În timp ce extrema dreaptă visează la naționalizarea corporațiilor străine prezente în România, iar extrema stângă cere preluări de case, o altă naționalizare are loc pe tăcute: tot mai mulți oameni de afaceri și companii românești cumpără filialele din țara noastră ale unor multinaționale care ies de pe piață.
Dacă în primii 25 de ani după Revoluție, tot mai multe companii străine veneau în România, în ultimii ani, trendul este invers. Cele mai importante au loc în retail, energie și domeniul bancar.
Libertatea a inventariat cele mai mari cazuri de exituri din România, unde noii proprietari ai afacerilor sunt români, dar și unele dintre cele mai răsunătoare eșecuri.
Frații Pavăl cumpără Carrefour
Carrefour a ieșit din România, iar frații Pavăl au cumpărat lanțul de retail, după ce acesta a cumpărat anterior și fostele rețele Billa și Cora din țara noastră, dar și Bringo și magazinele Supeco, Carrefour Market și Carrefour Express.
Tranzacția de 820 de milioane de euro a fost aprobată în luna iunie de Consiliul Concurenței. Frații Adrian și Dragoș Pavăl dețin lanțul de bricolaj Dedeman, dar și acțiuni pe bursă la companiile din energie și un important portofoliu imobiliar.
Anabella și magazinele Profi
Tot în domeniul retailului alimentar, lanțul Annabella, deținut de Dan și Dorina Mutu, a cumpărat anul trecut un număr de 82 de magazine Profi și 5 Mega Image de la grupul olandezo-belgian Ahold Delhaize și a trecut de 100 de unități în România.
Tranzacția a fost una specială: grupul care deține Mega Image a preluat lanțul Profi, dar pentru a primi acceptul Consiliului Concurenței a fost de acord să vândă o serie de magazine.
Între timp, Annabella a trecut de 200 de magazine, față de 54 în anul 2018, conform site-ului său. Rețeaua activează în special în zona Olteniei.
Există însă și drumul invers: grupul Schwarz, care deține lanțurile Kaufland și Lidl, a preluat anul trecut lanțul de magazine românești La Cocoș.
Dan Ostahie a preluat Brico Depot
Omul de afaceri Dan Ostahie, care deține rețelele electronice Altex și Media Galaxy, a cumpărat la rândul său la finalul anului 2024 lanțul de bricolaj Brico Depot, într-o tranzacție care include întreaga rețea de 31 de magazine din 24 de orașe, operațiunile de distribuție și sediul central din București.
Brico Depot a intrat pe piaţa românească în 2013, când Kingfisher a achiziţionat Bricostore. În 2017, compania şi-a extins prezenţa prin integrarea Praktiker. În prezent, Brico Depot are peste 2.000 de angajaţi în România.
Benzinăriile Gazprom
O altă tranzacție importantă este preluarea celor 19 benzinării Gazprom de către oamenii de afaceri Iulian Stanciu și Adrian Crețoiu.
Preluarea vine în contextul în care sancțiunile SUA asupra Gazprom au afectat compania sârbă Naftna Industrija Srbije (NIS), prin care gigantul rus derula activitățile din țara noastră.
Anterior, grupul maghiar MOL a anunțat preluarea benzinăriilor Gazprom, dar în final, acestea au fost preluate de către cei doi afaceriști români.
Aceștia au preluat în 2025 firma Argenta SRL de la grupul GSP, deținut de omul de afaceri Gabriel Comănescu.
Resurse naturale
Totodată, Crețoiu și Stanciu controlează și compania Foraj Sonde Videle, care recent a achiziționat în primăvară și Raffles Energy, un holding britanic ce deține două firme românești din sectorul energetic: Raffles Energy SRL și Zenith Resources SRL.
Cele două au participații la două proiecte de gaze naturale împreună cu producătorul de stat Romgaz.
Foraj Sonde este controlată de Adrian Crețoiu (45%) și de Iulian Stanciu (33%), conform Economica.net.
Stanciu a vândut în acest an pachetul de aproximativ 20% din acțiunile retailerului online Emag către grupul olandez Prosus. Emag are filiale și în Ungaria, Bulgaria, Austria, Cehia și Slovacia, dar și Fashion Days, PC Garage și compania de curierat Sameday, care a cumpărat în 2025 rivalul Urgent Cargus.
