AcasăEditoriale“Ce trebuie să știm / Ca să nu … greșim”: Un român...
Data publicării: noiembrie 18, 2026 10:56

“Ce trebuie să știm / Ca să nu … greșim”: Un român a redactat un plan de țară modern pentru România. Îl cheamă Sorin Marinescu, nu e politician și nu lucrează la stat!

Data publicării: noiembrie 18, 2026 10:56

DISTRIBUIE:

Autor: Cozmin Gușă

De ceva săptămâni deja se dezbate peste tot marea reorganizare administrativă propusă de actualul guvern. E bine că se dezbate. În ce mă privește, am criticat-o, nu pentru că nu ar fi necesară, ci pentru că, așa cum pare să fie implementată, este o metodă de frizer pus, pe vremuri, să scoată măsele. Cei mai în vârstă știți bine, ceilalți ați auzit de la bunici. Nu poți începe cu reorganizarea administrativă pusă în operă în asemenea hal un proces de salvare a României, pentru că despre asta vorbim. În mod obligatoriu, totul trebuie integrat într-un plan complex și, mai ales, această reorganizare administrativă.

Despre asta vorbesc toți: unii cu bază, cei mai mulți neaveniți. S-au găsit și eroii politici care acum explică României cum s-au gândit ei la asta încă de acum câteva decenii. Nu stau să-i comentez pe ăștia, sunt penibili. Ieri, însă, publicația Săptămâna Financiară, deținută de Mihai Craiu, a publicat un articol mai mult decât binevenit, o analiză semnată de Sorin Marinescu, care exact asta propune: un plan de țară pentru România modern, simplu și eficient.

Un plan de țară modern pentru România, un câștig pentru întreaga Europă

Pe Sorin Marinescu l-am cunoscut acum 20 de ani și de atunci nu cred că l-am mai întâlnit. În acele vremuri, Marinescu era unul dintre liderii proiectului Money Channel, vestita televiziune de știri economice a vremii. Money Channel era atunci un excepțional creuzet de analize și idei, binevenit pentru toți cei care doreau să se informeze sau pentru cei care doreau să se educe din punct de vedere economico-financiar. Money Channel, vă reamintesc, era fratele premium al Realitatea TV din acele vremuri, un proiect condus administrativ de Sorin Freciu, iar editorial de Lucian Sârb, celebrul meu coleg de liceu din Câmpia Turzii, care venise la Money Channel din poziția de director la TVR. După Money Channel, a plecat în lume, fiind apoi, timp de mai bine de 10 ani, șeful editorial al Euronews Worldwide, adică la nivel mondial. Lucian Sârb este cel care a dat mare influență acestei entități-fanion a televiziunilor de știri europene. Desigur, nu trebuie să uităm nici de Sorin Ovidiu Vântu, astăzi celebrul SOV, care are meritul de a fi fost vizionar acum două decenii, finanțând multe proiecte editoriale excepționale. Mulți dintre cei care, astăzi, domină dezbaterea publică sau au dominat-o au evoluat profesional pornind exact de la Money Channel. Printre ei este și actualul premier, Luca Niculescu.

Sorin Marinescu, analiză de excepție: Un plan de țară modern pentru România, un câștig pentru întreaga Europă! (Săptămâna Financiară)

Dar mă întorc la analiza lui Sorin Marinescu, pe care v-o prezint astăzi în extenso, tocmai pentru a arăta, o dată în plus, cât de simplu ar fi, dacă cineva și-ar propune cu adevărat să fie de folos României, în cazul de față să redacteze un proiect economic de țară. De aici ar putea deriva imediat și componentele civilizațional-culturale. În articolul pe care l-am preluat și noi pe Solid News (din păcate, n-am văzut alte preluări, poate astăzi, după acest semnal), Sorin Marinescu se prezintă pe scurt, ceea ce aduc și eu în atenția voastră:

