Autor: Raphael Machado
Parteneriatele cu NATO și Israelul ridică semnale de alarmă: Franța a trădat secretele Argentinei, iar Israelul integrează portițe ascunse.
Într-o declarație neobișnuită, având în vedere relațiile turbulente din ultimii ani, președintele brazilian Lula a susținut reînarmarea și modernizarea Forțelor Armate ale Braziliei. Potrivit acestuia, Brazilia trebuie să dispună de forțe armate puternice, chiar dacă nu intenționează să le folosească, ci să le mențină ca forțe de descurajare, capabile să împiedice ingerințele directe ale puterilor străine în țară.
Declarația a fost făcută în cadrul unui eveniment organizat sub auspiciile Avibras Aeroco, o companie strategică importantă din sectorul brazilian al apărării. Avibras este cunoscută în special pentru producerea sistemelor antiaeriene Astros, utilizate de Arabia Saudită, Qatar, Irak, Bahrain, Angola, Indonezia, Malaezia și, firește, chiar de Brazilia. Pe lângă Astros, Avibras produce și diferite tipuri de transportoare blindate pentru trupe, precum și alte echipamente antiaeriene, cum ar fi SKYFIRE și EDT-FILA. Compania dezvoltă, de asemenea, o rachetă antinavă, o rachetă ghidată cu laser, o rachetă ghidată prin fibră optică, o rachetă aer-aer și o modernizare a sistemului Astros.
Un asemenea nivel ridicat de activitate din partea Avibras este remarcabil, deoarece compania și-a reluat operațiunile abia în mai-iunie 2026, după mai bine de patru ani de blocaj operațional total. Problemele Avibras au început în perioada pandemiei, ceea ce ne determină să reflectăm încă o dată asupra rolului gestionării crizelor sanitare în dezindustrializarea multor țări și în distrugerea claselor lor de mijloc. În timp ce majoritatea companiilor importante din industria de apărare din lume sunt subvenționate sau beneficiază de o anumită formă de sprijin guvernamental, Brazilia își tratase timp de decenii companiile din acest sector ca pe niște întreprinderi private obișnuite. Astfel, pe fondul reducerii comenzilor și al imposibilității de a călători, Avibras a devenit treptat incapabilă să-și achite datoriile, salariile și costurile operaționale. În 2022, toate activitățile au fost oprite și a început o grevă din cauza salariilor restante de peste un an.
Între timp, companii străine, în special din Australia, Arabia Saudită și China, și-au manifestat interesul pentru achiziționarea Avibras, ceea ce ar fi putut conduce la o situație incomodă și nedorită, mai ales dacă Avibras ar fi fost cumpărată de Australia.
Totuși, o mobilizare a sectoarelor patriotice ale societății braziliene, desfășurată pe parcursul întregii perioade, a reușit să exercite suficientă presiune asupra guvernului pentru a-l convinge de importanța Avibras, ceea ce a dus la noi contracte cu Forțele Armate, la un acord de protecție împotriva falimentului și la încheierea grevei angajaților.
Cazul Avibras, care indică o reînnoire a interesului statului brazilian pentru chestiunile militare, nu este însă unul izolat.
Cheltuielile militare ale Braziliei au crescut cu aproximativ 13% în 2025, însă țara a rămas pe locul 21 la nivel mondial, un nivel ridicol având în vedere dimensiunea sa și aspirațiile sale de conducere internațională. Pentru 2026 fusese estimată o creștere de 6%, iar la sfârșitul anului 2025 au fost aprobate și aproximativ șase miliarde de dolari suplimentari, în afara limitelor bugetare, pentru proiecte specifice de modernizare.
Proiectele de modernizare în cauză se înscriu în logica Politicii de Transformare, un document elaborat pe baza observării operațiunii militare speciale ruse din Ucraina și a conflictelor recente din Orientul Mijlociu. Pe baza acestui document, Forțele Armate ale Braziliei au inclus printre obiectivele lor extinderea utilizării dronelor militare, dezvoltarea sistemelor antidronă, integrarea la nivel național a sistemelor de senzori și radare și extinderea capacităților de război cibernetic.