Stanciu mai deține distribuitorul NOD și producătorul de biciclete Pegas, plus un pachet de acțiuni la Nibiru.
La începutul lunii noiembrie a vândut retailerul de electronice Flanco către grupul grec PPC, același care a preluat anterior și activele Enel. Vânzarea a fost făcută prin intermediul retailerului grec Kotsovolos, cumpărat anterior de PPC.
Romgaz și gazele din Marea Neagră
Legat de Romgaz, compania de stat este implicată în proiectul de extracție a gazelor din Marea Neagră în perimetrul de mare adâncime Neptun Deep după o altă tranzacție.
Mai exact, Romgaz a preluat pachetul de 50% pe care gigantul american Exxon l-a vândut în anul 2022 pentru un miliard de dolari, potrivit Economica.net.
Exxon a anunțat plecarea încă din anul 2019, după ce România a modificat în 2018 legea offshore la dorințele liderului PSD Liviu Dragnea, între timp condamnat.
Cealaltă jumătate din zăcământ este deținută de Petrom.
Zăcământul Neptun Deep va intra în exploatare anul viitor, platforma de extracție fiind deja instalată. Acesta are o rezervă de 100 de miliarde de metri cubi, iar în perioada de maximă producție, țara noastră își va dubla extracția de gaze la 16 miliarde de metri cubi pe an.
Țara noastră va deveni astfel cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană.
Azomureș
Tot Romgaz a preluat în acest an și combinatul Azomureș, contra sumei de 69 de milioane de euro de la grupul elvețian Ameropa.
Compania a cerut recent un credit de 100 de milioane de euro pentru redeschiderea acestuia și reluarea producției de îngrășăminte.
Hidroelectrica și Electrica
În domeniul energetic, companiile de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de electricitate din țară și Electrica, cel mai mare distribuitor, au făcut la rândul lor achiziții.
Hidroelectrica a cumpărat în anul 2021 parcul eolian de la Crucea, de 108 MW, de la grupul german STEAG pentru 130 de milioane de euro.
Totuși, achiziția este mică față de pretențiile anterioare ale companiei, care anunța că dorește să aibă în portofoliu 2.500 MW în eolian și fotovoltaic, plus 1.500 MW în baterii de stocare.
Electrica a anunțat la rândul său, în 2025, preluarea unui parc eolian la Crucea, județul Constanța, acesta având o capacitate de 138 MW instalați, potrivit Știrilor ProTV. Valoarea totală a fost de 253 de milioane de euro.
Anterior, în 2021, Electrica a mai preluat un parc fotovoltaic de 77,5 MW situat lângă Oradea de la grupul Monsson.
De asemenea, mai are o serie de parcuri fotovoltaice cu stocare în operare și în construcție, plus planul de a construi o centrală pe cogenerare la Craiova, prin care va furniza apă caldă și căldură în municipiu și la fabrica Ford. Investiția se ridică la 235 de milioane de euro.
Investiții mărunte la SAPE
În fine, o altă entitate de stat, Societatea pentru Administrarea Participațiilor Statului S.A. (SAPE), a cumpărat două parcuri eoliene și două fotovoltaice. Capacitatea acestora este mică, de 30 MW, conform Economedia.
Totuși, există nemulțumiri referitoare la activitatea acesteia: deși societatea a fost înființată pentru a face investiții în energie, aceasta a fost acuzată că stă pe bani și nu face nimic cu ei.
SAPE a fost înființată pentru a gestiona pachetele minoritare de acțiuni pe care statul le avea la filialele Electrica privatizate anterior.
În 2017, în conturile SAPE au intrat 1,7 miliarde de lei din vânzarea participațiilor minoritare deținute la Enel Energie Muntenia și Enel Distribuție Muntenia.
În 2018, compania a dat dividende de 1,1 miliarde de lei statului, rămânând cu restul de 600 milioane de lei. Compania plasează banii în depozite și are un portofoliu de acțiuni pe bursă, conform Economedia.
Eșecuri la plecarea Enel și CEZ
Totuși, în energie pot fi bifate și cele mai mari eșecuri ale statului român: atunci când italienii de la Enel și cehii de la CEZ au anunțat că pleacă din România, o serie de companii de stat au anunțat că doresc să cumpere activele.
Enel deținea trei filiale de distribuție, respectiv Banat, Muntenia Sud și Dobrogea, plus un portofoliu mare de parcuri eoliene în Dobrogea. CEZ avea fosta Electrica Oltenia.
