Flavio Bolsonaro conduce primul tur cu 47,08%, față de 45,10% – scorul actualului președinte Luiz Inácio Lula, pregătind confruntarea în turul al doilea care va avea loc pe 25 octombrie.
Bolsonaro l-a depășit pe Lula la închiderea urnelor, dar nu a obținut 50% plus unu din voturile valabile necesare pentru o victorie categorică.
Cu 99,73% din voturi numărate, Bolsonaro a condus cu 47,08% din voturi, comparativ cu 45,10% cât a obținut Lula, o marjă de peste 2,3 milioane de voturi.
Rezultatul a inversat imaginea oferită de majoritatea sondajelor preelectorale, care îl arătaseră pe Lula cu un avans mic în ceea ce privește intențiile de vot în primul tur.
Flavio Bolsonaro, în vârstă de 45 de ani, avocat și senator federal, este fiul fostului președinte Jair Bolsonaro, și a candidat din partea liberalilor.
A intrat devreme în politică ca deputat al statului Rio de Janeiro, dar a păstrat un profil modest . Programul său este axat pe reducerea criminalității, o economie orientată spre piață și valori sociale conservatoare. El s-a confruntat cu întrebări legate de presupuse acte de corupție și spălare de bani legate de un film biografic despre tatăl său.
Lula, în vârstă de 80 de ani, membru al Partidului Muncitorilor, candidează pentru un al patrulea mandat neconsecutiv, după ce a guvernat din 2003 până în 2010 și a revenit în funcție în 2023. Candidat alături de vicepreședintele Geraldo Alckmin, platforma sa prioritizează programele de asistență socială, protecția mediului, investițiile industriale și comerțul multilateral, în special în cadrul blocului BRICS.
Deși nu a obținut o majoritate absolută, performanța puternică a Partidului Liberal al lui Bolsonaro în ambele camere ale Congresului semnalează că Lula, în cazul în care ar câștiga turul doi, s-ar confrunta cu o legislatură mai ostilă, ceea ce i-ar complica capacitatea de a guverna pentru un al patrulea mandat.
Prezența la vot a fost de puțin sub 79%, fapt remarcabil având în vedere că votul este obligatoriu conform legislației braziliene.
O victorie a dreptei ar extinde o tendință regională mai amplă. Numai în ultimul an, guvernele de stânga din Columbia, Chile, Honduras și Bolivia au fost înlocuite de candidați prezidențiali de dreapta.
sursă: hotnews.ro
