Sunt semnale tot mai numeroase pentru o adâncire a crizei, care ne afectează tot mai mult. Carburantul își continuă scumpirea, deja motorina a trecut de 9 lei pe litru, la unele stații. Blocarea fluxurilor de petrol din Golful Persic scumpește îngrășămintele și prefigurează o criză alimentară. Mai multe companii importante anunță concedieri în masă. Culmea, între ele se numără și cel mai mare producător de îngrășăminte din țară, care ar fi putut profita de această oportunitate.
Înainte de a enumera câteva din aceste știri, o subliniere de context. Criza mondială ne găsește deja într-o situație precară, după mai mult de un an de austeritate fără efectul scontat, în timpul căreia îndatorarea publică a crescut la 228 de miliarde de euro. La sfârșitul anului trecut, datoria națională a depășit 60% din PIB și a crescut de trei ori în ultimii 5 ani.
cum a crescut datoria
La 1 ianuarie 2020, datoria era de 372 md. lei (35% din PIB-ul de atunci), iar la 31 decembrie 2025, ajunsese la 1.140 md. lei. Radu Soviani consemnează și câteva contra-performanțe ale guvernărilor iresponsabile ale coaliției zise pro-europene PSD, PNL, UDMR, USR (care a avut și o perioadă de absență din guvern). „Cincinalul” a început în forță cu operațiunea pandemică, sub guvernele liberale Ludovic Orban, Florin Cîțu și Nicolae Ciucă.
La începutul lui decembrie 2020, Ludovic Orban părăsea Palatul Victoria, după anul nebun, în care românii fuseseră luni de zile arestați la domiciliu, cu declarație scrisă și orar de ieșire pe stradă. Datoriile acumulate în 11 luni ale acelui an le depășeau pe cele făcute în primii 19 ani de după Revoluție. Și nu erau nici măcar ieftine, în condițiile în care în Vestul Europei dobânzile erau spre zero. Același analist economic nota că România se împrumuta în același an la dobânzi de 75 de ori mai mari decât Austria. Pur și simplu băncile internaționale luau banii ieftini dintr-o parte și îi parcau în afacerea noastră de succes. La plecarea lui Orban, datoriile ajunseseră la 498 md. lei. (Adăugate: 126 md. lei)
Ministrul de Finanțe fusese „magicul” Florin Câțu. Deci era logic să fie promovat direct prim-ministru, după uzura celui prins la un pahar de whiskey cu colegii, când românii erau isterizați să fugă unii de alții, să dea noroc cu cotul și să atingă cu mănuși butonul de la lift. A fost ca trecerea de la whiskey la marijuana. Era și anul marii vaccinări, injecții cumpărate cu un miliard de euro, la indicațiile Ursulei von der Leyen. Și parțial aruncate, spre binele românilor. La sfârșitul lui 2021 și al guvernării lui Cîțu, datoria se apropia de 50% din PIB, 577 md. lei. (Adăugate: 79 md. lei)
Urma un an și jumătate de guvernare a generalului Nicolae Ciucă, parcă ales premonitoriu pentru războiul din Ucraina, care a început la câteva luni după instalare. De aici încolo, apăreau noi cheltuieli secretizate pentru susținerea neoficială a frontului. Ajutoare civile și militare pentru Ucraina și refugiați, câte ceva și pentru Moldova, cheltuieli tot mai mari pentru înarmare, scumpiri ale energiei pentru decuplarea Europei de la exporturile din Rusia și o inflație globală absorbită de un curs leu-euro păstrat aproape intact. După retragerea la vatră a lui Ciucă spre bine-meritata pensie specială, datoria era la 736 md. lei, în vara lui 2023. (Adăugate: 159 md. lei)
Citiți articolul integral pe EVADARE.ro!
sursă: EVADARE.ro