Hidroelectrica a participat la ambele proceduri de vânzare, dar în final nu a cumpărat nimic: activele Enel au ajuns la grecii de la PPC, în timp ce activele CEZ au ajuns în final la Premier Energy, un grup controlat de către un fond de investiții din Cehia.
Haos la minireactoare
În fine, Nuclearelectrica este legată de un scandal energetic de proporții: a preluat un teren la Doicești, județul Dâmbovița, pentru construirea unei centrale cu reactoare modulare mici. Corpul de Control al premierului a acuzat compania că a dat 46,5 milioane de euro companiei Nova Power & Gas, acesta fiind mult supraevaluat.
Față de estimarea inițială de cost de 3,5 miliarde de dolari, proiectul s-a scumpit masiv, fiind acum previzionat să coste 6,5 miliarde. La astfel de costuri, centrala este prea scumpă, iar investiția nu este fezabilă.
De altfel, proiectul a dispărut din programul de guvernare al Cabinetului Luca Niculescu.
Succes în domeniul bancar
În schimb, mult mai mult succes există în domeniul bancar.
Banca Transilvania a cumpărat rând pe rând filialele locale ale Volksbank (2014), Bancpost (2017), Idea Bank (2021) și OTP Bank (2024), ultima cu 347 de milioane de euro. Banca Transilvania a ajuns astfel cea mai mare din România.
De asemenea, Eximbank – deținută de stat – a cumpărat Banca Românească în anul 2019 și a intrat pe retail, adresându-se și persoanelor fizice.
De atunci însă, tot băncile străine au făcut achiziții: Unicredit a cumpărat Alpha Bank (2024), Intesa a cumpărat First Bank (2025), după ce aceasta achiziționase anterior Piraeus și Bank Leumi, iar Raiffeisen a achiziționat Garanti BBVA (2026).
RCS și Vodafone și-au împărțit Telekom
În fine, în telecomunicații, grupul RCS-RDS, rebotezat între timp Digi, a cumpărat în 2024 o serie de active ale unității din România a nemților de la Telekom, o altă parte din active fiind cumpărată de subsidiara locală a Vodafone.
Concomitent, Orange a preluat divizia de telefonie fixă a Telekom, fostul Romtelecom.
Vodafone a preluat pachetul majoritar de acțiuni, rețeaua de magazine, infrastructura tehnică, angajații și baza de clienți, în timp ce Digi a preluat cartele pre-paid, anumite licențe de spectru radio și o parte din portofoliul de turnuri de telecomunicații. Tranzacția Digi-Telekom a fost de 40 de milioane de euro.
Digi este deținută de către omul de afaceri Zoltan Teszari. Compania are activități și în Spania, Italia, Belgia și Marea Britanie și mai deține și o serie de televiziuni.
Cristian Păun: Mai degrabă regres
Profesorul de economie Cristian Păun susține că e bine că antreprenorii români fac astfel de tranzacții, însă aceștia trebuie să își extindă internațional companiile și să se listeze pe burse pentru a putea atrage capital, astfel încât să poată concura cu marile companii străine.
„În primul rând e bine că există acumulare de capital și își permit să achiziționeze astfel de afaceri. Pe de altă parte, aceste afaceri fac parte din lanțuri globale, iar dimensiunea lor acum se restrânge. Spre exemplu, Carrefour este global, iar frații Pavăl nu au puterea financiară a Carrefour. În plus, nu au listat Dedeman pe bursă. Acest tip de acționariat impune transparență. Dacă se vând filialele unor investitori individuali, aceste afaceri devin limitate. Frații Pavăl vor trebui să intre în lanțuri globale, iar acest lucru va fi mai scump. Ar trebui invers, companiile românești să aibă succes aici și să se listeze apoi pe burse străine, să se internaționalizeze. Cum a făcut UiPath, de exemplu”, a spus Păun, pentru Libertatea.
Acesta spune că mutările pot fi privite ca un progres, dar este mai degrabă un regres.
„De exemplu, în Marea Neagră stăm acum cu grija că poate rușii ne lovesc investiția. Dacă era Exxon aici, era altceva. Nu mă liniștește, mai degrabă mă îngrijorează”, a conchis Păun, pentru Libertatea.
sursă: libertatea.ro









