul local a criticat conducerea partidului. În contrast, în cazul lui Ciucu, s-a afirmat că nu ar exista aceeași promptitudine, ceea ce a fost interpretat ca un semn al protecției politice.
De la edil de Capitală, la gardă de corp pentru Ilie Bolojan
Dincolo de managementul resurselor umane, Ciprian Ciucu își afișează loialitatea față de liderul său politic, premierul interimar Ilie Bolojan, într-un mod care depășește atribuțiile funcției de primar general. Recent, edilul a fost surprins asumându-și rolul de „purtător de cuvânt” sau chiar de gardă de corp pentru Bolojan, interpunându-se între jurnaliști și premier pentru a bloca întrebările incomode. Această apropiere politică pare să fie fundamentul pe care s-a construit întreaga strategie de comunicare a „austerității”, o strategie care, în practică, servește mai degrabă la protejarea și recompensarea clientelei politice aduse de la primăria de sector, în timp ce restul aparatului administrativ este amenințat cu restructurarea.
Tot în emisiunea de la Realitatea Plus, spre final, s-au prezentat dovezi privind activitatea unor „boți și trolli” atribuiți lui Ilie Bolojan, despre care s-a afirmat că ar acționa în mediul online fără ca instituțiile specializate în securitate cibernetică să intervină. Acest subiect a fost introdus ca parte a unei discuții mai ample despre comunicarea politică și despre modul în care anumite structuri ar influența percepția publică.
În cadrul emisiunii „Culisele Statului Paralel” de la Realitatea Plus, Aurelian Bădulescu, consilier la Curtea de Conturi, a lansat acuzații incendiare care vizează managementul fondurilor europene și al salariilor din Primăria Municipiului București (PMB). Acesta a recunoscut că dezvăluirile jurnalistice de la Realitatea Plus sunt doar „vârful aisbergului” și că instituția pe care o reprezintă a fost depășită de amploarea neregulilor.
„Ați ales cele mai mici exemple”: Salarii de lux la PMB
Deși Curtea de Conturi ar trebui să fie „paznicul banului public”, Bădulescu a admis cu amărăciune că documentele intrate în posesia presei arată o realitate mult mai sumbră decât cea monitorizată inițial de instituție. „Spre rușinea Curții de Conturi București, am rămas uluit: sumele indicate de dumneavoastră sunt mici. Ați ales cele mai mici exemple!”, a declarat acesta, dând drept exemplu cazul unui director din Primărie care încasează 9.000 de lei lunar în plus, fiind angajat simultan în două Unități de Implementare a Proiectelor (UIP).
Bădulescu a vorbit despre o stare de „disoluție” a Primăriei Capitalei, subliniind că, deși legalitatea acestor structuri (UIP) există pe hârtie, modul în care sunt folosite pentru a pompa bani în buzunarele anumitor angajați ridică semne de întrebare uriașe.
„Prin controalele noastre am început să deranjăm!”
Oficialul a explicat că transparența de care dă dovadă în ultima perioadă a început să provoace neliniște în mediul politic. „Am înțeles că am început să deranjăm pentru că am făcut public ce am constatat noi. Nu aș fi vrut să vorbesc, pentru că noi vorbim de regulă prin acțiuni de control, dar situația actuală nu mai permite tăcerea”, a punctat consilierul.
Decizia radicală va fi luată săptămâna viitoare, când Bădulescu va cere o intervenție de forță a instituției centrale, pentru a evita orice fel de influență locală.
Marți, ziua Z: Control direct de la nivel central
„M-am uitat peste documente, activitățile sunt constituite legal, dar semnele de întrebare sunt majore. Săptămâna viitoare, marți, voi expune aceste probleme pe masa plenului. Voi propune ca de data aceasta să nu mai meargă Camera de Conturi București în control, ci Curtea de Conturi în ansamblul ei”, a anunțat Aurelian Bădulescu.
Această mutare sugerează o lipsă de încredere în structurile teritoriale care au verificat până acum PMB și promite o anchetă fără precedent asupra modului în care echipa condusă de Ciprian Ciucu gestionează bugetul și proiectele europene ale Capitalei.
Suntem paza banului public”: Curtea de Conturi intră pe fir
Invocând criteriile de bază ale democrației, Bădulescu a reamintit rolul fundamental pe care îl joacă instituția în care activează: „Noi, Curtea de Conturi, suntem paza banului public, așa se spune la noi în fișa postului. Nu aveam cum să nu răspund, pentru că sunt două lucruri care mă frământă foarte tare: disoluția în care se află Primăria Municipiului București la acest moment și, totodată, sunt și invidios un pic pe dumneavoastră că eu la început am crezut că dețineți totuși niște documente.”
Acesta a subliniat că întreaga instituție este responsabilă pentru monitorizarea legalității, respingând ideea unor acțiuni individuale ale consilierilor. „Suntem investiți cu aceste chestiuni din momentul preluării mandatului. Nu există că consilierul X se ocupă cu ceva, consilierul Y se ocupă cu ceva. Curtea, în ansamblul ei, se ocupă, conform Constituției, cu această chestiune. Cum Curtea Constituțională se ocupă cu ceva, Curtea de Conturi se ocupă cu altceva.”
Semne de întrebare asupra proiectelor din bani europeni
Deși a admis că anumite activități legate de proiectele cu finanțare externă sunt, la bază, legale, Bădulescu a punctat că modul de implementare raportat ridică mari suspiciuni. „Înțeleg că am început să deranjăm de ceva timp, pentru că multe din lucrurile pe care le-am constatat le-am făcut publice. Eu m-am uitat peste acele documente și vreau să înțelegeți că sumele și activitățile sunt constituite în mod legal, ele fiind obligatorii atunci când derulăm astfel de proiecte. Problema este că, într-adevăr, doar uitându-mă pe ce ați prezentat dumneavoastră, se ridică semne de întrebare.”
sursă: realitatea.net
