Autor: Cozmin Gușă
La această oră deja rezultatele sunt raportate în mod consolidat. Mă refer la alegerile din Statele Unite al Americii, de care s-a ocupat toată lumea în ultimele săptămâni. Rezultatul este unul prognozat de către noi, la Gold FM. Anume, Trump și republicanii au pierdut în alegeri cam tot ce puteau pierde, adică și Senatul Statelor Unite, Camera Reprezentanților, bineînțeles, plus majoritatea pozițiilor de guvernatori de state americane. Concluzia simplă este că americanii au votat otova și dintr-un sentiment de revoltă, fără să calculeze sau să știe ce vor face democrații cu puterea căpătată în Congres. Americanii au fost, însă, furioși considerând, cei care au gândit la așa ceva, că Trump i-a păcălit. Marea majoritate dintre ei cred că, în același timp, i-a și batjocorit, în măsura în care marea majoritate a americanilor a sărăcit, însă familia Trump, conform evidențelor, s-a îmbogățit în acești 2 ani de mandat în mod excesiv. Și da, a putut să se întâmple așa ceva, pentru că Donald Trump a avut puterea totală timp de 2 ani, pe care a folosit-o în mod discreționar, adică el a condus, bineînțeles, toată administrația Statelor Unite, o conduce și astăzi, dar a condus și cele două camere parlamentare, Curtea de Justiție, tot. Tot, tot, tot. Probabil că, în această noapte, în Statele Unite, el se întreabă și nu poate să-și răspundă la ce i-a folosit atâta putere, pe care, din calculele mele, cam niciun președinte american din ultimele decenii n-a avut-o.
Dacă vreți, la capitolul cauze, e mult prea simplist ca să se spună că războiul din Iran, pierdut la modul simbolic, i-ar fi venit de hac din punct de vedere electoral. De fapt, într-o propoziție, Trump plătește, astăzi, pentru că s-a dovedit neserios, în primul rând, și, în al doilea rând, pentru că n-a conferit și oferit siguranță americanilor prin prestația lui de președinte. Și apropo de asta, în această dimineață, în România, noapte în Statele Unite, sigur, are și scuza vârstei, Trump a devenit brusc nesigur, probabil că este frică de represalii și, într-un exces de intervenționism, a intrat la POLITICO în direct și a salutat victoria democraților, spunând că va colabora cu ei, pentru că a fost sunat deja de către democrați, n-a spus care democrați, ca să-i ofere colaborarea.
Trump schimbă brusc placa și anunță că va colabora cu democrații. ”Au făcut treabă bună!”
Înțeleg de ce a făcut asta, în puterea nopții, dar înțeleg, la fel de bine, că nu va fi crezut de către democrați și probabil că nici de către americani.
Prin rezultatul acestor alegeri, afirm în titlu că America s-a înglodat și mai tare. De ce? O duceau prost și până acum, doar cu speranțe de revenire la ceea ce a fost America acum două-trei decenii. Se vor îngloda și mai tare, pentru că, dacă vreți să vizualizați o imagine sugestivă, acum stau doi cu mâna pe volanul mașinii numită America, adică stă și Trump și stă și Congresul dominat de către democrați. Asta se întâmplă exact într-o perioadă în care în lume se petrec și mai urmează mari transformări geopolitice care vor fi fundamentate exact pe durata următorilor doi ani.
Stând așa doi cu mâna pe volanul Americii, putem vizualiza și ce se va petrece în Statele Unite ale Americii. Donald Trump va uza în mod excesiv de prerogativele sale referitoare la politica externă și la politica militară de apărare de război, cum a redenumit-o el, plus guvernarea efectivă, care este tot în mâinile sale. Iar de cealaltă parte, celălalt conducător auto, adică Partidul Democrat, va forma comisii de anchetă pe bandă rulantă și astfel îi va chema la ordin pe toți oamenii de încredere ai lui Trump, punându-i în dificultate, ajungând în faza în care poate să îi și demită. Cu o majoritate democrată, Trump nu prea va putea numi alții în locul lor, mai ales la Senat, care controlează genul de numiri care intră în competența președintelui, de la numirile șefilor de servicii secrete până la cele de ambasadori.
