Autor: Dan Diaconu, ddwall.blogspot.com
Degeaba o să-mi spuneți despre cât de inspirațional e Thiel(eu nu-l consider!) sau o să-mi înșirați povești gen cea cu „filosoful nebun”. Istoricul firmei e mult mai buruienos și are de-a face, desigur, cu … statul american.
În timpul președinței lui Bush, statul american a dezvoltat programul Total Information Awareness(TIA), redefinit în 2003 Terrorism Information Awareness. În fapt era un program de supraveghere în masă și clasificare a informațiilor menit a … identifica posibilele infracțiuni înainte de a se produce. Știu, sună a SF, dar fix acesta era rolul programului. Ei bine, ca să aibă succes trebuia ca toată lumea să fie supravegheată, iar chestia asta nu prea era legală. Cum Congresul a votat stoparea programului, s-a ales ca variantă alternativă pasarea sa către cine trebuie.
Așa a apărut Palantir. Practic a preluat halca de muncă pe care o făcuseră serviciile de securitate americane și a dezvoltat de-aici, monitorizând sursele mai mult sau mai puțin publice. De aceea cele mai multe programe au fost cele de asistență a … statului american. Cu alte cuvinte, întrucât nu era legal să-și supravegheze cetățenii, statul american a inventat un operator privat – Palantir – care revinde serviciile sale statului american. Vă miră cîă cei mai buni clienți ai companiei sunt NSA, CIA, FBI s.a.m.d.?
Mai mult, firma are consultanți de rang înalt precum Condoleezza Rice sau fostul șef al CIA George Tenet. Inclusiv David Paetreus – care-a trecut și el pe-acolo cu consultanța – a descris compania drept „a better mousetrap when a better mousetrap was needed”!
Ca să vă dau o informație știută de puțină lume, e o legătură interesantă: Alexander Caedmon Karp, cofondator al Palantir a fost studentul lui Jurgen Habermas și uite-așa avem o „curea dirtectă” cu Grupul de la Frankfurt. Ciudate coincidențe, nu-i așa?
sursă: ddwall.blogspot.com
