În folclorul ucrainean, Cervena Ruta este o floare magică din Munții Carpați. Potrivit legendei, această floare, de obicei galbenă, devine roșie o singură noapte pe an (de sărbătoarea Ivan Kupala), aducând noroc și invincibilitate celui care o găsește. Cervena Ruta este și titlul unuia dintre cele mai cunoscute cântece patriotice ucrainene, compus de Volodîmîr Ivasiuk în 1970, care a devenit un imn neoficial al rezistenței și identității naționale a Ucrainei.

Țările de Jos investesc sute de milioane în producătorul olandez de armament Destinus – o companie nou-venită pe piață, despre care, până nu demult, se știau foarte puține lucruri. Începând cu luna mai, cotidianul olandez NRC a desfășurat o investigație privind această companie, discutând cu peste patruzeci de persoane – inclusiv angajați actuali și foști angajați, consilieri, investitori și experți. Marea majoritate a acestora au solicitat să li se păstreze anonimatul, temându-se de eventualele consecințe ale dezvăluirii unor informații despre un producător de armament. Pentru articol, NRC a consultat, de asemenea, documente interne, prezentări, e-mailuri, comunicări prin aplicații de mesagerie, precum și fotografii și înregistrări video. La începutul investigației, NRC l-a informat pe proprietarul companiei, Mihail Kokorich, și i-a solicitat un interviu. Acesta a acceptat inițial, dar, ulterior, a revenit asupra deciziei. În pregătirea unui eventual interviu, i s-a trimis o listă cu subiecte și întrebări; drept răspuns, Kokorich – asistat de consultantul său american în relații publice – a transmis o declarație amplă. Ulterior, NRC i-a adresat aproximativ șaizeci de întrebări punctuale pentru a obține un punct de vedere, iar acesta a răspuns la toate. Nu i s-a oferit posibilitatea de a citi articolul înainte de publicare. NRC a publicat, inclusiv, replica lui Kokorich.
Din articolul NRC:
Angajați ai Destinus, o companie aflată într-o expansiune rapidă, au petrecut luni întregi vânând drone rusești de tip Shahed în Ucraina. De asemenea, compania a sprijinit personalul militar ucrainean în lansarea de drone de atac împotriva Rusiei.Țările de Jos au plasat comenzi în valoare de sute de milioane de euro la Destinus și au facilitat, totodată, documentația de export pentru dronele utilizate la interceptarea aparatelor Shahed. Aceste drone nu au funcționat corespunzător și s-au prăbușit frecvent. Experții în dreptul conflictelor armate consideră aceste acțiuni drept o „participare directă la ostilități”, subliniind că ele ar putea genera riscuri atât pentru civilii ucraineni, cât și pentru Țările de Jos.
(…) Întrebarea este: unde sunt limitele? Are voie o companie olandeză să vâneze drone rusești de tip Shahed? Au voie angajații să lanseze – sau să ajute la lansarea – unei drone experimentale, încărcate cu explozibil și care ar putea funcționa defectuos, către Rusia?
Se încadrează oare acest lucru, pur și simplu, în ideea că „războiul este, prin natura sa, un haos”?
(…) Între timp, compania privește deja dincolo de câmpul de luptă din Ucraina. Aceasta colaborează cu consultanți de la Rothschild & Co pentru o nouă rundă de finanțare și se pregătește pentru o ofertă publică inițială (IPO) la Amsterdam – o mișcare care, potrivit Bloomberg, ar putea evalua compania la 6 miliarde de euro. În luna octombrie, comisarul european Andrius Kubilius a efectuat o vizită în contextul unui ambițios proiect european de scut antirachetă, pe care Destinus urmează să îl coordoneze. Compania a prezentat drona Hornet în cadrul unei expoziții desfășurate lângă Alexandria. „Egipt. Africa de Vest. Regiunea Golfului”, a notat compania pe LinkedIn. „Destinus a purtat discuții cu delegații militare și parteneri industriali din întreaga regiune”.
Filiala Destinus din Dubai are cinci posturi vacante.
Meduza scrie despre forțele armate ucrainene care au lovit Podul Crimeea cu rachete Ruta, fabricate de o companie fondată de Mihail Kokorich:
În noaptea de 17 noiembrie, Ucraina a atacat Podul Crimeea. Ulterior, Volodimir Zelenski a mulțumit armatei ucrainene și Serviciului de Securitate și a numit atacul asupra podului „o operațiune fără precedent”. Potrivit lui Zelenski, rachetele Neptune și Flamingo, precum și dronele Ruta, au fost folosite într-o fază cheie a operațiunii.
Dronele (sau mai degrabă rachetele) Ruta menționate de Zelenski sunt dezvoltate și fabricate de compania olandeză Destinus, care a relatat ea însăși despre atacurile asupra Podului Crimeea pe LinkedIn.
Compania a declarat că rachetele Ruta au lovit podul două nopți la rând. În noaptea de 16 noiembrie, acestea au avariat suprastructura podului, iar apoi alte șapte rachete au provocat prăbușirea uneia dintre deschideri. Sistemele LORD/Da Vinci au fost, de asemenea, desfășurate pentru a suprima apărarea aeriană rusească. „Suntem mândri să sprijinim Forțele de Apărare Ucrainene în lupta lor de protejare a Ucrainei și a Europei și apreciem foarte mult dăruirea, curajul și profesionalismul lor”, a declarat Destinus.