„De mulți ani trăiesc printre oamenii care pun în mișcare banii lumii. Am întâlnit directori generali ai unor mari companii americane, lupi de pe Wall Street, strategi de la Deutsche Bank și investitori miliardari în capital de risc. Am stat la aceeași masă cu lideri de la Microsoft și cu oameni din cercurile Stanford și am lucrat alături de bancheri, administratori de active și absolvenți ai celor mai exigente programe din domeniul financiar. De la București la New York și până în capitalele Europei, am învățat un lucru simplu: banii mari nu merg acolo unde este potențial. Merg acolo unde există un plan. Iar România, cu tot potențialul ei, nu are un plan de țară. Și nu vorbesc despre un plan care să dea roade peste 10 ani. Vorbesc despre unul care poate aduce primele investiții și primele rezultate în câteva luni. Un model economic nou, care leagă statul, capitalul românesc și investitorii străini, model construit pe un instrument folosit inclusiv de Statele Unite de peste 80 de ani, dar și de Arabia Saudită pentru proiectul Vision 2030.”

Eu spicuiesc din această analiză, care este destul de concisă, a lui Sorin Marinescu, așa că vă citez tot timpul fragmente și apoi fac legătura între ele.

„În 2025, deficitul de cont curent al României a ajuns la 30 de miliarde de euro, aproape 8% din PIB, unul dintre cele mai mari din Uniunea Europeană. Să spunem lucrurilor pe nume: acesta nu este doar un deficit. Este radiografia unei economii care nu produce ce consumă, care vinde materii prime și cumpără produse finite și care pierde la fiecare pas o parte din valoarea pe care ar putea să o creeze. Asemenea dezechilibre nu se repară cu măsuri punctuale, se repară cu un plan de țară.”

Continuă:

„România trăiește acum un moment pe care nu și-l mai poate permite să-l rateze. Prin programul european SAFE, are la dispoziție 16,68 miliarde de euro pentru apărare și infrastructură strategică, a doua alocare ca mărime din UE. Apoi, din Marea Neagră, Neptun Deep ar urma să livreze primele gaze în prima jumătate a lui 2027 și va dubla aproape producția României, care deja este cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană. Vorbim de decizii de zeci de miliarde de euro care se iau acum. Întrebarea mea este simplă: se iau pe baza unei imagini complete a economiei sau proiect cu proiect, separat, ca până acum?

Economia nu este o colecție de industrii izolate. Gazul alimentează chimia. Chimia produce îngrășăminte pentru agricultură și materii prime pentru industria de apărare. Oțelul și cimentul țin în picioare marile șantiere. Când o verigă lipsește, lanțul se rupe, iar golul îl acoperim din import. Agricultura spune totul. România produce cereale și semințe oleaginoase cât pentru a hrăni o parte din Europa, dar le exportă neprocesate și cumpără înapoi alimente finite.”

Marinescu identifică instrumentul care lipsește: modelul input-output strategic.

„Există un instrument care arată exact cum sunt legate aceste lanțuri. Se numește modelul input-output, cunoscut în România și ca balanța legăturilor dintre ramuri. Este harta economiei. Pentru fiecare ramură arată ce cumpără, de la cine și cui vinde. În versiunea strategică pe care o propun, această hartă răspunde la întrebările pe care orice guvern și orice investitor serios ar trebui să și le pună:

  1. Unde produce fiecare leu investit cel mai mare efect asupra producției, locurilor de muncă și valorii adăugate?
  2. De unde și spre ce ramuri merită mutate resursele?
  3. Unde suntem vulnerabili și dependenți de importuri?
  4. Ce se întâmplă dacă energia sau o componentă critică dispare peste noapte?

În fine, varianta modernă merge mai departe, cu punctul 5:

5. Cum se actualizează continuu și cum se proiectează economia pe 10-15 ani, în funcție de deciziile de azi?

Să fie foarte clar: nu vorbesc despre planificare centralizată, vorbesc despre un instrument de decizie care arată guvernului României și investitorilor consecințele alegerilor înainte ca acestea să fie făcute.”

