Autor: Liviu Alexa

Am scris acest text de-a lungul a 12 ore, cu mici pauze. Cele 12 ore includ și două recitiri ample. Sper să vă placă.

Important: acest text este scris INTEGRAL de mine, nu de AI.

Mă pregăteam să dorm azi-noapte când, verificându-mi încă o dată emailul, așa cum face orice ziarist de investigații „în conștiință”, am primit un mesaj: „cadou pentru tine”.

O sursă veche de-a mea din DIICOT, care comunică doar prin acest email și n-a mai făcut-o de cel puțin doi ani.

M-o fi văzut, probabil, foarte frustrat vorbind despre ziariștii care au ales să devină ventilatoare de rahat informativ în dosarul reținerii lui Călin Georgescu.

Spuneam, într-un TikTok care a avut ieri 130.000 de vizualizări, că este anormal ca DIICOT să procedeze în acest mod ilegal și să împartă presei informații din dosar pentru a manipula opinia publică.

Indiferent ce credem sau nu despre Călin Georgescu, acesta trebuie tratat ca orice cetățean al acestei țări. Iar DIICOT trebuie să înțeleagă odată pentru totdeauna că chestia aia de la finalul comunicatelor lor de presă – „beneficiază de prezumția de nevinovăție” – nu e o dumă oarecare, nu e o dumă pe care o punem by default, ca să fie bine, să nu fie rău, ci un lucru statuat de lege.

În emailul primit era întreg rechizitoriul. Și, evident, n-am mai putut dormi.

L-am citit din doască în doască, așa cum am citit sute de rechizitorii în cei 29 de ani de activitate de jurnalist de investigații.

La viața mea, în aceste rechizitorii, am văzut de toate. Literatură de tip Balzac, literatură SF, găuri de logică, chirurgi judiciari care demonstrau, nu în 80 de pagini, ci doar în 30, fără putință de tăgadă, vinovăția suspectului. După cum am citit și romane-fluviu de 150-250 de pagini, aberații inimaginabile pentru nivelul unei instituții de forță care ar trebui să se ocupe cu responsabilitate de infractorii României.

Două lucruri interesante despre acest rechizitoriu.

În el există nuanțe substanțiale care nu au fost ventilate de jurnaliștii de casă ai parchetelor. Cel mai probabil au primit doar bucăți din acest rechizitoriu și au fost „antrenați” cum să le dea drumul și cu ce retorică. Asta e manipulare din partea DIICOT.

Al doilea lucru interesant din rechizitoriu aduce o perspectivă pe care puțini au dezbătut-o sau văzut-o.

Este pentru prima oară când avem șansa să-l „vedem”, să-l auzim sau să-l citim pe Călin Georgescu în intimitatea lui, o intimitate atât de protejată nu numai de bodyguarzi, dar și de butaforia pe care el a creat-o.

Am putut râde de tâmpeniile lui de-a lungul anilor; sigur, unii le-au crezut și îl adoră, îl “iisusifică” pentru aceste tâmpenii.

Dar niciodată nu am avut posibilitatea, publicul larg, jurnaliștii, analiștii, să vedem cum gândește cu adevărat când e fără mască.

Și de aici mi-a venit ideea ca azi-noapte să încep să scriu, așa cum mă pricep, cu modestele mele cunoștințe, un soi de profiling al voievodului Călin Georgescu. Fără pretenții, v-am spus, de a fi specialist sau de a avea vreo diplomă în această specialitate.

Mă consider însă destul de citit și de priceput la oameni, că, vorba aia, n-aș fi reușit să mă păstrez la cote înalte în meseria de investigații dacă nu eram bun, încât să pot îndrăzni să aștern câteva rânduri despre acest personaj absolut special din istoria recentă a României. Unul care îl bate la curul gol, prin ermetism, chiar și pe Corneliu Vadim Tudor sau Ceaușescu.

Cine este acest băiat? Este un Hitler în devenire? E un manipulator? E un escroc? E bolnav mintal?