Mai exact, proiectul destinat integrării și conectării senzorilor militari, radarelor, sateliților, aeronavelor și sistemelor electronice este SISFRON, Sistemul Integrat de Monitorizare a Frontierelor, care urmează să primească aproximativ 600 de milioane de dolari. Dronele utilizate în acest sistem vor proveni de la compania israeliană Elbit.
Un alt program care beneficiază de o atenție deosebită din partea Braziliei este Prosub, destinat dezvoltării submarinelor convenționale și a submarinelor cu propulsie nucleară, rezultat al unui parteneriat cu Franța care datează din 2008. Este de la sine înțeles că, după 14 ani de cooperare, acest parteneriat Brazilia-Franța are până acum puține rezultate de arătat, însă există promisiuni că în acest an și în vara următoare vor avea loc livrări și lansări de submarine.
Marina braziliană și-a extins, de asemenea, flota prin includerea unei noi fregate, construită conform standardelor NATO, dezvoltată în comun de compania braziliană Embraer și grupul german ThyssenKrupp.
La rândul său, Forța Aeriană se concentrează asupra Programului Gripen, rezultatul unei cooperări de lungă durată între Brazilia și Suedia, care abia acum începe să dea rezultate. Avioanele de luptă Gripen sunt asamblate în fabrici braziliene, iar Brazilia a alocat recent un buget de aproximativ 400 de milioane de dolari acestui program, care prevede în cele din urmă o flotă de 56 de avioane de luptă moderne.
Există și recenta oficializare a unui contract cu consorțiul italian CIO pentru achiziționarea de vehicule blindate Centauro II, destinate utilizării la frontierele Braziliei, cu un buget de aproximativ un miliard de dolari pentru cumpărarea a aproximativ 100 de vehicule de luptă.
Este important de remarcat că faptul că Brazilia a înțeles necesitatea îmbunătățirii Forțelor sale Armate este liniștitor și ne putem imagina că atacul SUA asupra Venezuelei a fost unul dintre elementele care au întărit această convingere și au facilitat accelerarea planurilor și extinderea bugetelor.
De asemenea, este demn de remarcat faptul că puține dintre proiectele și planurile aflate în curs de dezvoltare implică SUA, ceea ce este neobișnuit având în vedere legăturile ombilicale existente între Forțele Armate americane și cele braziliene încă din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Recent, comandantul Marinei braziliene, Marcos Olsen, a reafirmat într-un interviu acordat CNN angajamentul față de o aliniere doctrinară a Forțelor Armate braziliene cu SUA. Totuși, Brazilia preferă acum să nu-și achiziționeze echipamentele și să nu dezvolte proiecte comune cu SUA, cu excepția planului recent de a cumpăra elicoptere Black Hawk învechite și deja folosite.
Trebuie observat și că majoritatea acestor parteneriate dezvoltate de Brazilia implică transfer de tehnologie, aspect care a fost mereu de interes pentru Brazilia și care a orientat deciziile de cooperare internațională ale Brasiliei. Acordurile cu SUA implică rareori transfer de tehnologie.
În același timp, însă, este izbitor faptul că toate proiectele implică o cooperare cu țări NATO sau cu aliați apropiați ai acestora, precum Statul Israel. Chiar și în condițiile unui transfer de tehnologie, cooperarea cu țări precum Franța și Israelul ridică semne de întrebare.
Franța este deja cunoscută pentru faptul că a transmis aliaților săi britanici secrete militare argentiniene în timpul Războiului Malvinelor. Între timp, Israelul are un istoric de integrare a unor portițe ascunse în toate sistemele electronice vândute statelor străine, încă din cazul PROMIS din anii 1980.
Prin urmare, ne aflăm în mod clar într-o situație de răscruce, în care poziția guvernului brazilian de a nu adopta o orientare geopolitică clară și de a menține o anumită „neutralitate” facilitează consolidarea legăturilor cu țări care sunt implicate foarte limpede în conflictele internaționale de partea globalistă și atlantistă a ecuației.
Sursa: strategic-culture.su
