Diplomația românească se remarcă prin tâmpenii comise senin și oportunist. Ei nu înțeleg nici măcar că luatul razna este privilegiul ălora care tipăresc dolarul, nu al ălora care îl împrumută.
După ce ziua SUA, aniversând 250 de ani de existență, ne-a adus o urare în care Nicușor Dan preamărea extrema dreaptă românească, aceea care se aliase cu americanii după întoarcerea armelor, iată că s-a trezit și Țoiu cu una gogonată.
S-a dus la o întâlnire unde, cu Marco Rubio în frunte, se condamna „terorismul de stânga”, veșnica invenție a dușmanului, inventată de bogătani semidocți americani și preluată de semidocții mai sărăcani de pe la noi.
După ăia de la conferință, trei sferturi din politica europeană ar fi „marxistă”. Pentru ei, marxism și socialism terorist reprezintă orice formă de taxare a miliardarilor. Țoiu era acolo, neștiind, evident, ce caută acolo.
De când a constatat că e totuși o problemă să te duci la astfel de întâlniri puternic ideologizate, minte fără să clipească. Spune că ar fi fost acolo să discute despre combaterea traficului de persoane. Ba chiar, ieri (într-un interviu Euronews) mai că n-a spus că, de fapt, lupta cu frații Tate, asta când a fost la o recepție cu aceștia.
Țoiu a sucit imediat știrea într-un act de eroism: ar fi fugit, practic, de la recepție, când a văzut un Tate pe acolo. Întrebarea mea e la ce te aștepți când te duci la recepții organizate de Zampolly, un lobbyst de-al lui Trump cu o biografie de zici că a fost scrisă de Tony Soprano?
Asta se întâmplă când ești disperat să te bagi în seamă cu un Trump și cu o echipă a lui care au dovedit deja că au deraiat complet. Asta face Nicușor Dan, asta fac și alde USR ca Țoiu sau alde Miruță, acesta din urmă de vreo zece ori mai penibil.
Țoiu mai pretinde că terorismul comunist e la fel cu extrema dreaptă și că nu a avut consens cu Rubio (cum adică, ce-ați spus mai exact, oficial, v-ați contrazis cu Rubio!?). Sunt minciuni evidente, e de ajuns să te uiți la relatările vestice despre întâlnire și vei vedea că a fost un festival al delirului împotriva unui terorism de stânga aproape inexistent, dacă compari cu atacurile violente de extremă dreaptă din ultimele decenii.
Interesul dlui Rubio a fost clar. A făcut acest eveniment din motive electorale. A invitat mai multe țări, acestea și-au trimis reprezentanți de rang inferior ca să-i facă pe plac (cu excepția Israelului, care și-a trimis ministrul de Externe, nicio surpriză, având în vedere retorica lui de extremă dreapta!) și a dat mesaje practic interne: îi amenință pe stângiștii americani că îi va transforma în „teroriști”. Lucru care numai democratic nu e.
Toată debandada pornită din mințile putrede de prin Silicon Valley sau Wallstreet, cum că oricine îi mai și taxează e marxist, arată, de fapt, gravitatea alunecării spre dreapta a întregului spectru politic. Deraierea produce inclusiv articole precum acesta din revista Atlantic, unde stângiștii sunt văzuți ca amenințare la adresa Partidului Democrat!
Ce să mai, banii democrați cu banii republicani urlă la fel, sunt îngroziți că vine la putere vreun Zohran Mamdani (primarul „terorist” al New Yorkului) și le mai taie din monopoluri și din averile indecente.
La acea întâlnire unde Țoiu zice că a avut opinii diferite, Rubio a ieșit clar și a spus că cei prezenți au convenit să lupte cu terorismul de stânga. Nu știe nimeni ce e ăla, e ceva ambiguu antifascist și anti-averi (sunt „geloși”, „frustrați”, cum a spus un vorbitor de seamă de la marea întâlnire).
A fost la fel de clar că Rubio și compania nu au niciun gând să lupte cu extremismul de dreapta, incomparabil mai mare producător de victime. Iar Oana Țoiu vine cu tupeu și ne spune cum a făcut ea altceva. Nu, ministerul de externe al țării noastre a anunțat că luptă cu „marxiștii” cu „stângiștii radicali” prin simpla lui prezență acolo. Stânga radicală e orice se situează mai la stânga de social-democrație (pentru alde Rubio, și social-democratul Sanchez spaniol e „marxist” periculos). Ce faci? Îl arestezi pe Melenchon, liderul francez cu șanse la președinție? Eu zic să începeți cu stângiștii de acasă.
Unul dintre ei sunt și eu. Aștept forțele speciale să-mi spargă ușa, dna Țoiu.
Sursă: libertatea.ro
