O breșă de securitate fără precedent zguduie comunitatea occidentală de informații, după ce August Hanning, fostul director al serviciului de spionaj extern al Germaniei, a fost arestat la începutul lunii octombrie. Suspiciunile că mii de documente clasificate ar fi ajuns la Moscova determină acum agenții precum CIA și MI6 să evalueze dacă întreaga lor rețea de spioni a fost deconspirată.
Autoritățile germane se confruntă cu unul dintre cele mai grave scandaluri de spionaj din istoria recentă, declanșat la începutul lunii octombrie prin reținerea lui August Hanning. În vârstă de 80 de ani, acesta a condus între 1998 și 2005 Bundesnachrichtendienst (BND), instituția responsabilă cu culegerea de informații externe pentru oficialii de la Berlin.
Procurorii îi aduc acuzații extrem de grave. Potrivit anchetatorilor, Hanning ar fi încheiat o înțelegere cu un fost colaborator, pe care l-a convins să rămână în cadrul BND pentru a-i furniza materiale interne în schimbul unor sume importante de bani. Schema a funcționat, iar aproximativ 2.000 de documente secrete au ajuns în posesia fostului director.
Datele obținute ilegal ar fi fost folosite ulterior de Hanning în activitățile sale de „consultanță”, prin care redacta rapoarte de analiză destinate unor servicii de informații din străinătate. Mai mult, ancheta relevă că acesta a păstrat timp de mai mulți ani legătura cu „un angajat al unui alt serviciu secret străin și i-a transmis acestuia informații”.
Destinația exactă a acestor secrete de stat a generat numeroase speculații. Într-o primă fază, publicația Bild a indicat Azerbaidjanul drept beneficiar, însă autoritățile de la Baku au respins imediat acuzațiile, catalogându-le drept „dezinformare” și negând orice relație cu fostul șef al BND.
Ulterior, jurnaliștii de la Frankfurter Allgemeine Zeitung au scos la iveală conexiuni directe cu Moscova. Investigația arată că August Hanning a menținut un contact permanent cu Nikolai Patrușev, fost ofițer KGB și fost director al FSB (succesorul KGB), funcție pe care a deținut-o, la rândul său, și Vladimir Putin.
Istoricul întâlnirilor dintre cei doi se întinde pe aproape două decenii. În anul 2000, Hanning a călătorit în Rusia și a vizitat capitala Ceceniei alături de Patrușev. Contactele au continuat și în momentele de maximă tensiune geopolitică: cei doi s-au revăzut în 2014, la scurt timp după ce Rusia a anexat Crimeea, iar în 2016, germanul a participat la Moscova la o conferință de securitate organizată chiar de Patrușev. O altă întrevedere a avut loc în 2019, în marja evenimentului Consiliul Arctic. Totodată, jurnaliștii ruși de investigație de la Agenstva au publicat recent o fotografie de grup realizată la mănăstirea Valaam din Rusia, în care apare și Hanning.
În intervalul dintre aceste vizite, fostul șef al spionajului german a provocat stupoare în spațiul public, afirmând că „nu am nicio îndoială că majoritatea populației Crimeei a votat pentru a deveni parte a Rusiei.” În apărarea sa, avocatul lui Hanning susține că discuțiile purtate în cadrul acestor întâlniri nu au implicat divulgarea unor secrete, ci au reprezentat avertismente transmise Rusiei cu privire la consecințele acțiunilor sale din Ucraina.
Proporțiile acestei scurgeri de informații îngrijorează acum nu doar Berlinul, ci întreaga alianță occidentală. Cotidianul The Telegraph relatează că breșa este considerată atât de severă încât serviciile secrete din SUA și Marea Britanie, CIA și MI6, iau în calcul scenariul în care toată rețeaua lor de spioni ar fi putut fi compromisă. Cazul ridică, de asemenea, semne de întrebare în rândul presei cu privire la alți oficiali din Occident care ar fi putut colabora sau încă mai colaborează cu Moscova.
Subiectul rețelelor de influență rusească este abordat pe larg și într-un interviu dedicat situației din România, disponibil pe canalul de YouTube al autorului postării originale, al cărui link a fost indicat în secțiunea de comentarii a acesteia, scrie jurnalistul Vitalie Cojocari pe Facebook.
sursă: comisarul.ro