Acest model, spune Marinescu, a fost inventat de americani și este folosit de 80 de ani. Face și un istoric al modului în care a fost inventat și implementat acest model.

„Astăzi, Departamentul Comerțului publică regulat tabelele input-output ale SUA și multiplicatori economici pentru fiecare regiune. Îi folosesc investitorii, autoritățile locale și chiar Pentagonul pentru a estima impactul economic al deciziilor sale.

Lecții importante: statul oferă harta, iar piața își construiește deciziile pe ea. Economia rămâne liberă, dar deciziile mari se iau cu ochii deschiși.

Arabia Saudită este cea mai apropiată, prin ceea ce face, de ceea ce are nevoie România. O țară care și-a propus o transformare profundă, cu termen fix. Vision 2030 înseamnă trecerea de la o economie dependentă de petrol la una diversificată.

Emiratele Arabe Unite au mers pe o cale complementară. Ministerul Economiei lucrează cu o entitate de la Harvard care a identificat 63 de produse și 18 industrii de servicii în care țara se poate diversifica realist, pornind de la ceea ce știe deja să facă. Concluzia din Golf este brutal de simplă: un plan de țară credibil se construiește pe un model al economiei, nu pe declarații.

Marii investitori știu ce caută. Primul lucru este predictibilitatea. Vor să știe încotro merge țara, ce ramuri sunt prioritare, ce infrastructură se va construi, ce furnizori locali vor găsi și ce oameni vor angaja. Dar predictibilitatea singură nu aduce bani. Un investitor nu cumpără o viziune, cumpără un proiect. Iar proiectul trebuie să-i fie prezentat exact în limbajul în care știe să-l citească. Ce anume i se oferă, cât costă, cât din proiect este de vânzare, ce randament poate aștepta, ce riscuri are și cine le acoperă, când și cum își recuperează banii? Trebuie să știi exact ce vrei să vinzi și în ce condiții.

Banii sunt foarte mulți în lume: fonduri suverane, fonduri de investiții, companii care își caută noi locații de producție în Europa. Întrebarea nu este dacă există capital, ci dacă știi cum să-l atragi. Un plan de țară construit pe un inventar real și pe un model al economiei face exact asta: transformă potențialul României în proiecte concrete, gata să fie prezentate investitorilor.”

În final, Sorin Marinescu spune așa:

„Propunerea mea nu se oprește la un instrument. Este un model economic nou în care trei actori, care astăzi lucrează separat, lucrează împreună:

  1. Statul oferă direcția, infrastructura, cadrul legal și activele pe care le deține: terenuri, companii, resurse.
  2. Companiile românești aduc cunoașterea pieței, capacitățile existente și rolul de furnizor local.
  3. Investitorii și partenerii străini aduc capital, tehnologie și acces la piețele lumii.

În fine, când toți lucrează pe aceeași hartă, o fabrică străină nu mai este o insulă care importă piese și exportă produse finite. Devine centrul unui lanț în care furnizorii români cresc odată cu ea, iar valoarea rămâne în țară. România nu trebuie să reconstruiască economia de acum 40 de ani. Are șansa să sară direct în industria anilor 2030: automatizată, robotizată, condusă de Inteligență Artificială. Nu este un moft tehnologic, ci o necesitate. Emigrația și îmbătrânirea populației ne-au lăsat fără o parte din forța de muncă. Roboții și AI-ul permit creșterea producției fără a depinde de oameni pe care nu îi mai avem. Inteligența Artificială este și motorul modelului însuși: imagini satelitare, date financiare și fluxuri comerciale procesate aproape în timp real. Și avem un atu pe care puține țări europene îl au: energie proprie din gaz, hidroenergie și energie nucleară. Iar centrele de calcul pentru AI au nevoie, înainte de orice, de energie stabilă și ieftină.

