Autor: Oana-Medeea Groza
În emisiunea „Ce-i în Gușă, și-n căpușă”, moderată de Cozmin Gușă la Radio Gold FM, jurnalistul Ion Spânu a analizat modul în care Securitatea aborda intelectualii de elită înainte de 1989, ce avantaje aveau colaboratorii, respectiv ce repercusiuni sufereau cei ce refuzau să colaboreze, cum au fost administrați după 1989 cei ce aveau dosar de colaborator/informator de către serviciile secrete.
În România încă funcționează CNSAS, instituție care în alte țări foste comuniste a fost desființată. În Germania, de pildă, foștii securiști au fost excluși de societate o perioadă tocmai pentru ca aceasta să se curețe de vestigiile comuniste. În România, în schimb, foștii colaboratori ai Securității au ajuns în funcții publice, două cazuri notorii fiind Traian Băsescu și Dan Voiculescu.
Jurnalistul Ion Spânu a povestit ce experiențe personale a avut cu Securitatea. În ianuarie 1979, pe când Ion Spânu era un poet și critic literar la început de drum, acesta și-a pregătit un discurs pe care avea să-l prezinte la un eveniment dedicat lui Mihai Eminescu. Evenimentul se ținea la Casa Armatei din Constanța, unde se adunaseră colonei și generali de elită. Văzând care este realitatea de la fața locului, Ion Spânu și-a abandonat planul și s-a retras din sala aceea unde se aștepta elogierea soților Ceaușescu pentru scrierile lor. În fața publicului, Ion Spânu a cutezat să pună la îndoială calităților soților Ceaușescu, refuzând să le laude munca fictivă de scriitori și crezând că vorbele nu au nicio valoare. Bineînțeles că a început o anchetă care a durat mai mult de jumătate de an, urmând ca la începutul lunii august să fie arestat și închis la Penitenciarul Gherla pentru un an. Eliberat în 1980, Ion Spânu nu a putut să se angajeze până în 1988.
Ieșit din închisoare, Ion Spânu nu a povestit prietenilor despre întâmplarea nefastă și și-a rugat până și tatăl să nu-l întrebe despre ce-a pățit, știind prea bine că i se va întoarce spatele sau va fi izolat. Înțelepciunea de a recurge la acest gest izvorăște din lecturile filosofice pe care le-a făcut și din cartea lui Alexandru Paleologu, „Treptele lumii sau calea către sine a lui Mihail Sadoveanu”. Ion Spânu a mărturisit că l-au salvat cărțile.
Colaboratorii Securității, cum au fost și Andrei Pleșu și Gabriel Liiceanu, erau privilegiați față de restul „plebei”, beneficiind de pașaport de diplomați și având libertatea de a călători în Occident. După 1989, intelectualii de teapa celor amintiți anterior și-au rescris biografiile în așa fel încât să pară că au fost dizidenți, când ei de fapt au fost cei mai mari colaboratori ai Securității. Toți cei care în 1990 au apărut în ipostaza de mari lideri ai societății civile, pozând în elite intelectuale, au fost de fapt informatorii șefilor Securității.
Emisiunea „Ce-i în Gușă, și-n căpușă”, moderată de Cozmin Gușă, poate fi urmărită de luni până joi, pe Radio Gold FM, începând cu ora 13. Înregistrarea integrală poate fi urmărită pe pagina de Facebook a Radio Gold FM România, dar și pe platforma goldtv.ro