Destinus a fost fondată de Mikhail Kokorich, originar din Rusia și fost proprietar al magazinului de electrocasnice Technosila, precum și fondatorul primei companii spațiale private din țară, Dauria Aerospace.
Mihail Kokorich, în vârstă de 50 de ani, s-a născut în regiunea Chita și a părăsit Rusia în 2014. Într-un interviu acordat jurnalistei Elizaveta Osetinskaya, el a explicat că startup-ul său spațial de atunci, Dauria Aerospace, avea contracte cu Roscosmos și o divizie în Statele Unite. După anexarea Crimeei, când au fost impuse primele sancțiuni împotriva Rusiei, Kokorich le-a propus investitorilor și acționarilor Dauria Aerospace să împartă companiile și să dezvolte separat părțile americană și rusească. Nu a reușit să-i convingă. „În acel moment, am decis că nu există niciun viitor pentru mine ca antreprenor în acest domeniu în Rusia”.
Kokorich s-a mutat în Statele Unite. Acolo, în 2017, el și antreprenorul Lev Khasis au fondat startup-ul Momentus, care dezvolta remorchere spațiale pentru livrarea de sarcini utile orbitale. Startup-ul a întâmpinat curând probleme din cauza cetățeniei ruse a lui Kokorich. Mai întâi, omul de afaceri însuși a avut dificultăți cu viza, iar apoi, în temeiul Legii Securității Naționale, autoritățile americane i-au interzis accesul la produsele propriei companii, deoarece tehnologia spațială este considerată a fi de dublă utilizare.
În ianuarie 2021, Kokorich a demisionat din funcția de CEO al Momentus. „După aceea, am decis că povestea mea de dragoste cu SUA ar trebui să ia o pauză”.
Kokorich a părăsit SUA pentru Elveția, unde a fondat o nouă companie, Destinus. În octombrie 2021, el și-a descris ideea pentru acest startup astfel: „încercăm să creăm un hibrid între un avion și o rachetă – adică un dispozitiv care decolează ca un avion, pornește un motor cu reacție la altitudine, practic zboară din atmosferă, zboară 50-60 de kilometri și apoi aterizează ca un avion obișnuit.” Acest lucru, a spus el, ar putea reduce timpii de livrare a mărfurilor. În urma izbucnirii războiului în 2022, compania și-a mutat atenția către dezvoltarea militară. În 2023, fostul ministru ucrainean de Finanțe, Oleksandr Danylyuk, s-a alăturat companiei și a devenit președintele ei. În aprilie 2026, Destinus a anunțat că înființează o societate mixtă cu compania germană de apărare Rheinmetall pentru a produce „sisteme avansate de rachete, inclusiv rachete de croazieră și artilerie balistică cu rachete”. Comentând acest parteneriat, Kokorich a spus că Europa „intră într-o nouă fază de creștere a producției de rachete”.
Cu doi ani mai devreme, în ianuarie 2024, Kokorich renunțase la cetățenia rusă – potrivit spuselor sale, imediat ce a putut obține cetățenia într-o altă țară. „Mă gândesc așa: am părăsit Rusia cu mult timp în urmă. Mi-am îndeplinit datoria – am creat multe întreprinderi în Rusia, am plătit o sumă uriașă la impozit. Rusia, ca țară – adică guvernul – nu și-a îndeplinit contractul cu mine”, a spus el într-un interviu acordat jurnalistului Alexander Plyuschev în august același an.
În pofida renunțării la cetățenie, Kokorich s-a alăturat Comitetului Anti-Război, înființat în 2022 de figuri ale Opoziției ruse care fugiseră din țară. În octombrie 2025, FSB a deschis un dosar împotriva membrilor Comitetului Anti-Război pentru acapararea violentă a puterii și crearea unui „grup terorist”. Alături de Kokorich, printre inculpații din acest caz s-au numărat Mihail Hodorkovski, Garri Kasparov, economistul Serghei Guriev, fostul prim-ministru Mihail Kasianov și alți vreo 20.
După ce Destinus s-a reorientat către producția militară și drone (inclusiv rachetele „Ruta”), legile stricte ale Elveției privind exportul de armament au devenit un obstacol. Din acest motiv, la finalul anului 2024, Destinus și-a mutat sediul central și domiciliul legal în Hengelo, Țările de Jos.
Astăzi, compania funcționează ca un producător european de apărare cu sediul oficial în Olanda, dar păstrează centre de inginerie, cercetare și producție în mai multe țări europene, inclusiv în Elveția, Franța, Germania și Spania.
În aprilie 2026, Rheinmetall și Destinus au anunțat crearea unei companii mixte (joint venture) – Rheinmetall Destinus Strike Systems. Scopul acestui parteneriat este producția la scară largă de rachete de croazieră și artilerie cu rachete balistice pentru armatele europene și NATO. Rheinmetall deține pachetul majoritar de 51%, iar Destinus controlează 49%. Noua entitate are sediul operațional în Unterlüß, Saxonia Inferioară (Germania). La finalul lui octombrie, presa germană a relatat că Destinus a semnat un acord paralel cu compania germană de inteligență artificială Helsing pentru a propune Ministerului Apărării din Germania o altă variantă de producție locală pentru rachetele Ruta Block 2 și Block 3.
sursă: frumentarius.ro









