Semnalate de ani de zile de presa din România, problemele cu care se confruntă gigantul Digi au ajuns, într-un final, și în presa internațională. Monopolul companiei în audiovizualul românesc distruge competiția și subminează libertatea presei. Și expansiunea nu s-a oprit aici: 6 din 7 fonduri de pensii private din Pilonul 2 au cumpărat acţiuni la RCS&RDS. Ce se va întâmpla, însă, dacă imperiul Digi se va prăbuși? E de ajuns să pice o piesă pentru ca efectul de domino să genereze o criză imposibil de gestionat.
Televiziunea, principala presă din România, fie că este vorba de cablu sau de pe internet, are nevoie, potrivit legislației din țara noastă, de distribuție pe cablu. Asta înseamnă că orice cablist poate decide dacă un post TV ajunge la spectatori sau nu. Adevăratele probleme apar atunci când un astfel de cablist controlează nu mai puțin de 75% din distribuție. Situația se traduce, aberant de simplu, printr-un singur cuvânt: MONOPOL. Cine decide, așadar, dreptul românilor la informație? Altfel spus: cine cenzurează libera exprimare? Și, mai important, ce jocuri face?
Jurnaliștii spanioli, semnal de alarmă: acuzații de corupție și documentație contabilă îndoielnică. Piața de telecomunicații și încrederea investitorilor, grav afectate
Compania RCS-RDS este acuzată de presa spaniolă că pune în pericol piața de telecomunicații și că ar avea o activitate care ridică mari semne de întrebare.
Recent, ziarul spaniol de afaceri Cinco Días a avertizat că „războiul agresiv al prețurilor” al Digi nu ar veni doar din dorința de a concura pe piața spaniolă, ci ar urmări și să distragă atenția de la mai mulți nori negri care se ascund în spatele performanței Digi.
Afirmația jurnaliștilor de la una dintre cele mai respectate publicații de business din Spania a fost preluată într-un articol mult mai mare al celor de la Forbes.com, care trag un semnal de alarmă despre ce înseamnă cu adevărat activitatea DIGI și RCS-RDS.
În articolul care zguduie din temelii piața telecomunicațiilor semnat de jurnalista Paulina Velasco, se regăsesc mai multe acuzații grave, inclusiv citate atribuite KMPG, firma care face auditul Digi.
Iată ce scrie sursa menționată:
”Auditorul Digi, KPMG, a dezvăluit o serie de semnale de alarmă organizaționale. Pe lângă documentația contabilă îndoielnică, raportul financiar 2022 al KPMG subliniază structura de guvernanță corporativă excesiv de centralizată a Digi, precum și „diversele procese judiciare și de reglementare” cu care se confruntă compania, inclusiv o acuzație de corupție în România.
În mod crucial, aceste defecte interne cultivă neîncrederea investitorilor într-un moment în care investițiile în rețele sunt extrem de necesare, ceea ce face ca potențiala achiziție a activelor Orange de către Digi să fie un risc de care piața spaniolă de telecomunicații trebuie să fie protejată.”
În plus, jurnalista subliniază faptul că activitatea DIGI în Spania ar putea atrage o intervenție a autorităților locale de reglementare, ”având în vedere numeroasele probleme ale Digi, care ar putea submina climatul de investiții și consolidarea pieței spaniole de telecomunicații”.
Geneza. Digi Communications N.V., singurul operator de comunicații electronice din România listat la Bursa de Valori București
RCS&RDS face parte din grupul DIGI, grup cu capital majoritar privat românesc și care, prin intermediul societății-mamă Digi Communications N.V., este singurul operator de comunicații electronice din România listat la Bursa de Valori București.
Compania RCS&RDS este prezentă de peste 28 de ani în România.
Zoltan Zoli Teszari, stăpânul absolut al cablului, televiziunii şi accesului la internet în România
Potrivit unui raport al “Reporteri fără frontiere,” România a coborât poziții importante în clasamentul libertății presei, unul dintre cele mai importante motive fiind faptul că partidele politice finanțează instituțiile de presă.
În plus, România se află și în situația unică în Europa în care un operator de cablu are o cota de piață de aproape 75%.
Într-un interviu, omul de televiziune Adrian Sârbu merge mai departe și susține, cu argumente, că DIGI a dobândit, cu sprijinul statului, monopolul absolut al piețelor audiovizualului.