Aceste comisii de anchetă se vor concentra, parcă le văd cum vor începe, dar atenție, doar din 3 ianuarie, atunci când acest nou Congres va intra în pâine, cum se spune, în 2027, se vor concentra acolo unde americanii au semnalizat acum prin votul lor, anume vor ancheta îmbogățirea excesivă a oamenilor regimului Trump și, bineînțeles, a familiei Trump. Bănuiți deja că democrații, cu majoritatea din Congres și din Camera Reprezentanților, vor revigora în mod sigur curentul LGBT și curentul transumanist, care intrase într-un con de umbră, dar așteptau revenirea, că acești democrați se vor colegi din nou și se vor strânge în brațe cu liderii UE, în ciuda faptului că acești lideri UE sunt aflați și ei pe tobogan din punct de vedere electoral, vor repune în Statele Unite pe agenda ajutorul militar pentru Ucraina, dând speranțe deșarte că războiul va fi câștigat de către Occidentul Colectiv, placa pe care o auzim deja de 5 ani și care s-a uzat în mod excesiv. Între timp, însă, ce democrații vor face aceste lucruri, problemele Americii vor rămâne la fel de grave și nu le mai înșir aici; cei care m-ați ascultat în ultimii ani, le știți cu precădere, le-am demonstrat, le-am argumentat.
Dar vă reamintesc că Trump a fost votat acum fix 2 ani, tocmai pentru că America decăzuse grav din toate punctele de vedere, fiind condusă, atenție, exact de către cei pe care americanii i-au votat, ieri, din nou, dar nu doar la nivelul de etichetă Democrat sau Partidul Democrat, ci la nivel uman, că doar tot Barack Obama conducea Partidul Democrat și acum 2 ani, și acum 6 ani, nu Biden sau Kamala Harris. Acum 2 ani, exact smulgând America din brațele democraților, americanii au considerat că SUA trebuia să renască în noile vremuri ale lui Trump, caracterizate de MAGA, Make America Great Again, însă s-au trezit brusc, la mod obiectiv, acum după 2 ani, că de fapt, în acest interval, mai ales binomul China-Rusia a ajuns să controleze schimbările în lume, economic, în primul rând prin BRICS+, dar și militar, după cum se vede, prin alianța lor, obiectivată, etichetată, mai ales la nivelul Organizației de Cooperare de la Shanghai.
Legat de asta, de China și Rusia, eu consider că, în mod paradoxal, exact acest lucru reprezintă marea realizare a lui Trump în cei 2 ani din al doilea mandat și o să-i explic pe scurt, ca să nu rămâneți derutați. Din punct de vedere economic, așa cum am spus, America era deja în picaj, dar nu după vremea lui Biden, încă după vremea lui Obama. Trump n-a reușit redresarea în primul său mandat, iar acel picaj și declin, din toate punctele de vedere, a continuat pentru America în mandatul lui Biden. Americii îi rămânea, însă, simbolistica dominației militare a lumii, pe care însă tot democrații, care au venit la putere azi noapte, au testat-o odată cu amorsarea războiului ucrainean, în 2022. Numai că testul dominației militare a lumii de către America și aliații săi occidentali a ieșit prost. S-a văzut limpede că n-au reușit împreună să învingă Rusia, o Rusie alături de care s-a poziționat ferm și sigur China, și uite așa a dispărut în ultimii ani și impresia dominației militare a lumii de către SUA.
Exact asta a moștenit Trump, adică o moștenire foarte grea, un Trump care a încurcat și mai tare lucrurile din punct de vedere militar cu noul eșec din războiul cu Iranul, un Iran la rândul său bine sprijinit subteran, exact de către adversarii Rusia și China. Ei bine, în fața acestei evidențe clare și în locul unui război de uzură perdant în final cu acești adversari, Trump a ales în felul său să salveze America ca și să o introducă măcar la noua masă de negociere a puterii mondiale alături de China și Rusia. Repet, alternativa la această masă de negociere era războiul Occidentului Colectiv cu restul lumii în condițiile în care militar, dar mai ales economic, SUA plus UE plus G7, toate la pachet, reprezintă azi mult mai puțin decât BRICS și OSCE, adică Organizația de Securitate de la Shanghai, conduse la modul faptic și simbolic de către binomul China-Rusia.
