Autor: Aurel Badea
Constanța, 15 mai 2026 — Ce se întâmplă când procurorul care trebuie să te apere de abuz devine cel care îți fabrică dosarul? Când șeful instituției care te protejează de țepe devine cel care îți pune lacătul pe firmă? Răspunsul stă într-o poveste care începe la malul Mării Negre și ajunge până în birourile de la București.
Teodor Niță, Gigi Ștefan Valentin și Horia Constantinescu. Trei nume. Trei instituții. Un singur mecanism.

Oamenii
Horia Constantinescu nu era un funcționar oarecare. De la șef al Comisariatului Județean pentru Protecția Consumatorului Constanța, a ajuns președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) la nivel național. Părea o carieră model. În spatele ei, spun surse judiciare, se afla însă un alt tip de rețea: una în care ecusonul de comisar servea nu consumatorul, ci un grup de interese.
Teodor Niță, procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, s-a specializat în dosare de mediu. O alegere aparentă de carieră. În realitate, spun aceleași surse, specializarea a fost doar paravanul pentru un sistem de presiune economică. Când importatorii de haine second-hand aduceau marfă prin Portul Constanța, Niță interpreta legea într-un mod care transforma marfa în „deșeu” — cu condiția ca fiecare piesă să fie „spălată individual, la bucată”. O interpretare absurdă, dar eficientă: bloca importuri masive și crea presiune.
Gigi Ștefan Valentin, procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, era cel care, potrivit documentelor consultate, semna adresele oficiale care îl mobilizau pe Constantinescu în teritorii unde ANPC Constanța nu avea nicio competență. O adresă către Mureș. Un răspuns arogant către Brașov. Hârtii care arată, spun specialiștii, dispreț față de regulile de bază ale competenței teritoriale.

Mașina
Portul Constanța — principalul punct de intrare al mărfurilor în România — a devenit, spun sursele, teren de vânătoare. Când unii importatori au încercat să ocolească presiunea mutând ruta pe la Vama Nădlac, mecanismul s-a adaptat: Niță transmitea documente din dosarele penale, iar echipele ANPC opreau și sigilau camioanele la granița de vest. O procedură pe care legea nu o prevede pentru ANPC, dar pe care ecusonul și spatele procurorului o făceau posibilă.
Gropile de gunoi — aici, spun informațiile, s-a jucat „tunul” financiar major. Operatorii existenți au fost presați cu dosare penale. Activitatea le-a fost suspendată. Fluxul de deșeuri a fost deviat către o nouă groapă, înființată lângă Constanța și controlată, din umbră, de membri ai grupării. Fără concurență, prețurile au urcat. Veniturile — „de ordinul milioanelor”, spun sursele — au mers în buzunarele celor care au orchestrat schema.
Comisarii ANPC care refuzau să intre în joc au fost, conform acuzațiilor, ținta unui sistem de „epurare”. Niță deschidea dosare penale la Constanța pentru funcționari din Ilfov, Brașov sau București, sfidând competența teritorială. Scopul: suspendarea din funcție, pe baza legii statutului funcționarului public. Iar dacă martorii apăreau în apărarea comisarilor, primeau și ei dosare penale — pentru intimidare.

Documentele
Ancheta jurnalistică se sprijină pe documente oficiale care, analizate de specialiști, arată un pattern:
• Adresa din Mureș: Semnată de Gigi Ștefan, îi solicită direct lui Horia Constantinescu să participe la o percheziție în județul Mureș. Ilegalitate dublă: ANPC Constanța nu are personalitate juridică pentru a primi astfel de adrese directe, iar un comisar din Constanța nu are competență în Mureș. Constantinescu a mers, a filmat și a forțat comisarii locali să întocmească acte de constatare.
• Registrul ANPC: În registrul de intrări-ieșiri, la adresa primită de la Parchet, expeditorul și conținutul documentului au fost omise. O omisiune care, spun specialiștii, arată conștientizarea faptului că acțiunea era ilicită.
• Răspunsul către Brașov: Când Comisariatul Regional Brașov a cerut explicații legale privind prezența lui Constantinescu în teritoriul lor, răspunsul semnat de Gigi Ștefan nu a indicat temeiul legal. A fost, în schimb, un mesaj de aroganță instituțională: decizia procurorului nu poate fi chestionată de o instituție de control care „nu este parte în cauză”.

Banii găsiți
Joi, 14 mai 2026, procurorii de la Parchetul General au descins la biroul procurorului Gigi Ștefan. Surse judiciare susțin că au fost găsiți 100.000 de euro. Alți 30.000 de euro ar fi fost descoperiți în mașina acestuia. Sume care, în contextul acuzațiilor, ridică întrebări despre proveniența lor și despre cum un procuror-șef ajunge să aibă astfel de sume în birou și în autoturism.

Plaja, interlopii și nașul
Rețeaua nu s-a limitat la șantaj economic. Horia Constantinescu a ocupat, spun informațiile, zeci de mii de metri pătrați de plajă în Costinești și a construit blocuri prin OBA, folosindu-l ca paravan pe Marius Onea, individ cunoscut în Constanța cu antecedente în zona proxenetismului.
Legăturile politice nu sunt trecute cu vederea. Fostul premier Adrian Năstase, cel care l-ar fi decorat în trecut pe procurorul Gigi Ștefan, este nașul unuia dintre copiii lui Horia Constantinescu. O rețea de cumetrii care, spun criticii, a cimentat un sentiment de impunitate.

Întrebarea
Când instituțiile statului — Parchet, ANPC, justiție — devin instrumente private ale unui grup infracțional, cine mai apără cetățeanul? Când procurorul fabrică dosare nu pentru lege, ci pentru presiune economică, cine mai garantează că dreptatea nu e de vânzare?
Ancheta autorităților continuă, iar SolidNews și GOLD FM vor reveni cu detalii semnificative în rubrica REFLECTOR de săptămâna viitoare!