Cum și-a clădit afacerea Zoli, patronul Digi? Adrian Sârbu acuză
„Digi (RCS RDS) a dobândit, cu sprijinul instituțiilor statului și în disprețul legii, monopolul absolut al piețelor audiovizualului și comunicațiilor. Astăzi își distruge concurența și dictează legi Guvernului și Parlamentului. Întreabă-te de ce i se permite.
«Nu mă întreba cum am făcut primul milion de dolari», spunea Henry Ford, cu mâna pe manivela cu care a învârtit America. «Nu mă întreba cum am ajuns sa controlez 75% din piața de cablu din România, peste 50% din accesul la internet și învârt România cu telecomanda. Nu am să-ți spun. Pentru că nu exist».
Îl cheama Zoli și este invizibil. I se trage de la o inghetata mâncată prin ’92, primul lui business.
Nu-l întreba cum a băgat primul milion de abonați la cablu în sacoșa de înghețată cu care venea periodic, n-ai vrea sa știi de unde. Nici de al doilea, al treilea, al patrulea, chiar și al cincilea milion. Nu l-a întrebat nici Chirițoiu de la Consiliul Concurenței în ultimii 14 ani de cand este președinte.
După 30 de ani de invizibilitate și timiditate, Zoli a devenit stăpânul absolut al cablului, televiziunii și accesului la internet din România.
Astăzi, Digi stabilește cine are dreptul să fie în cablu și cine nu. Cât de vizibil poate să fie un canal de televiziune și ce audiență va avea.
(…)
Azi, Zoli și invizibilii lui din diverse instituții ale României au ajuns mai puternici decât statul român.
De câteva săptămâni dictează Guvernului cum să modifice Legea Audiovizualului pentru ca monopolul DIGI să rămână neatins.
Până acum au câștigat”, a spus Adrian Sârbu, într-un interviu.
Compania DIGI, sprijinită de stat să dețină monopolul absolut pe piața audiovizualului din România – acuzații grave la adresa gigantului care a pus mâna pe 75% din rețeaua de distribuție. Scrisoare deschisă către Parlament
Anul trecut, omul de televiziune Adrian Sârbu a lansat o serie de acuzații la adresa companiei RCS&RDS care deține postul de televiziune Digi 24 în ceea ce privește monopolul acestei companii în audiovizualul românesc.
Sârbu a acuzat DIGI că a obținut monopolul în acest domeniu cu ajutorul statului, iar acum își distruge concurența de pe piață, profitând de poziția sa.
„Cine controlează DIGI RCS&RDS va dispune ce canale au acces în cablu, cine va primi carriage fee și cine nu, deci practic va deveni TVR’ul lui Nea’ Nicu și al altor neamuri pe care nu le cunoaștem sau ne face că nu le vedem.
Nu există niciun impediment sau precedent care să împiedice disciplinarea DIGI RCS&RDS prin impunerea renunțării la operațiunile de televiziune (unbundling), având în vedere procentul de piață din distribuție, la fel cum nu există niciun impediment pentru că Parlamentul să stabilească condițiile legale pentru spargerea monopolurilor cum este cel al RCS&RDS în distribuție de cablu și internet.
S-a întâmplat și se întâmplă și în America și în Europa. Se poate și în România dacă respectăm Constituția, dreptul egal al fiecărui radiodifuzor de a ajunge la spectator, legile europene ale concurenței și mai ales dacă nu ne înfricoșează curajul. Și ne pasă”, a notat Adrian Sârbu, într-o scrisoare deschisă transmisă parlamentarilor.
Definirea poziției dominante
„Din 2015, când a dispărut emisia radioelectrica terestră, distribuția prin cablu a devenit unicul canal prin care conținutul stațiilor de televiziune poate să ajungă la spectator. Prin urmare, distribuitorii prin cablu fac parte din piață audiovizuală și nu doar din piață generală a comunicațiilor.
Dacă pentru un radiodifuzor articolul 44 din vechea Lege prevedea o limita a cotei de piață, distribuitorii au fost deliberat ignorați și astfel a ajuns DIGI RCS&RDS, stăpânul discreționar al audiovizualului românesc, cu 75% din piață de cablu”, a mai tras atenția Adrian Sârbu.
Zoltan Teszari, patronul DIGI, viață de film. Miliardarul fără chip este cel mai puternic om din România. Cum a obținut banii de investiție în DIGI
După Revoluție, Zoltan Teszari a poposit la Oradea, unde împreună cu unul dintre prietenii lui, Ludescher Csaba, a pus bazele unei afaceri care avea să-i aducă mai târziu capitalul necesar pentru prima cărămidă a imperiului RCS&RDS.