(imagine alterată cu AI)

O să vă rog să trageți concluziile chiar voi, după ce veți citi mai jos amplul profil psihologic pe care l-am creat după acest rechizitoriu, care este extrem de slab ca emanație a unui procuror al statului român, dar extrem de relevant prin scăpările și informațiile speciale pe care acest procuror le inserează în el.

Sunt un jurnalist atipic, așa că o să încep cu concluziile, deși mai jos vă garantez că fac un festival de analiză absolut senzațională a comportamentului lui Călin Georgescu.

Îmi place să fiu și eu special, și o să vă spun că acest Călin Georgescu nu este un Hitler în devenire. Ar fi o comparație care l-ar flata.

Hitler avea o doctrină pe care o credea până la moarte, avea o organizație pe care o construia cu mâna lui, avea o capacitate de violență perfidă pe care și-o asuma personal și cu care a incitat la violență. Georgescu n-are nimic din toate astea.

N-a construit niciodată nimic: nici partid, nici asociație, nici măcar o firmă pe profit. În fapt, n-are nici măcar o carieră închegată în vreun domeniu.

Hitler a stat până la capăt, chiar și când lucrurile explodau în jurul lui, și cel mai probabil s-a sinucis, deși rușii spun că ei l-au mazilit.

Călin Georgescu este un păcălitor care pretinde cǎ iubește poporul român până la moarte, dar vrea să se tireze în Italia ca să-și securizeze o posibilă protecție juridică în caz că o ia în freză.

Hitler avea în spate un popor întreg, pe care îl manipula și-l prostea cel puțin o vreme, instigându-l la crime odioase împotriva evreilor, făcându-l să accepte toate visurile lui de război.

Călin Georgescu are o armată, dar ea e virtuală, se află pe TikTok și nimic altceva. În real, ieri am văzut cel mai bine susținerea efectivă a voievodului, așa cum chiar și lui însuși îi place să-și spună: maxim 500 de ultrași l-au petrecut la ieșirea din închisoare. Atât. În rest, bla-bla-uri de propagandă.

Este Călin Georgescu un escroc?

Da. Dar nu escrocul clasic, care minte și știe că minte și apoi fuge cu banii. Georgescu e unul dintre cele trei personaje din „BD la munte și la mare”, un soi de papagal care își pune la bătaie singurul lucru pe care îl deține: credibilitatea. Și aia găurită.

E un escroc de gir, care se vinde pe sine ca garanție cuiva care să poată stoarce niște marafeți de la niște naivi care cred, de exemplu, că pot primi credit de la o bancă de tip ONG făcută în niște insule dubioase, și pun botul la sediul de la Londra, cel mai probabil închiriat pentru o zi. Așa și-a vândut propria persoană ca garanție și „poporului”. Dacă vreți părerea mea, e definitivă: Călin Georgescu este un escroc care este simultan instrumentul altor escroci.

Este acest Călin Georgescu un manipulator?

O, da. Însă și aici e o parte aleasă, o specie precisă. Cum i-a prostit pe oameni, așa l-a prostit și pe naivul ăla care credea că va lua un credit trimițând un milion de euro pe post de pseudo-garanție.

Călin Georgescu, ca un pastor de sectă sadea, te face să te simți ales că-l alegi.

E o manipulare absolut clasică pentru oamenii care vor să creadă că lumea are un strat secret, că nimic nu e întâmplător, cu Illuminati, extratereștri sau marea ocultă mondială. Sau pentru cei rămași fără stăpân moral, oile de pripas ale ideologiilor, care vor să facă parte și ei din curtea cuiva.

Este Călin Georgescu bolnav mintal?

Mi-e greu să spun asta.

Tocmai revăd serialul „Fargo” alături de fiul meu, iar în acest serial există un paletar extra-larg de manipulatori care, sub aparența unei existențe banale, poate chiar șterse, încep să facă greșeli sau să profereze minciuni pe care apoi le acoperă cu altă minciună mai mare, cu o altă crimă mai mare, cu o altă porcărie mai mare, fără să se mai poată opri.

