AcasăExterneGermania sau Franța, cine va prelua conducerea Europei? Analiza specialistului Ștefan Popescu...
Data publicării: septembrie 25, 2026 9:55

Germania sau Franța, cine va prelua conducerea Europei? Analiza specialistului Ștefan Popescu la „Geopolitica Noii Lumi”

Data publicării: septembrie 25, 2026 9:55

DISTRIBUIE:

Autor: Oana-Medeea Groza

Dacă într-o primă intervenție la Radio Gold FM, specialistul în geopolitică Ștefan  Popescu a vorbit despre tendința și strategia Franței de a redeveni o putere centrală în interiorul Uniunii Europene și de a umple golurile de influență din Africa de Sud printr-o prezență mai pregnantă în spațiul Europei de Est, merită explorată și tema competiției dintre Franța și Germania în demersul de obținere a supremației în Europa.

https://solidnews.ro/stefan-popescu-la-geopolitica-noii-lumi-franta-inlocuieste-influenta-pierduta-in-africa-cu-europa-de-est/

În competiția pentru influența în Uniunea Europeană, raportul franco-german traversează una dintre cele mai tensionate și mai fluide etape din ultimele decenii. Franța își dorește să devină liderul politic al Europei, însă această ambiție este contrabalansată de propriile limite structurale și de ascensiunea strategică a Germaniei. În relația cu Rusia și în gestionarea războiului din Ucraina, Parisul continuă să se opună inițiativelor strict europene, preferând „ideea de a avea o politică externă separată”, ceea ce arată că proiectul său de leadership nu este unul federal, ci unul adaptat la interesele sale globale. În acest context, întrebarea „cine este pe locul 1 și cine pe locul 2 în UE?” devine mai degrabă o radiografie a două modele de putere aflate în transformare. Franța mizează pe imaginație geopolitică, pe statutul ei global și pe capacitatea de a genera inițiative politice, „francezii au mai multă imaginație, fiind și latini, având și această statură globală pe care Germania nu o are”, în timp ce Germania mizează pe resurse financiare, pe infrastructura industrială și pe ambiția declarată de a deveni prima putere militară convențională a continentului.

Parisul a înțeles că Europa se fragmentează și că Berlinul va avea, indiferent de dificultăți, un rol strategic tot mai important; de aceea, Franța caută să lărgească proiectul european, să adauge noi spații, Turcia, Caucazul de Sud, Asia Centrală, pentru a-și extinde libertatea de mișcare și a dilua greutatea germană. „Francezii au privit Uniunea Europeană ca un proiect de geografie politică”, spune analistul, iar această abordare explică de ce Parisul construiește coaliții alternative, curtează Kazahstanul, caută acces la uraniu după pierderea Nigerului și încearcă să fie prezent în toate zonele unde se negociază cu Federația Rusă. În schimb, Germania, deși are avantajul resurselor, este afectată de dezindustrializare, de pierderea competitivității energetice și de fragilitate politică internă, ceea ce pune sub semnul întrebării capacitatea ei de a duce la capăt proiectul de reînarmare și de transformare economică. În acest peisaj ultra-fragmentat, Franța și Germania nu mai pot juca rolul de motor unic al Europei, iar competiția lor internă reflectă, de fapt, criza structurală a continentului: două puteri care încearcă să se reinventeze într-o lume în care Europa riscă să devină „un teritoriu de dispută” între marile centre extra-europene.