“Zoli a gândit totul foarte inteligent. L-a ales partener de business pe Csaba pentru că era nepotul episcopului Tempfli Jozsef și astfel li s-a permis amplasarea tonetei în curtea Bisericii Romano-Catolice, o zonă foarte bună pentru acest tip de business”, povestește un apropiat al lui Teszari, citat de Vocea banilor.
Se spune că banii cu care au pornit afacerea de înghețată din curtea bisericii veneau chiar de la episcopul maghiar, dar oricum Teszari și-a dovedit calitățile de mic întreprinzător și firma Rubin & King a prosperat rapid. Numele ar proveni chiar de la poreclele celor doi întreprinzători, conform jurnalistului Adrian Criș, de la Ebihoreanul.ro.
De la vândut înghețată la cornet pe stradă, cei doi au ajuns să dețină cel mai mare distribuitor de prafuri concentrate și cornete pentru înghețată din întreaga Transilvanie. Cel care a creat acest avantaj a fost chiar Zoltan Teszari, care avea o relație deosebită cu Ungaria, conform mărturisirilor lui Csaba.
Cum a strâns ceva capital, miliardarul fără chip a început să investească în paralel într-o altă firmă, după o schemă care arăta că totuși avea deja un plan bine pus la punct. Obiectul de activitate al acesteia era importul de cabluri şi componente electronice pe care le vindea televiziunii prin cablu, TVS din Brașov, patronată pe atunci de Alexandru Kiss. În același timp, s-a asociat și în firma de televiziune prin cablu a braşoveanului Gheorghe Maftei, cel cu care a petrecut Revoluția.
Anul de AUR. Momentul de geniu al lui Teszari
Anul de aur al lui Teszari a fost 1995. Atunci a creat RCS (Romanian Cable System), imediat după ce a preluat TVS de la colegii revoluționari. Apoi a început o politică agresivă de absorbție a multor televiziuni locale.
Trei ani mai târziu, a investit în internet și a creat Romania Data System (RDS). Astfel, folosindu-se de RCS, noua companie a început instalarea internetului în casele şi în firmele românilor. Calitatea lăsa de dorit la început, dar Zoltan a continuat să investească și să ridice nivelul.
Teszari a folosit o strategie extrem de inteligentă cu RCS, bazându-se pe ideea că multe lucruri mici fac un lucru mare. De altfel, i-ar fi fost greu orădeanului să înceapă cu o investiție mare, la nivel național. Așa că a luat-o de la bază, cu afacerile mici, locale.
“Abil, orădeanul căuta „veriga slabă” din societăţile pe care voia să le cumpere, adică angajaţi pe funcţii-cheie, cărora, în schimbul informaţiilor din interior, le promitea avantaje şi funcţii mai mari în firma sa. Apoi, înarmat cu datele astfel obţinute, declanşa negocieri de pe poziţia celui care ştia totul”, povestește jurnalistul Adrian Criș.
În anul 2003, Teszari cumpără compania de cablu Terra Sat, din sudul României și o atașează RCS. Astfel ajunge rapid la un vârf de 1,3 milioane de abonați! Orădeanul dă lovitura finală rivalei Astral Telecom, care până la urmă vinde tot către americanii de la UPC.
Lucrurile merg din ce în ce mai bine pentru tânărul care, la 34 de ani, devenise deja milionar în euro.
În aprilie 2005, RCS şi RDS au fuzionat şi au adus pe piaţă un pachet inedit: servicii triple-play. Adică telefon, internet şi televiziune prin acelaşi cablu. Teszari devenea, astfel, un concurent de temut până şi pentru Romtelecom care, pentru a se proteja, a şi blocat o perioadă convorbirile telefonice venite din partea abonaţilor RDS.
Cu un an înainte de fuziune (2004), însă Teszari a lansat Digi TV, ajungând până la sfârşitul anului la 200.000 de clienţi. Același lucru l-a făcut și în Ungaria, unde s-a trezit cu o serie de procese din partea unor televiziuni maghiare, dar pe care le-a încheiat cu bine.
S-a impus rapid pe piață printr-o strategie de dumping, oferind prețuri cu 20% mai mici decât concurența. Strategia a fost atât de eficientă încât extinderea a fost decisivă, ajungând astăzi să fie prezent pe multe piețe internaționale, într-un fel sau altul.