Prin precauțiile pe care și le ia, prin felul în care își bate joc de naivii din fața lui, nu mi se pare că Georgescu este rupt de realitate, ci văd ceva mai interesant decât o boală: un om care și-a înlocuit realitatea tot timpul cu alta, trăind fără un job anume, fără a munci efectiv, timp de decenii, prin instituții butaforice, unde nimeni nu verifică nimic pentru că toți au ceva de ascuns, așa cum e masoneria.

Călin Georgescu e exemplar aparte din punct de vedere clinic, totuși, pentru că reușește, cel puțin în spațiul public (acum am văzut că în intimitate are altă retorică), să nu greșească niciodată în privința truismelor bǎșite pe care le proferează. N-a ieșit niciodată în decor pe public cu Dumnezeu, poporul, pământul, apa, Matrixul, adevărul, minciuna. Iar cei puțintei la minte sau manipulabili în exces au conștiința constanței lui: „Domnule, mereu a zis asta. Mereu a zis ceea ce știam noi, că țara noastră e bogată.”

Călin Georgescu este un om fără punct de oprire. Și de aceea, pentru cei din jur și pentru societate, e mai periculos decât un bolnav psihic.

Așadar, din punctul meu de vedere, și după aia trecem la profilingul făcut pe baza rechizitoriului DIICOT, Călin Georgescu este un curtean fără curte, un voievod cu gaci roșii, care n-are sânge albastru.

Un om format în anticamerele puterii, la ONU, la cluburile de la Viena, în medii nobiliare de carton, unde a învățat perfect gesturile autorității.

Nu știu dacă ați văzut ieri, când s-a suit în mașină și a început să vânture din lăbuțe ca și Ceaușescu. Deci e un om care a învățat canonul de voievod, dar n-a avut niciodată substanța. Și după ani de zile de încercări, în sfârșit, la 60 și ceva de ani, și-a găsit niște curteni care să-l ia în serios: poporul de pe TikTok. Nu e poporul real, fiindcă dacă era poporul real, cu nici 50.000 de oameni în fața beciului domnesc ar fi reușit să-l „evadeze”, ca să zic așa, în nicio oră, cu toate trupele speciale posibile și imposibile.

Călin Georgescu ne arată totuși că este puțin alterat la mansardă în momentul în care, în libertatea intimității sale reale, folosește cuvântul „servitorii”. Apare clar în rechizitoriu, iar asta nu e o scăpare.

E singurul moment în care ne arată cine se crede cu adevărat. Și aici există o tragedie, fiindcă, vedeți, Călin Georgescu e singurul om din dosarul DIICOT care n-a înțeles că și el este servitorul cuiva.

Bun. Să trecem la treabă.

Rândurile de mai jos se doresc a fi o analiză personală a unui jurnalist de investigații proeminent, așa cum mă cred eu după atâția ani de muncă și cu o audiență numeroasă. Este un profil comportamental construit din text, nu un diagnostic clinic.

Nu am nici studiile necesare și cred că nimeni nu poate diagnostica un om pe care nu l-a examinat, nu l-a întâlnit în mod real. Avem un document în față, un rechizitoriu de procuror, care este un document de acuzare.

Aici procurorul selectează după capul lui, ordonează, interpretează probele sale, toate în sensul tezei sale, de a demonstra că există, de exemplu, un grup infracțional, că s-a produs o infracțiune.

Chiar și cu aceste rezerve, rechizitoriul, pe care o să-l pun la final în întregime, pentru a-l citi voi înșivă, este neobișnuit de bogat pentru un portret.

Pentru că, cel puțin mie, mi-l arată pe Călin Georgescu în trei ipostaze simultan: omul public, cu discursurile, dumele lui, interviurile lui; omul din negocierile de afaceri, așa cum apare din relatările lui Răzvan Leu sau din mesajele lui Rusen; și omul Călin Georgescu aflat în intimitate, când crede că nu-l aude nimeni.

Foarte rar avem posibilitatea să vedem deodată toate aceste trei perspective despre acest personaj ciudat al României. Diferențele dintre cele trei perspective și, mai ales, coincidențele sunt cea mai bună sursă de analiză ce ne stă la dispoziție.

