Summitul G7 din această săptămână din Canada va fi dominat de război, doar că nu unul dintre cele la care se așteptau liderii mondiali, arată BBC.
Războiul Rusiei împotriva Ucrainei și războiul tarifar al lui Donald Trump împotriva partenerilor comerciali ai Americii se aflau pe sus pe ordinea de zi a Summitului G7, care debutează în Canada, în schimb, reuniunea de trei zile din Munții Stâncoși din Alberta se va concentra acum inevitabil pe războiul din Orientul Mijlociu.
Decizia Israelului de a ataca Iranul va obliga Grupul celor Șapte puteri occidentale să petreacă mai puțin timp cu alte probleme și să discute în schimb modalități de gestionare a conflictului.
Ca multe dintre discuțiile lor, aceasta va implica Marea Britanie, Franța, Germania și Italia – alături de Canada și Japonia – care vor încerca să influențeze Statele Unite.
Deși Israelul ar fi putut lansa aceste atacuri fără sprijin american explicit, președintele SUA este singurul lider cu o influență reală asupra prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu.
Liderii G7, care ajung în Canada duminică, cunosc riscurile globale de securitate și economice dacă acest conflict escaladează, trăgând și alte țări și crescând puternic prețul petrolului, relatează BBC.
Cu toate acestea, liderii ajunși la masa discuțiilor în Alberta s-ar putea să aibă dificultăți în a ajunge la o poziție comună. Unii, precum prim-ministrul britanic Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron, au făcut apel la reținere și dezescaladare.
Însă alții, precum prim-ministrul japonez, Shigeru Ishiba, au condamnat atacul Israelului, catalogându-l drept „intolerabil” și „extrem de regretabil”. La rândul său, președintele Trump a lăudat atacurile Israelului ca fiind „excelente”.
Ascunderea disensiunilor
Toate acestea sunt departe de ceea ce Mark Carney, noul prim-ministru canadian, planificase pentru discuțiile din refugiul sălbatic din Kananaskis. El și-a dorit un summit care să marcheze cea de-a 50-a aniversare a G7, care să evite disputele cu liderul de la sud de granița sa.
O mare parte din agenda sa a fost necontroversată, despre securitatea energetică, protejarea lanțurilor de aprovizionare cu minerale, accelerarea tranziției digitale și combaterea incendiilor forestiere.
S-au menționat puține probleme precum schimbările climatice, în privința cărora Donald Trump este sceptic. Oficialii canadieni au decis chiar să nu emită un comunicat al summitului pentru a evita ca disputele textuale să domine reuniunea.
În schimb, liderii mondiali vor conveni asupra unei serii de „declarații scurte, orientate spre acțiune”, care mențin consensul și ignoră problemele asupra cărora există opinii divergente.
Canadienii își amintesc bine ultima dată când au găzduit o reuniune G7, în 2018, când a existat o dispută pe tema – da – a tarifelor comerciale impuse de Donald Trump. Președintele a ieșit furios mai devreme decât programat și, în avionul spre casă, și-a retras sprijinul pentru comunicatul summitului după ce l-a urmărit pe Justin Trudeau, pe atunci prim-ministrul canadian, ținând o conferință de presă pe care Trump a descris-o ca fiind „foarte necinstită și slabă”.
La acest summit, premierul Carney ar putea aranja o vizită la clubul de golf Kananaskis pentru a încerca să-l mențină pe Donald Trump de partea sa.
O reuniune de familie stânjenitoare
Sub această precauție persistă o întrebare fundamentală despre dacă aceste reuniuni anuale merită în continuare efortul, având în vedere disprețul evident al lui Donald Trump. El preferă încheierea de acorduri bilaterale în locul construirii unui consens multilateral.
Aceasta este prima astfel de incursiune a președintelui pe scena mondială de la a doua învestire, iar cei șase parteneri ai săi vor privi cu nerăbdare dacă vrea să se certe sau să pară un om de stat pentru alegătorii de acasă.