Astfel, dacă treburile nu se vor încurca din nou, Trump a reușit, în acești doi ani, să-și câștige locul la masa puterii mondiale alături de Putin și Trump și așa America va putea beneficia de reîmpărțirea sferelor de influență în lume, acolo unde ea vizează în principal controlul în America de Sud și în anumite părți din Africa. Astfel, în urma acestui mandat al lui Trump, putem vorbi astăzi de trio-ul China-Rusia-SUA, care, din punctul meu de vedere, poate și al altora, reprezintă o victorie pentru lume în acest context complicat, o victorie a multipolarizării puterii geopolitice, a reechilibrării lumii după perioada de hegemonie a Americii, ce-a durat circa 40 de ani, dar tot astfel vom asista, în mod concomitent, la o înfrângere a Occidentului European, pe care, bineînțeles, acesta va reproșa lui Trump, în loc să remarce propria slăbiciune și mă refer la blocul UE. Trump a acționat, în mod evident, spre salvarea Americii, iar treptat prognoza mea este că și țările europene din UE, și nu numai din UE, se vor reorienta în mod similar.
Două remarci de final. Suspendarea lui Trump, despre care se vorbește. Sigur că este posibilă, sigur că este și probabilă. Eu, însă, nu cred că se va ajunge la așa ceva, pentru că dacă se va recurge la impeachment, adică la suspendarea lui Trump, alternativa pentru democrație este mai proastă. De ce? Pentru că J.D. Vance, în condițiile în care Trump este suspendat, va deveni pentru doi ani președinte cu puteri de pline. Își va alege, desigur, și un vicepreședinte, dar asta nu contează dacă și el ar fi schimbat. Iar din această poziție, cu un Congres democrat ostil, dar care nu va rezolva problemele Americii, cu puterea de președinte în mână, J.D. Vance își va face o campanie continuă, timp de doi ani, va putea să fie și finanțat, fiind președinte în funcție, și dau cu semnătură că va câștiga la scor alegerile din 2028, mai ales în condițiile în care democrații defilează tot cu Obama, care vrea eventual să opună candidată, din nou, ca de fiecare dată, pe șefa lui, dintotdeauna, Michelle Obama, adică soția sa. De-aia spun că suspendarea lui Trump este o alternativă mai proastă pentru democrați decât rămânerea lui în funcție.
Războiul Americii cu Iranul pus în cârca lui Trump. Da, a fost ordonat de către Trump, dar în mod realist, suntem la finalul alegerilor și trebuie să recunoaștem, el nici nu avea altă alternativă în condițiile în care mereu, și la primul mandat și la al doilea mandat, a ajuns la putere și s-a menținut acolo strict cu sprijinul evreiesc, un sprijin care i-a impus atacul asupra Iranului. Pentru mulți, asta nu este o scuză legată de Trump, însă este de remarcat că a fost cu spatele la zid. Să știți, prieteni, că ăsta este prețul plătit atunci când ești dependent de forțe pe care nu le poți controla și cu care nu prea poți negocia. Dar nu este doar cazul lui Trump, ăsta este cazul tuturor liderilor politici. Trump apare astăzi doar ca cel care confirmă această regulă imuabilă.
Shabbat Lubavitch sau Chabad-Lubavitch, țineți minte acest nume, este cea mai puternică organizație a evreimii în acest moment. Sigur că este principala susținătoare a lui Trump, dar țineți minte acest nume și gândiți-vă și la legătura cu Putin. Dar despre asta voi vorbi altădată. În rest, am zis, mult zgomot pentru (mai) nimic. Asta este concluzia mea pentru alegerile din America și pentru ceea ce au realizat democrații în alegerile de ieri. Nu vor face mare lucru cu această putere pe care au câștigat-o, decât că vor îngloda și mai tare America. Și tot așa, „mult zgomot pentru (mai) nimic”, această etichetă, inspirată din titlul comediei lui Shakespeare, este potrivită ca să descrie ceea ce au considerat americanii că a făcut Trump în primii doi ani de mandat.