Călin Georgescu a fost eliberat ieri din arestul Beciului domnesc. Nu a fost încă condamnat în niciunul dintre dosare. Nu voi comenta acuzațiile DIICOT din rechizitoriu, ci mă voi referi strictamente la informațiile și detaliile inedite care apar în el.

În schema de escrocherie descrisă de DIICOT, Georgescu nu atinge niciodată banii. Nu el ia cașcavalul, nu e al lui contul, nu el semnează contractul de credit. Dar, important, Georgescu apare la începutul discuțiilor, când aduce fraierul și pune pe masă încrederea, și mai apare la sfârșit, când, în mod foarte suspect, administrează amânarea, când îl fezandează pe fraierul care a luat țeapa și câștigă foarte mult timp prostindu-l cu diverse manevre: că își va primi banii, că a găsit niște sponsori care să preia datoria și să-i întoarcă. Niciodată lucrurile acestea nu sunt duse până la capăt, dar fraierul le crede. Iar timpul mai trece încă puțin.

Când păgubitul Răzvan Leu îl cunoaște pe fostul polițist Negoescu, un papagal filorus, fiindcă a participat ca organizator la o conferință la care a fost prezent în România ideologul Kremlinului, Dughin, este pus la încercare în mod biblic de către Georgescu.

Dar mai întâi Leu este fezandat cu diverse bla-bla-uri, mai ceva ca în filmul „Inception”, fiindcă timp de două-trei întâlniri îi sunt inculcate planurile mărețe ale voievodului despre țară.

Efectul? Este „încredere totală”, așa cum mărturisește fraieritul Leu, care are convingerea imediată că tot ceea ce prezintă Călin Georgescu are corespondent în realitate. Călin Georgescu îi toarnă niște așa-zise secrete, creând o atmosferă de conspirație împărtășită ermetic. Secretul creează legătura imediată.

Ca un pseudo-sfânt precaut, Călin Georgescu îl testează, mai întâi de orice acțiune, pe prostovanul de Răzvan Leu, prezentându-i un plan cu case pentru familii nevoiașe. Leu răspunde că nu are fonduri, dar de fapt Călin Georgescu îl verifică ce poate da, ca ostaș al armatei sale, și cât de mult vrea să facă parte din poveste.

Desigur, pentru familii nevoiașe, idiotul de Leu nu are bani. Dar dacă ar fi ajutat de Călin Georgescu să ia 5-6 milioane de euro credit, poate că ar face parte în parte cu Călin Georgescu pentru susținerea proiectului său politic de a deveni președinte. Dă-i dracului de nevoiași, pot să mai aștepte. Momeala este deja în stomacul lui Răzvan Leu.

E momentul în care, după atâtea eforturi (adică nici vorbă, că n-a muncit nimic pentru asta), Călin Georgescu își transferă autoritatea escrocului de Ionel Rusen (foto jos) cu mențiunea importantă: „e ca și cum ai discuta cu Georgescu”.

Pentru mai puțin de atâta, Toma Caragiu, în „BD la munte și la mare”, îl aresta pe Dem Rădulescu. Aici însă suntem în alte timpuri. Căci Călin Georgescu își pune propria persoană drept garanție și nu semnează nimic.

Când Leu se miră că garanția merge în altă bancă decât aia care dă creditul, explicația vine și de la Georgescu, nu doar de la Rusen. Explicația e falsă, dar după ce a dat un milion de-ampulea, Leu crede orice.

Și crede că e bine că s-a întâmplat acest switch de bănci, că nu e nicio problemă, doar Georgescu i-a spus, iar Georgescu mai „lucrase în mediul bancar, atât el, cât și soția”, și cică „mecanismul este uzual în statele europene”. Astfel, biografia lui Călin Georgescu este folosită ca instrument de validare, cam ca într-o escrocherie clasică.

Având în vedere backgroundul penal al familiei lui Răzvan Leu, este de presupus că nici acest idiot fraierit de Georgescu și gașca lui nu are o mentalitate prea curată. Însă, fiind un papagal credul, contribuie și el la poveste cu diverse alte aberații, spunându-le că vrea să ia creditul de 6 milioane pentru a deschide ceva rafinărie de aur în Dubai, și se bazează pe faptul că Georgescu știe cum merg lucrurile în Emirate, fiindcă „a fost reprezentant ONU pe relația cu Africa”. Dar prostul de Leu devine nu doar un păgubit, ci și finanțator al misiunii, atunci când acceptă ca 100.000 de euro din garanția de 1,1 milioane pe care o plătise să fie folosiți pentru campanie, cu plan de cheltuieli.