Nemții au simțit momentul de ascensiune fulminantă a proiectlui lui Teszari, și i-au făcut o ofertă de nerefuzat. Deutsche Telekom i-a oferit lui acestuia un milliard de dolari pentru afacerea sa.
Doar că visul lui Teszari era să devină campion european, nu un bogătaș oarecare, așa că a continuat să cumpere și să se dezvolte. Oferta de nerefuzat a nemților a fost refuzată!
În 2015, RCS&RDS a preluat toate radiourile deţinute de Central European Media Enterprises (CME) în România – Pro FM, Info Pro, Pro Clasic, Music FM şi Dance FM -, urmând ca Pro FM să aibă în continuare un profil muzical, iar Info Pro să se transforme în reţeaua informativă Digi FM.
Pofta de expansiune a miliardarului roman crește anual, direct proporțional cu datoriile RCS&RDS. Potrivit datelor profit.ro, datoriile societății însumează 8,34 miliarde de lei. Numărul mediu de salariați a scăzut cu aproape 1%, la 10.468 persoane.
Listarea la Bursă a RCS&RDS și controversa creditului sindicalizat uriaș
Așa a apărut nevoie de finanțare a ambițiosului Zoltan Teszari. Soluția găsită de reprezentanții companiei a fost să intre în istoria Bursei de Valori București și să bifeze, pe 11 mai 2017, cea mai mare listare a unei companii private românești, sub numele DIGI.
Foto: Inquam Photos
Anunţul listării fusese făcut cu doar o lună înainte, aprilie 2017, dar informaţia a părut neverosimilă pentru specialiştii economici care au urmărit evoluţia companiei. RCS&RDS tocmai încheiase, pe bursa irlandeză, o emisiune de obligațiuni în valoare de 350 de milioane de euro și contractase un credit sindicalizat de până la 1,687 miliarde de lei (375 de milioane de euro). Practic, Teszari își refinanțase în totalitate datoriile.
În luna mai a anului 2017, Zoltan Teszari a făcut o mișcare de management care părea de neconceput pentru analiştii economici.
Acțiunile DIGI erau cotate atunci la 40 de lei. Și după listarea la Bursă, Zoltan Teszari a rămas tot acționarul majoritar al companiei. Interesant este că fondurile de pensii private au în portofoliu acţiuni Digi, iar 1,9% din toate plasamentele lor în acţiuni româneşti sunt titluri ale operatorului telecom.
Darius Vâlcov, consilierul premierului Viorica Dăncilă și cel considerat premierul de facto al României în acea perioadă, lansa la acel moment acuzații grave la adresa companiei lui Teszari:
„Acum două săptămâni, am atras atenţia asupra neregulilor de la data listării Digi. Ieri am revenit şi am întrebat ASF-ul dacă este adevărat că valoarea contabilă a acţiunilor digi este de 1 leu şi 8 bani. Încă aştept răspunsul la această întrebare! După cum se vede, la data listării, acţiunile Digi erau cotate la 40 lei. Astăzi ele sunt la 28 lei (cu 30% mai puţin) şi continuă să scadă. Pentru corectă informare a românilor continui să întreb ASF:
1) Este adevărat că peste 3 milioane români au acţiuni la digi, prin intermediul fondurilor de pensii (pilonul II)?
2) Este adevărat că o mare parte a banilor încasaţi pe acţiunile digi s-au dus în contul unei firme offshore din Cipru?
3) Este adevărat că datoriile digi depăşesc 1,3 miliarde euro, cu mult peste valoarea activelor?
4) Aveau voie fondurile de pensii să achiziţioneze acţiuni la o companie urmărită penal?”, a fost mesajul lui Vâlcov din 2018.
Darius Vâlcov acuză, ASF investighează: Investițiile fondurilor de pensii private pilon II în acțiunile Digi Communications
După ieșirile publice ale lui Darius Vâlcov de la acea vreme în care a criticat scăderea prețurilor acțiunilor DIGI și a cerut socoteală Autorității de Supraveghere Financiară dacă fondurile de pensii aveau voie să cumpere acțiunile unei companii urmărite penal, ASF a demarat o investigație pentru a verifica informațiile apărute în spațiul public privind investițiile fondurilor de pensii administrate privat (Pilon II) în acțiunile DIGI Communications.
sursă: realitatea.net
