Latino-americanii care au contribuit la realegerea lui Donald Trump i-au întors spatele în timpul alegerilor de la jumătatea mandatului, dezamăgiţi de promisiunile sale neîndeplinite privind scăderea preţurilor şi de politica sa represivă în materie de imigraţie, informează News.ro.
Latino-americanii s-au răcorit și au votat masiv împotriva lui Donald Trump
De la Texas până în California, alegătorii hispanici au votat masiv în favoarea democraţilor marţi, permiţând partidului să preia din nou controlul asupra Camerei Reprezentanţilor şi a Senatului şi reducându-l pe Donald Trump la neputinţă legislativă pentru cei doi ani care îi mai rămân la Casa Albă.
Participarea latino-americanilor a atins probabil un nivel record pentru alegerile de la jumătatea mandatului din Statele Unite, a afirmat în cadrul unei conferinţe de presă Janet Murguía, preşedinta organizaţiei de apărare a drepturilor latino-americanilor UnidosUS.
Potrivit acesteia, mulţi latino-americani l-au susţinut pe Donald Trump în 2024 datorită promisiunilor sale de combatere a inflaţiei, dar nu au văzut rezultatele aşteptate.
De asemenea, aceştia resping „campania sa de deportări în masă, care a devenit incontrolabilă, precum şi metodele abuzive, violente şi crude reprezentate de ICE”, poliţia federală de imigrare.
„Alegătorii latino-americani au transmis un mesaj clar cu privire la furia şi îngrijorările lor legate de direcţia pe care o ia ţara noastră”, a spus ea.
Chiar şi printre tinerii latino-americani născuţi în Statele Unite, care se simt la fel de americani pe cât sunt moştenitori ai culturii hispanofone a părinţilor lor, mulţi spun că nu au suportat ofensiva naţională condusă de ICE.
Sub impulsul lui Donald Trump, agenţia a intensificat operaţiunile de expulzare a milioane de persoane, în special în cadrul raidurilor efectuate pe şantierele de construcţii.
Victor Bucio, un texan de 34 de ani născut din părinţi mexicani, face parte din grupul „no sabo”, aşa cum sunt porecliţi tinerii americani de origine latino-americană care nu vorbesc, sau vorbesc foarte prost, limba părinţilor lor.
Expresia, creată dintr-o conjugare greşită a verbului spaniol „saber” (a şti), desemnează o generaţie a cărei pondere tot mai mare în rândul noilor alegători, în special în Texas, contribuie la redefinirea influenţei politice a comunităţii hispanice.
„Este pur şi simplu trist că a fost nevoie de un eveniment de o asemenea amploare şi de ceva care să-i afecteze personal pentru ca ei să se hotărască în cele din urmă să meargă la vot”, explică el pentru AFP, făcând referire la raidurile poliţiei de imigrare din Statele Unite, înainte de a adăuga în spaniolă: „ cei care nu ştiu, aceşti „no sabo”, ştiu de fapt”.
Potrivit unui sondaj realizat la ieşirea de la urne de către NBC News, democraţii au devansat republicanii cu aproximativ 30 de puncte în rândul alegătorilor latino-americani marţi, faţă de doar cinci puncte pentru Kamala Harris în 2024.
În California, latino-americanii au contribuit la alegerea guvernatorului democrat Xavier Becerra. În Texas, aceştia au ajutat-o pe Gina Hinojosa, fiica unor imigranţi mexicani, să ajungă la putere, punând capăt celor trei decenii de dominaţie republicană în acest stat.
Democrata i-a adus un omagiu bunicii sale, care îi repeta mereu: „no te dejes” (nu te lăsa învinsă). „Anul acesta, am pus acest lucru în practică şi am schimbat acest stat. Această victorie este a voastră şi a lor”, a declarat ea după victoria sa.
Potrivit centrului de cercetare CIRCLE al Universităţii Tufts din Boston, 70% dintre latino-americanii cu vârste cuprinse între 18 şi 29 de ani au votat pentru candidaţii democraţi la Camera Reprezentanţilor.
În Florida, republicanii au rezistat valului democrat, dar la limită.
Viviana Castro, o pensionară de 67 de ani originară din Venezuela şi stabilită în Miami, afirmă că este „mândră” că a votat împotriva lui Donald Trump.
„Modul în care tratează imigranţii nu este nici foarte etic, nici foarte moral, nici demn de un om”, explică ea.