Din rechizitoriu observăm însă ceva interesant.

Știam despre Georgescu că este adeptul celebrului principiu de trezire „în conștiință”, dar n-am știut că poate deveni atât de bun la capitolul „menținere în eroare”, care, din punct de vedere psihologic, ne arată foarte multe despre mentalitatea marelui voievod.

Fiindcă, după ce banii se evaporă, Răzvan Leu primește de la Georgescu, pe bandă rulantă, explicații și motive de amânare, dar și soluții care, dacă sunteți la curent cu marile escrocherii, sunt soluții-clișeu, clasice, aș putea să spun. Adică din cele în care victimei i se cere să mai facă ceva înainte să primească ceva.

Când Călin Georgescu îi spune că trebuie să facă un contract de creditare cu Mercando Green și îi cere să semneze un contract de împrumut, idiotul de Leu n-are nicio problemă să „justifice o relație contractuală”, astfel încât sunt emise trei ordine de plată fără acoperire.

Când se întâlnește cu un așa-zis om potent de afaceri pe nume Vasile Croitoru, la birourile de la Pipera, care preia din partea lui Georgescu returnarea milionului luat ca țeapă, Răzvan Leu, denunțătorul, n-are nicio problemă să devină infractor și să emită o factură pe care Croitoru s-o plătească prin firmele lui. A emis factura, iar plata a fost amânată la nesfârșit și nu s-a mai făcut niciodată.

Când se întâlnește cu Sami Petroi, în Dorobanți, papagalul de Răzvan Leu primește din partea lui Georgescu soluția de a-și cesiona firmele la un preț majorat cu 1.100.000 de euro, și acceptă. Faptul că nu s-a concretizat nu-i nicio problemă. Călin Georgescu și echipa au mai câștigat câteva luni.

Din rechizitoriu aflăm că Riana Popescu este omul de imagine al voievodului.

Riana Popescu, o urâțenie de personaj, devine la rândul ei complice în această escrocherie prin faptul că merge la Răzvan Leu și îl roagă să nu facă niciun demers penal, spunându-i „să nu blocheze România să aibă președintele pe care îl merită”. Iar prostul de Răzvan Leu mai stă o tură.

După ce a plătit 1,1 milioane de euro, cretinul de Răzvan Leu acceptă de la o rudă prin soție a lui Călin Georgescu suma de 118.000 de lei, pe care Călin Georgescu i-o prezintă telefonic ca fiind „un ajutor pe care îl oferă”.

Deci pentru nici 25.000 de euro plătiți așa, de-ampulea, de un interpus de-al lui Georgescu, idiotul de Răzvan Leu mai pune botul la o amânare consistentă.

Și aici observăm un strat interesant al lui Călin Georgescu, în cinismul său țepăresc: când îi returnează doar 118.000 de lei păgubitului, are grijă să-i spună că acesta este un act de binefacere, un ajutor. Ha-ha, deși era vorba despre o țeapă magistrală.

În fine, mai avem și momentul din rechizitoriu în care Călin Georgescu îi spune că o să-și lanseze candidatura, va primi și finanțare, astfel încât va dispune de bani suficienți să restituie cu prioritate suma datorată societății.

Vedeți? Aici nu înțeleg eu de ce procurorul DIICOT n-a apăsat mai tare, pentru că aici mi se pare că, în sfârșit, avem ceva aderență penală pentru a-l inculpa pe Călin Georgescu.

De ce ar vrea Călin Georgescu să comită infracțiunea de a lua din banii de finanțare pentru alegeri, și de ce consideră că trebuie s-o facă pentru a returna suma datorată societății? Înseamnă că se consideră și el responsabil pentru țeapa dată.

Cele mai valoroase detalii din rechizitoriu sunt stenogramele din mașină, pentru că sunt singurele momente în care Georgescu vorbește fără curteni, fără presă, fără camere.