În această ecuație complicată a puterii europene, diferențele structurale dintre Franța și Germania devin decisive. Franța rămâne o țară în care statul este nucleul identității politice: „Statul este o religie pentru francezi, indiferent de culoarea lor politică”, iar orice schimbare de putere se va raporta inevitabil la aparatul funcționăresc, la instituții și la continuitatea sistemului. Această stabilitate internă, chiar dacă tensionată, oferă Parisului o reziliență pe care Berlinul nu o mai are. Germania este astăzi „politic foarte fragilă”, cu o coaliție nepopulară, cu 84% dintre cetățeni convinși că țara merge într-o direcție greșită și cu un calendar electoral dens în 2027, care va forța Berlinul să se concentreze pe propriile crize interne. În paralel, dezindustrializarea rapidă, pierderea competitivității energetice și reticența populației față de ideea de reînarmare pun sub semnul întrebării ambiția germană de a deveni prima putere militară convențională a continentului. Franța, în schimb, are „o viziune mondială, o amprentă globală” și un organism militar complet, chiar dacă limitat, ceea ce îi permite să opereze simultan în Europa, Africa, Orientul Mijlociu și Indo-Pacific. Totuși, ambele puteri reflectă „problemele structurale ale Europei”, iar divorțul lor strategic arată că Europa nu mai are capacitatea de a juca între marile centre de putere. În acest vid, China devine inevitabil un actor esențial. După cum a evidențiat geopoliticiana Daria Gușă, atât Franța, cât și Germania au o retorică anti-China, dar realitatea economică le va obliga să coopereze cu Beijingul. Germania este mai vulnerabilă la competiția chineză, în timp ce Franța are un capitalism „foarte legat de stat”, ceea ce îi permite să gestioneze mai controlat relația cu Beijingul. În același timp, Europa este prinsă între presiunile Chinei și ale Statelor Unite, iar o parte semnificativă din industria europeană riscă să migreze către America.

Pentru România, această dinamică este dramatică: două treimi din industria locală depind de Germania, fondurile europene vor scădea, iar relația tradițională cu China a fost „ruinată pur și simplu”. Într-un moment în care Polonia reușește simultan să aibă „afaceri de miliarde de dolari cu China” și o prezență militară americană în creștere, România rămâne blocată într-o politică externă unilaterală, orientată exclusiv spre SUA. În final, perspectiva e că tensiunile interne din Franța, migrația, securitatea, radicalizarea spectrului politic, vor domina alegerile din 2027, unde Marine Le Pen pornește cu un avantaj clar, iar sistemul francez încearcă deja să se pregătească pentru o tranziție controlată. Dar indiferent de rezultatul electoral, Franța va continua să opereze ca o putere de sistem, în timp ce Germania va rămâne vulnerabilă la propriile fracturi interne, la presiunile economice și la competiția globală.

Episoadele din noul sezon al  emisiunii „Geopolitica Noii Lumi”, moderată de Daria Gușă, pot fi urmărite săptămânal, joia, pe Radio Gold FM, începând cu ora 13. Înregistrarea integrală poate fi urmărită pe pagina de Facebook a Radio Gold FM România, pe contul de YouTube Radio Gold FM Romania dar și pe platforma goldtv.ro

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ULTIMELE ŞTIRI

Geopolitica la Zi (92). Acordul SUA-Groenlanda este cea mai mare victorie...

(transcriere din emisiunea Geopolitica la Zi cu Daria Gușă la Gold FM) După ce, vreme de câteva luni, nu a mai spus nimeni nimic despre...

Dacă liderii români s-au dus la New York să se întâlnească...

Secretarul de stat american Marco Rubio și-a exprimat speranța că va vizita în curând Serbia și că parteneriatul strategic dintre cele două țări va...

Generalul sinucis Dorin Ioniță era citat la DNA și lucra pentru...

Generalul-locotenent în rezervă Dorin Ioniță, găsit împușcat în locuința sa din județul Prahova, urma să fie audiat ca martor într-o anchetă a Direcției Naționale...

“Aici sunt banii dumneavoastră!” Furați de Zelensky & Company. (Video) Sursa...

Pe 23 septembrie, NABU a efectuat o percheziție a birourilor lui Arsen Zhumadilov, fostul șef al Agenției Ucrainene de Achiziții pentru Apărare. Zhumadilov a...

Urmăreşte-ne

23,188FaniÎmi place
4,892CititoriConectați-vă
67,100CititoriConectați-vă

Din categorie

spot_img