Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României a fost elaborat și redactat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), sub coordonarea directă a ministrului de la acea vreme, Cristian Ghinea (USR), în colaborare cu ministerele de linie, în cadrul Guvernului condus de premierul Florin Cîțu (PNL).
Termocentralele pe cărbune și gaz, echivalentul a mii de megawați (MW) au fost scoși din funcțiune, în ultimii ani. Ziare.com trece în revistă principalele capacități închise sau scoase din exploatare.
Termocentrala Mintia (Complexul Energetic Hunedoara)
Termocentrala pe bază de cărbune (huilă), cu o capacitate de producție de 1.285 de MW, a fost oprită complet în martie 2021, iar în august 2022 a fost vândută prin licitație publică, pentru 91,2 milioane de euro – fără TVA, către compania Mass Global Energy Rom, o filială a trustului irakian Mass Group Holding, cu sediul central în Iordania.
Pe amplasamentul fostei termocentrale se construiește o nouă centrală, pe gaze naturale și hidrogen. Investiția noului proprietar este evaluată la 1,3 miliarde de euro. Punerea în funcțiune comercială a primelor grupuri energetice ar urma să aibă loc la finalul anului 2026. Întreaga centrală va atinge capacitatea maximă proiectată de 1.700 MW până la finalul anului 2027.
Termocentrala Mintia a fost oprită complet sub Guvernul Cîțu, format din coaliția PNL- USR-UDMR. Vânzarea a avut loc sub bagheta Guvernului Ciucă (PNL-PSD-UDMR).
Complexul Energetic Oltenia – grupurile energetice de la Turceni, Rovinari și Ișalnița
La final de 2022, Grupul 3 Turceni și Grupul 7 Rovinari au fost retrase din funcțiune, fiecare cu o capacitate de 330 MW. În 2023 au fost oprite și Grupul 7 Turceni, cu o capacitate de 330 MW și Grupul 8 Ișalnița, de 315 MW.
În prezent, CE Oltenia mai deține cinci grupuri energetice funcționale. În urma modificării calendarului de decarbonizare renegociat la Bruxelles, Rovinari 4, Rovinari 5 și Turceni 5 ar urma să rămână în funcțiune până în 2030. Rovinari 6 și Turceni 4 sunt programate să treacă din toamnă într-un regim de rezervă, în caz de criză energetică.
Conform planului de restructurare aprobat și renegociat cu Comisia Europeană, scopul companiei este să înlocuiască treptat cărbunele cu grupuri pe gaz natural – combustibil de tranziție – și parcuri fotovoltaice construite pe haldele de steril ale fostelor cariere.
Deciziile privind închiderea grupurilor Turceni, Rovinari și Ișalnița au fost luate sub Guvernul Ciucă (PNL-PSD-UDMR) prin Legea privind decarbonizarea sectorului energetic (OUG 108/2022) și a continuat sub Guvernul Ciolacu (PSD-PNL).
CET-uri în diverse regiuni ale țării
CET Govora, producătorul de agent termic al mun. Râmnicu Vâlcea, și-a închis jumătate din capacitatea instalată, din ianuarie 2026, pentru a duce la îndeplinire obligațiile de decarbonizare a sectorului energetic asumate de România prin PNRR, decizie comunicată de Autoritatea Națională pentru Reglementare în Energie (ANRE). Astfel, capacitatea de producție s-a redus de la 200 MWe (Megawatt electric), la 100 MW.
Vâlcea are în construcție o nouă termocentrală care să deservească orașul. Asocierea Elsaco Electronic – Elsaco Engineering – Energomontaj a început, în vara anului trecut, lucrările de construcții a centralei termo-electrice în cogenerare în cadrul CET Govora, din Râmnicu Vâlcea, investiție cu o valoare de 140 de milioane de euro.
Noua centrală de producere a energiei termice și electrice ar urma să fie finalizată în 2027. Noua centrală în cogenerare va avea o capacitate totală de aproximativ 145 MWt + 52 MWe
De asemenea, mai multe CET-uri au fost închise în România fie sub incidența Legii Decarbonizării, fie pe fondul colapsului financiar, în timpul Guvernului Ciolacu (PSD-PNL).
Alte capacități de producție programate pentru închidere sau restrângere
Guvernul a stabilit închiderea mai multor capacități de producție de pe teritoriul național. Minele de huilă Lonea și Lupeni ar urma să fie închise până la final de 2026. Închiderea Termocentralei Paroșeni este programată până la finalul lui 2030, iar minele de huilă de la Livezeni și Vulcan sunt programate pentru închidere, cel târziu până la finalul lui 2032.
Toate minele menționate se află în județul Hunedoara, în regiunea geografică cunoscută sub numele de Valea Jiului.
ONG-urile au blocat construirea de noi capacități de energie
În România există un grup de proiecte hidroenergetice majore care au fost blocate succesiv în instanță în urma contestațiilor depuse de ONG-urile de mediu. Organizații precum Bankwatch și Declic au atacat în instanță acordurile de mediu și autorizațiile de construire. Acestea au argumentat că proiectele, concepute sau începute în mare parte în perioada comunistă, afectează negativ arii naturale protejate, parcuri naționale sau situri. De asemenea, activiștii susțin că modificarea cursurilor de apă distruge ecosistemele locale și habitatele faunei acvatice.
Guvernul și companiile energetice românești, în special Hidroelectrica, susțin că aceste hidrocentrale sunt finalizate în proporție de peste 90% – cum este cazul Răstolița, iar abandonarea lor reprezintă o pierdere uriașă de bani publici și slăbește securitatea energetică națională în perioadele de deficit.
În încercarea de a debloca șantierele, Parlamentul a adoptat o lege care permite scoaterea din ariile protejate și exceptarea de la noile evaluări de mediu a proiectelor hidroenergetice începute înainte de anul 2007. Însă, legea a fost contestată succesiv la Curtea Constituțională (CCR) de USR și de asociații civice. În iunie 2026, CCR a respins definitiv contestațiile și a stabilit că legea e constituțională. Totuși, litigiile din instanțele civile continuă să creeze obstacole. De exemplu, instanțele de apel au suspendat din nou unele avize de mediu, aspect care a generat un blocaj birocratic și juridic de lungă durată între instituțiile de stat și ONG-iști.
Sursa: ziare.com