Am citit de mai multe ori aceste stenograme și m-a interesat în mod special ordinea în care Georgescu abordează subiectele, verbele pe care le folosește și lucrurile la care nu reacționează. Mi se pare că toate astea spun foarte multe despre el.

În discuții, Rusen raportează și Georgescu dă teme: „îți faci planul cum vrei, dar asta e tema”, iar Rusen răspunde ca un soldat disciplinat: „mă ocup”.

Georgescu are limbajul unui om care este obișnuit să fie servit. Dar este prea puțin pentru acuzare, chiar dacă stenograma spune asta, să i se atribuie rolul de conducător al unui grup infracțional.

În momentul în care Rusen îi spune că Salvini nu-l va susține nominal, ci doar va spune că în România democrația s-a dus, orgoliul lui Călin Georgescu nu este rănit. Reacționează foarte rapid și spune „am înțeles”, apoi „când îl face?”. Asta mi-a arătat mie că CG este capabil de un pragmatism tranzacțional incredibil, lucru care însă este opusul misticului din discursuri.

Cinismul tâlharului escroc Călin Georgescu se vede cel mai bine în momentul discuției despre vila din Toscana.

Trebuie să fac o precizare importantă: chiar dacă din stenograme transpare faptul că Georgescu voia să se tireze în Italia ca să scape de rigorile unei eventuale condamnări definitive în România, la momentul discuției, și multă vreme de azi înainte, Călin Georgescu poate să aibă câte discuții vrea despre orice fel de vilă și despre orice fel de achiziții imobiliare. Nu este condamnat definitiv în niciunul dintre dosare și nu, nici nu este fugitiv. Precauția de a-și securiza însă protecția unei jurisdicții mult mai blânde, cum e cea italienească, acolo unde, pe zona Bari, mulți inculpați condamnați definitiv din România și-au rezolvat un statut privilegiat de detenție, practic în aer liber, ne arată însă că are această mentalitate de infractor și că se așteaptă să fie „curentat”.

Dar cel mai important lucru despre acest tâlhar escroc, pentru că poți să-l numești așa după ce vă voi arăta perspectiva mea imediat, este felul în care rostește, cu o lejeritate și o siguranță debordante, următoarele propoziții: „

Noi avem tot ce trebuie. Noi nu avem nevoie de bani.”

După care insistă, când aude de suma de 1,2 milioane de euro pentru o vilă în Toscana: „financiar avem tot ce ne trebuie”.

Omul care spune „nu avem nevoie de bani, avem tot ce ne trebuie” este exact ăla care îi datorează 1,1 milioane de euro unui păgubit căruia i-a dat doar 118.000 de lei prin socrul său.

Așa înțelegem că, pentru voievod, banii nu sunt un buget de la lună la lună sau de la an la an, ca pentru o familie normală, ci un flux de cașcaval care vine de la alții, probabil dintotdeauna, ca de la sine. Pluralul „noi” nu este unul regal, așa cum s-ar crede, ci, aș zice eu, instituțional, fiindcă el vorbește ca și cum ar fi o entitate extraterestră care nu are contabilitate, nu are nevoie să țină bani cash la el, ci va primi. De exemplu, când zice „o să mă ajute niște străini”.

Iar lucrurile puturoase abia urmează.

Este evident că acest Călin Georgescu și-a făcut temele în privința fugarilor penali din România. Știe ce trebuie făcut când ajunge în Italia și că sunt câteva condiții fără de care nu se poate obține protecția față de un mandat european de arestare. De exemplu, trebuie să ai o proprietate, trebuie să-ți duci copiii la școală în Italia și să-ți faci rost de un job sau să-ți faci o firmă.

Omul care vorbește despre truda pământului și truda țăranilor, omul care face apologia gospodăriei țărănești, a roadelor pământului și a sudorii, vorbește la mișto de ideea de a vinde mere ca acoperire. Pentru el, munca e „ceva de ochii lumii”.

Pentru Călin Georgescu, lucrurile sunt verticale, iar el se află în topul scării.

