Summitul de săptămâna trecută le-a oferit liderilor de la Bruxelles o imagine a dificultăților care îi așteaptă în negocierile pentru bugetul comunitar și în încercarea de a ajunge la un acord asupra altor dosare majore.
Uniunea Europeană se confruntă deja cu dificultăți în încercarea de a obține un acord asupra celui mai mare buget din istoria sa, de a acoperi deficitul masiv de finanțare al Ucrainei și de a gestiona presiunile geopolitice exercitate de Statele Unite și China. Peste aceste provocări se suprapune acum riscul ca disputele politice interne din statele care însumează aproximativ 60% din PIB-ul și populația Uniunii să blocheze procesul decizional european, scrie Politico.
„Toată lumea înțelegea până acum că trebuie să încheiem […] un acord politic până la sfârșitul anului”, a declarat președintele Ciprului, Nikos Christodoulides, într-un interviu acordat POLITICO pe marginea reuniunii Consiliului European de săptămâna trecută, referindu-se la negocierile dificile privind bugetul comunitar.
Alegerile din Spania fac imposibilă respectarea acestui calendar, a apreciat liderul cipriot. Anul viitor, a adăugat el, vor urma scrutinuri în Franța, Italia și alte state membre, ceea ce va complica și mai mult negocierile europene.
Uniunea Europeană se confruntă astfel cu o dilemă fără precedent: cele mai mari patru economii ale sale se apropie de alegeri sau de perioade de instabilitate politică, situație care riscă să limiteze capacitatea blocului comunitar de a lua decizii și de a pune în aplicare politici comune.
Spania va organiza alegeri luna viitoare, iar sondajele indică posibilitatea ca dreapta tradițională și extrema dreaptă să ajungă la putere. În Franța, alegerile prezidențiale sunt programate în aprilie, iar Marine Le Pen, figura centrală a extremei drepte, se află într-o poziție favorabilă în sondaje. Alternativa pentru Germania (AfD) își consolidează poziția, punând sub semnul întrebării viitorul cancelarului Friedrich Merz. În Italia, guvernul condus de Giorgia Meloni, aflat la putere de o perioadă neobișnuit de lungă în raport cu instabilitatea politică tradițională a țării, se apropie, de asemenea, de alegerile din 2027.
Primele consecințe sunt deja vizibile.
Cea mai recentă reuniune la nivel înalt a UE a oferit o imagine a dificultăților care urmează. După două zile de discuții, liderii nu au înregistrat progrese în privința bugetului de două trilioane de euro și au ajuns, în schimb, într-o dispută neașteptat de dură pe tema politicii energetice.
Concluziile summitului nu au inclus nicio referire la atingerea unui consens asupra bugetului până la sfârșitul anului. Mai multe state membre s-au opus propunerii președintelui Consiliului European, António Costa, de a stabili drept termen-limită finalul lui 2026, deși sunt programate reuniuni europene și în noiembrie, și în decembrie.
Dacă nici aceste întâlniri nu vor produce un acord, negocierile, deja tensionate, se vor prelungi în 2027. În acel moment, competiția electorală va influența și mai puternic pozițiile guvernelor, care ar putea deveni tot mai reticente în a accepta compromisurile necesare pentru încheierea unui acord.
Trei fronturi de presiune
Blocajul de care se tem oficialii de la Bruxelles, pe măsură ce Europa intră într-un ciclu electoral intens, începe deja să se manifeste. Summitul de săptămâna trecută a arătat cât de dificil a devenit pentru statele membre să ajungă la compromisurile de care Uniunea are nevoie.
În loc să încheie acorduri majore — singura excepție fiind o înțelegere franco-germană privind industria auto — liderii au preferat să își mențină pozițiile și să obțină avantaje tactice în raport cu taberele rivale.
Pesimismul a fost evident, potrivit celor șase diplomați și oficiali europeni intervievați de POLITICO, dintre care mai mulți au avertizat că Uniunea va întâmpina obstacole serioase în lunile următoare. Sursele au solicitat anonimatul pentru a putea vorbi liber.
„Anul viitor va fi și mai rău”, a declarat un diplomat european de rang înalt.
„Este adevărat, din cauza calendarului electoral […]. Anul viitor va fi mult mai dificil atât în statele membre, cât și în Parlamentul European”, a afirmat Carla Tavares, eurodeputată de rang înalt din grupul Socialiștilor și Democraților și unul dintre coordonatorii negocierilor bugetare.
Criza internă a Uniunii apare într-un moment deosebit de nefavorabil.
De la acțiunile președintelui american Donald Trump, care subminează alianța transatlantică, până la dezechilibrul comercial tot mai pronunțat cu China, UE trebuie să gestioneze presiuni geopolitice și economice pe mai multe fronturi.
„Ei vor să ne dezbine. Vor să fim divizați”, a declarat premierul belgian Bart De Wever în fața jurnaliștilor, la o conferință de presă organizată târziu în noapte, în timpul summitului. Fără să nominalizeze state, el s-a referit la țări aflate la estul și la vestul Bruxellesului. „Și, desigur, au puncte vulnerabile în care ne pot lovi.”
Gabrielius Landsbergis, fost ministru de Externe al Lituaniei și în prezent cercetător asociat la Universitatea Stanford, a formulat un diagnostic și mai direct: „Suntem atacați acum din trei direcții: din partea SUA, a Rusiei și a Chinei”.