Pentru Yadira Sanchez, directoarea executivă a organizaţiei Poder LatinX, nu mai este vremea pentru „no sabo”, ci pentru o generaţie „Yo Sé Voto” (Eu votez).
”Este economia, idiotule!”
Dacă republicanii vor o explicaţie a înfrângerii lor largi de marţi, în alegerile americane de la jumătate de mandat, se pot uita la o formulă rămasă celebră a campaniei prezidenţiale a lui Bill Clinton din 1992: ”E economia, idiotule!”, analizează AFP.
Inflaţia persistentă, relansată de taxele vamale ale lui Donald Trump, iar apoi Războiul din Iran, dar şi o piaţă a muncii care stagnează şi inegalităţi ţipătoare sunt tot atâtea motive care explică votul americanilor, potrivit unor analişti.
”Americanii au votat cu portofelul”, declară AFP economistul-şef al EY-Parthenon, Gregory Daco.
Este dificil ca republicanii să-şi vândă mesajul despre economia înfloritoare, în timp ce în majoritatea gospodăriilor americane sentimentul persistent este al unei degradări a nivelului de trai.
Faptul că economia se află în centrul acestor alegeri ”nu este un caz unic”, însă ”aproape fiecare alegător, indiferent de vârsta, nivelul studiilor, origini sau orientare politică, toţi au votat cu economia în minte”, adaugă Daco.
Inflaţia a atins până la 9% în preşedinţia lui Joe Biden, în plină relansare economică după pandemia covid-19, după care a scăzut şi s-a apropoat de ţinta de 2% a Fed, Banca centrală americană.
Însă taxele vamale, iar apoi Războiul din Iran au făcut-o să crească, de-acum la 3,7% pe un an, potrivit indicelui preţurilor la consum (CPI), fără să dea semne de încetinire.
”TOT MAI IRITANT”
La unele produse, creşterea este mult mai puternică: benzina, atât de importantă pentru americanii foarte dependenţi de maşina lor, este cu 38% mai scumpădecât înainte de război.
Însă alegătorii nu sunt sensibili doar la scumpirile de moment, declară Gregory Daco. Ei sunt sensibili la valsul neîncetat al etichetelor de peste cinci ani.
”Este ca o pietricică în pantof. La îneput este jenant, dar nimic mai mult. Cu timpul devine tot mai iritant. Este ceea ce observăm în cazul inflaţiei”, apreciază el.
În timpul campaniei, Donald Trump şi republicanii şi-au acuzat opozanţii de faptul că montează piesă cu piesă o criză a ”puterii de cumpărare”.
Însă ceea ce este cel mai greu pentru democraţi abia începe, chiar deţinând controlul Congresului.
”Ei vor avea un impact limitat asupra problemei, chiar dacă este un subiect major pentru ei, pentru că Congresul nu dispune de instrumente care să le permită să acţioneze asupra cauzelor principale ale inflaţiei: taxele vamale şi Războiul din Iran”, scrie într-o notă un economist la Unicredit, Jonathan Schroer.
Cu atât mai mult cu cât încetinirea pieţei muncii – prezentată ca ”puţin activă” şi cu o marjă mică de creştere de către economişti – constituie altă problemă de gestionat.
ECONOMIA ÎN K
Şi mai mult, veniturile nu urmează inflaţia, ceea ce înseamnă că majoritatea salariaţilor îşi vede puterea de cumpărare erodându-se în mod treptat.
Desigur, nivelul şomajului rămâne slab, iar crearea de locuri de muncă continuă, însă ele se concentrează în sectoare puţine, ca de exemplu sănătatea, educaţia şi construcţiile.
”Majoritatea celor care vor un loc de muncă au unul”, declară Gregory Daco, ”însă ei nu sunt neapărat mulţumiţi de condiţiile de muncă”.
Mai larg, dacă creşterea rămâne robustă (+3,4% în ritm anualizat pe trimestrul trei), economiştii sunt îngrijoraţi să o vadă repartizându-se tot mai prost în rândul populaţiei, cei cu venituri mari profitând în mod disproporţionat şi pemiţând susţinerea consumului prin cheltuielile lor.
În mai, când Wall Street-ul atingea recorduri, economişti de la Fed îşi exprimau îngrijorarea faţă de o ”creştere remarcabilă” a insecurităţii alimentare în prima economie mondială.
Ei estimau că economia americană devine o ”economie în K”, în care cei mai bogaţi continuă să se îmbogăţească, în timp ce oportunităţile economice ale celorlaţi se reduc.
sursă: stiripesurse.ro