Europa își caută astăzi autonomia strategică: energie, muniție, materiale critice, hrană, lanțuri de aprovizionare scurte și sigure. Puține țări sunt mai bine plasate decât România pentru a răspunde: la Marea Neagră, pe flancul estic al NATO, la gurile Dunării, cu Portul Constanța, cu gazul care ne va face cel mai mare producător din UE și cu unele dintre cele mai mari suprafețe agricole din Europa.

O Românie care știe exact ce are și ce poate oferi Europei – capacități industriale, energetice și agroalimentare, acolo unde contează cel mai mult, în cel mai eficient mod.

Planul de țară al României poate deveni o piesă a strategiei economice și de securitate a Europei.”

Mai dau un scurt rezumat al primului pas, care ar fi „un inventar exact, verificat pe teren, județ cu județ și ramură cu ramură: resurse, capacități productive, terenuri disponibile.

Asta înseamnă o structură dedicată și echipe în fiecare regiune: ingineri care știu să evalueze o instalație, economiști care să citească un bilanț, specialiști în date și în imagini satelitare.

Pe acest fundament se construiește modelul, se proiectează economia pentru 2030-2040 și se actualizează continuu. Există o metodă, o structură și un plan de implementare: de la inventarul pe teren și integrarea datelor, la construirea modelului input-output strategic, proiecția economiei și actualizarea lui continuă. Acest instrument poate fi creat, implementat și dezvoltat și poate face din economia românească un pilon al securității naționale și europene.

Concluzia finală: România are resurse, are poziția și poate, pentru prima dată, are și banii. Îi lipsește planul.”

Am încheiat citatul din Sorin Marinescu, care promite, în plus, o serie de analize detaliate pentru fiecare pas consecutiv în elaborarea planului de țară. Le vom mediatiza, aceste analize.

El merită nu doar felicitat, ci mai ales urmărit de către cei puși de noi să conducă România. Eu exact asta am intenționat să fac azi: am adus ideea și acțiunea în atenția celor care contează și care pot transmite mai departe sau chiar pot acționa. Mulți dintre ei ne ascultă.

Desigur că rămâne întrebarea: de ce anume cei din mediul puterii din ultimele decenii, mai ales din ultimii ani, de când am intrat în marea criză, n-au fost preocupați ei înșiși să redacteze un plan de țară? Vom răspunde la această întrebare în dezbaterile de la Gold FM. Nu este suficient să spunem doar că sunt slabi, nepregătiți profesional, că nu toți au fost proști; mulți au fost trădători. Mă refer la cei inteligenți, căci știau bine cât de mare nevoie ar fi fost de un plan de țară și nu l-au demarat. Așa-zișii trădători inteligenți.

Videoclipul integral pe Canalul de YouTube CozminGusaMedia

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ULTIMELE ŞTIRI

Primire călduroasă pentru Donald Trump în China: Xi Jinping l-a întâmpinat...

Donald Trump a aterizat în China înaintea unui summit trilateral istoric cu președinții chinez și rus Xi Jinping și Vladimir Putin, punctul culminant al...

Cutremurul din România. Cum au avertizat telefoanele ANDROID și Arafat n-a...

Mii de români au fost treziți în noaptea de marți spre miercuri de alarmele emise de telefoanele mobile, în timpul cutremurului cu magnitudinea 5,7 produs...

Lelia Munteanu (LIBERTATEA): Netanyahu și chipul schimonosit al democrației israeliene!

„În nici o circumstanță, Netanyahu nu ar trebui să mai rămână la conducerea guvernului nici măcar un minut în plus. Atât timp cât el...

Președintele finlandez solicită UE reluarea dialogului direct cu Putin. “Suntem iresponsabili...

Preşedintele finlandez Alexander Stubb le cere liderilor europeni, într-un interviu acordat Financial Times (FT), să discute în mod direct cu preşedintele rus Vladimir Putin,...

Urmăreşte-ne

23,188FaniÎmi place
4,892CititoriConectați-vă
67,100CititoriConectați-vă

Din categorie

spot_img