Washingtonul pune sub semnul întrebării vechile alianțe care au asigurat securitatea Europei timp de mai multe generații. Moscova desfășoară o campanie de acțiuni clandestine pe teritoriul european, de la atacuri cibernetice și acte de sabotaj până la o tentativă de atac cu drone asupra aeroportului din Leipzig, pe care Berlinul a atribuit-o Kremlinului. Beijingul își consolidează controlul asupra lanțurilor de aprovizionare esențiale și inundă piețele europene cu exporturi ieftine.
La aceste amenințări se adaugă situația Ucrainei. Potrivit Fondului Monetar Internațional, Kievul se confruntă cu un deficit bugetar estimat între 30 și 35 de miliarde de dolari pentru anul viitor, în timp ce Rusia continuă să atace infrastructura energetică ucraineană înaintea unei ierni dificile. Toate acestea se întâmplă în pofida celor 90 de miliarde de euro pe care UE a convenit deja să le pună la dispoziția Ucrainei anul trecut.
Landsbergis a avertizat că lunile următoare se anunță „extrem de sumbre” pentru Kiev. „Totul cade pe umerii Europei”, a afirmat fostul ministru lituanian.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis, la summitul de săptămâna trecută, un mesaj sumbru. El le-a spus jurnaliștilor că, dacă Ucraina va cădea, 20 de milioane de ucraineni ar putea ajunge în Uniunea Europeană. „Rusia ne ucide. Nu vor să se oprească”, a declarat Zelenski.
O posibilă soluție pentru acoperirea nevoilor financiare ale Ucrainei ar putea fi utilizarea celor 200 de miliarde de euro în active rusești blocate pe termen nedeterminat la Euroclear, depozitarul financiar cu sediul la Bruxelles. Nici în această privință nu există însă semne că statele membre ar putea ajunge la un compromis. Belgia, care a blocat anterior tentativele de folosire a acestor active în sprijinul Ucrainei, își menține opoziția.
„Nimic nu s-a schimbat”, a declarat premierul suedez Ulf Kristersson la plecarea anticipată de la summit.
Alte variante, precum emiterea de noi obligațiuni comune ale UE, ar presupune negocieri dificile și compromisuri suplimentare, într-un moment în care marja de manevră a Bruxellesului devine tot mai redusă.
Pe cine mai poate conta Europa?
Problemele Uniunii depășesc chestiunea bugetului sau dosarele individuale de politică publică. Viitorul politic incert al mai multor lideri europeni importanți riscă să priveze Bruxellesul de alianțele stabile și de liderii naționali cu experiență îndelungată, capabili să negocieze compromisuri.
„Avem acum o Europă fără un lider evident”, a susținut un alt diplomat european. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, „are putere, dar nu avem un Merkel sau un Mitterrand”.
Președintele francez Emmanuel Macron nu poate candida pentru un al treilea mandat consecutiv, în conformitate cu Constituția Franței, și va trebui să părăsească Palatul Élysée în aprilie. În cadrul unei discuții cu ușile închise, desfășurate la summitul de săptămâna trecută, Macron ar fi recunoscut că nu va mai avea mandatul politic necesar pentru a semna un acord bugetar în ultimele sale luni de președinție, potrivit declarațiilor a patru diplomați europeni.
Sondajele indică, de asemenea, riscul unei înfrângeri pentru premierul spaniol Pedro Sánchez, după opt ani petrecuți la putere. Spaniolii vor vota pe 29 noiembrie, ceea ce înseamnă că Sánchez va fi concentrat asupra campaniei electorale în timpul reuniunilor liderilor UE programate pentru 13 și 26 noiembrie.
António Costa a insistat asupra necesității unui acord privind bugetul european până la sfârșitul lui 2026, pentru ca acesta să poată intra în vigoare în 2028. El a respins temerile că seria de alegeri naționale ar putea împiedica negocierile.
„Trăim în 27 de democrații”, a declarat Costa vineri. „Aproape în fiecare lună avem câte un scrutin. Dacă alegerile ar fi problema, nu am mai putea aproba niciodată un buget nou.”
Indiferent de rezultatul alegerilor, Spania ar putea să nu aibă un nou guvern până în ianuarie, ceea ce ar risca să întârzie negocierile bugetare, potrivit a doi diplomați europeni.
Nici poziția cancelarului german Friedrich Merz nu este lipsită de incertitudini. Deși următoarele alegeri federale sunt programate abia în 2029, ascensiunea AfD și scăderea accentuată a popularității sale ar putea influența disponibilitatea cancelarului de a accepta compromisuri în negocierile europene.
Italia se pregătește, la rândul său, pentru alegeri în octombrie 2027. Un alt diplomat european a apreciat că Giorgia Meloni ar putea decide să organizeze scrutinul mai devreme, fără să aștepte termenul prevăzut.
Un oficial european de rang înalt a identificat luna ianuarie drept o posibilă fereastră de oportunitate pentru încheierea unui acord bugetar. Ar putea fi ultima ocazie de a ajunge la un compromis înainte ca turbulențele politice din Europa să facă negocierile și mai dificile.
Până acum, liderii europeni s-au mișcat pur și simplu „prea încet”, a declarat Siegfried Mureșan, unul dintre coordonatorii negocierilor bugetare din partea Partidului Popular European.
„Timpul se scurge.”
sursă: cotidianulhd.ro