„Întrebarea acum nu este atât de mult «este aceasta o reuniune de familie stânjenitoare?». Asta e aproape de la sine înțeles. Cred că întrebarea este: «este aceasta încă o familie?»”, a declarat Max Bergmann, directorul Programului Europa, Rusia și Eurasia de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale, citat de BBC .
Într-un fel, personajele principale în piesa de teatru din Kananaskis ajută. Există mai multe fețe noi în jurul mesei – Sir Keir Starmer, cancelarul Merz al Germaniei, Shigeru Ishiba, premierul nipon, și însuși premierul-gazdă Carney. Liderii G7 mai veterani – președintele Macron și prim-ministrul Meloni al Italiei – se înțeleg bine cu președintele SUA.
Alți lideri care participă și ei la summit, din Mexic, India, Australia, Africa de Sud, Coreea de Sud și Brazilia, nu se așteaptă să se certe.
Abordarea problemei lui Trump în legătură cu tarifele vamale
Cel mai evident test al tensiunilor existențiale din G7 va fi războiul comercial al lui Donald Trump.
Acest club al unora dintre cele mai bogate națiuni industrializate ale lumii a fost înființat în anii 1970 pentru a discuta crizele economice globale. Și totuși, G7 se confruntă acum cu tarife vamale dăunătoare impuse de unul dintre membrii săi.
Argumentul pe care liderii mondiali îl vor aduce liderului SUA este că, dacă dorește ca aceștia să îl ajute să contracareze amenințările pe termen lung, economice sau de altă natură, din partea Chinei, atunci nu are sens ca acesta să-și pedepsească aliații. Aceștia vor dori să clarifice faptul că există un compromis între a pune America pe primul loc și a confrunta Beijingul.
„Dacă întrebarea este cum ne coordonăm în privința Chinei, cum ne coordonăm în privința tehnologiei, cum ne coordonăm în privința Rusiei și Ucrainei – cum putem avea acest tip de alianță între democrațiile cu economii avansate dacă creăm și dificultăți economice țărilor noastre prin ceva ce vine de la un alt membru?”, a declarat Josh Lipsky, director senior al Centrului GeoEconomic al Consiliului Atlantic.
Presiuni asupra Rusiei în privința Ucrainei
Cheia acestei dezbateri va fi Ucraina. Președintele Zelenski se va alătura discuțiilor marți. Scopul său, alături de alți lideri, va fi să evalueze starea actuală a atitudinii președintelui Trump față de Rusia.
Aliații Ucrainei vor să pună mai multă presiune pe președintele Putin pentru a veni la masa negocierilor. Pentru a face acest lucru, vor să lovească mai puternic economia sa.
În primul rând, vor să reducă prețul pe care o mare parte din lume îl plătește pentru petrolul rusesc.
Ei au convenit deja în decembrie 2022 să plafoneze prețul țițeiului rusesc la 60 de dolari pe baril, făcând din acesta o condiție pentru accesul la porturile occidentale, la asigurările de transport maritim și la porturi. Dar acest lucru a devenit mai puțin eficient din cauza scăderii prețurilor la energie.
Comisia Europeană dorește un plafon de 45 de dolari. Ucraina vrea ca acesta să fie și mai mic, de 30 de dolari. Ceea ce nu este clar este ce gândește Donald Trump în această privință. Deja unii oficiali spun că aliații ar putea fi nevoiți să reducă plafonul fără sprijinul SUA.
În al doilea rând, aliații occidentali ai Ucrainei doresc, de asemenea, un nou pachet dur de sancțiuni economice.
Comisia Europeană a propus deja o nouă rundă de sancțiuni care vizează veniturile din energie ale Moscovei, bănci și industria militară.
Senatorii americani, conduși de Lindsay Graham, promovează, de asemenea, noi sancțiuni dure care ar impune tarife mari țărilor care cumpără petrol rusesc ieftin, în special Chinei și Indiei.
Pe vremuri se spunea că G7 este un fel de „comitet director” pentru lumea liberă. Această săptămână ar putea dezvălui dacă zilele de conducere ale clubului s-au terminat.
sursă: gandul.ro
