Autor: Dan Diaconu, trenduri.blogspot.com
La rândul său Rusia nu doar că a atacat cu arme din ce în ce mai sofisticate, punând la pământ întreaga infrastructură energetică și feroviară a Ucrainei, dar se mai și află într-o ofensivă susținută. Mai mult, au avut teste ale rachetelor purătoare de armament nuclear.
China tocmai ce-a cumpărat o cantitate masivă de aur, și și-a continuat vânzarea de datorie americană. Sugerând, desigur, nu doar că e imună la sancțiuni ci și că poate întoarce oricând masa.
Ar mai fi ceva de spus? Ah, da, mai e un purice care încearcă să se bage în seamă: Uniunea Europeană. Aceștia au stat din nou în spatele unui mega-atac cu drone și rachete al Ucrainei împotriva Rusiei. S-a încercat inclusiv atacarea Podului Crimeei. Pare că a și fost lovit. Dar înțeleg că s-a reluat circulația. Oricum, Ministerul Apărării din Rusia a declarat că doar în noaptea de duminică spre luni a dat jos peste 1300 de drone ucrainene, ceea ce fantastic din punct de vedere al scalării apărării antiaeriene. Costul atacului a fost de 350 milioane de dolari, în timp ce costul apărării e mult redus întrucât Rusia produce proiectile anti-dronă la prețuri absolut derizorii(proiectilul airbust costa cațiva dolari, iar mini-rachetele TKB-1055 la maxim cateva mii). Raportul de cost este din nou în favoarea Rusiei, apărarea costând intre de 2 și 200 de ori mai puțin. Ceea ce înseamnă un nou efort financiar masiv, suportat de data asta de Europa. Pe care Ucraina o golește de bani.
Și-acum să tragem linia. Despre ce e vorba în ecuație? Imaginea atașată articolului e doar o caricatură și am preluat-o strict pentru că sugerează cumva cam care e, schematic, împărțirea lumii. Cam așa ar arăta sferele de influență, cu toate că nimeni nu le spune pe față. Practic, fiecare parte trebuie să-și asigure atât resursele cât și tehnologia. O astfel de împărțire este echilibrată din punct de vedere tehnologic și al resurselor.
Nu vă așteptați ca așa ceva să se întâmple peste noapte. E doar un soi de foaie de parcurs. De asemenea, nu vă așteptați ca X să vină să pună bocancul pe grumazul cuiva. E vorba strict de legi unitare și, eventual, framework-uri economico-financiare comune. Imbecilii cu Bruxelles-ul în suflet pot spune că Europa nu va accepta niciodată așa ceva. Și pe cine interesează? Nu acceptă, nu participă. Rămâne singură și moare. Sau merge cu SUA, plătind nota de plată. Asta dacă și SUA vrea!
Ca să înțelegeți, înainte de conflictul din Ucraina, Europa importa 45% din gazul său din Rusia. Și atunci era nasol că era „dependență de ruși”. Acum importă 59% din gaz din SUA, la prețuri de 7 ori mai mari. Industria europeană e la pământ, iar tehnologia se scufundă. Și tocmai aici e disperarea birocraților de la Bruxelles: dacă SUA parafează înțelegerea, Europei nu-i mai rămâne decât să moară. Oricât s-ar da peste cap nulitățile de la Bruxelles, asta le e soarta dacă nu înțeleg să colaboreze. Uitați-vă la aspectul Nord Stream: SUA vrea să obțină controlul asupra sa pentru a-i taxa pe imbecilii de la Bruxelles atunci când Europa nu va mai fi sub sfera lor de influență. Adică atunci când europenii se vor întoarce cu basca-n mână la ruși, cerând gaz ieftin. Coridorul vertical, de asemenea: SUA își asigură „proprietatea sa”, făcând bișniță cu gaz rusesc.
Citiți articolul integral pe trenduri.blogspot.com!
sursă: trenduri.blogspot.com