Restul sunt servitori, oameni care rezolvă, oameni care securizează, „oamenii mei”, „băieții ăștia ai mei”, „toată echipa”. Când vrea să se transfere în jurisdicții mai amabile, o instituție ca el nu poate să plece singură. Are nevoie să-și transfere și curtea. Totul e ierarhizat în mintea lui Călin Georgescu.

E important să discutăm și despre obsesia lui pentru confidențialitate, obsesia de a nu fi urmărit. Desigur, vedem asta și prin aparatura de bruiaj pe care DIICOT a găsit-o, dar, în general, și prin mentalitatea lui, prin felul în care conversează, prin solicitările pe care le are pentru sclavii săi.

De exemplu, „să nu existe vreun miros de orice gen”, îi spune lui Rusen când îi cere să se implice în identificarea unei vile în Toscana. Sau când spune „nu trebuie să știe nimeni”, „să nu detecteze nimeni nimic”.

Practic, prin toate aceste solicitări îi integrează și mai bine pe curtenii săi prostălăi și îi face complici, moment cu moment, la escrocheria sa rafinată.

Căci secretul devine o monedă prin care îi leagă de glia lui virtuală.

Lucru pe care îl potențează după aceea cu tot felul de bla-bla-uri de genul că are feedback din dosarele lui și că nu există nicio probă. Călin Georgescu are pretenția de a avea acces la informații din interior. Că e real sau bluf, mai puțin important, dar mereu și mereu dă impresia că știe ceva ce alții nu știu.

Butaforia verbală este elaborată și vizează instalarea, în imaginea tuturor, de la vlădică la opincă, de la servitor până la televiziuni, a ideii că asistăm și chiar suntem norocoși să fim contemporani cu un personaj care se apropie foarte, foarte mult de Iisus.

Nu cred că e boală psihică, ci cred că este o foarte rafinată escrocherie de imagine.

Și nu exagerez când îl compar cu Iisus, pentru că refuzul lui Călin Georgescu de a se asocia cu diverse personaje politice, gen George Simion, sau de a constitui partide copiază unu la unu modelul solitudinii lui Iisus Hristos. Iisus era unul, Călin Georgescu este unul.

Iisus avea discipoli, Călin Georgescu are bodyguarzi.

Iisus avea adepți și umbla în stânga și-n dreapta pentru a face minuni. Călin Georgescu a produs numai în ultimul an câteva minuni, în sensul că e o minune să vezi un personaj politic care nu are partid și nu este implicat într-o luptă electorală, și care în continuare face teren și merge prin piețe sau la târguri de fermieri și vorbește despre lucrurile stringente.

E o minune cǎ CG face rost de 1,2 milioane de euro din neant.

Călin Georgescu este un misionar al bla-bla-urilor, al truismelor. Dar un misionar aplicat. Nu-și bate joc niciodată, nu se abate de la program, nu lipsește niciodată de pe traseul poporului. Ne și arată că, pe lângă faptul că e misionar, e unul eficace, cum era și Iisus.

Ne spunea, de exemplu: „misiunea mea a fost să-i deconspir pe toți, tot sistemul, inclusiv pe Simion, la final”. Iată o misiune îndeplinită. Apoi alta: „Eu am preluat tot. Eu am poporul în spate și toți s-au devoalat.” Vorbește cu cinism Călin Georgescu, ca și cum alegerile anulate au devenit retroactiv obiectul misiunii sale. Practic, Georgescu rescrie în mod clasic eșecul ca reușită secretă.

Voievodul nu uită niciodată să fie voievod. De exemplu, în momentul în care își planifică exilul, îi spune lui Rusen: „te întorci când voi fi eu președinte”. Vedeți? Președinția e un punct fix în viitor, o nouă misiune. Iar pentru a îndeplini misiunea, niciun mijloc nu e de prisos. Chiar și fuga este importantă.

Ca voievod, Călin Georgescu manifestă o durere în cot incredibilă față de problemele servitorilor săi.

Rusen, la un moment dat, se smiorcăie că e terminat, că soția lui plânge prin casă de o săptămână, că nunta. Iar răspunsul lui Georgescu este rece ca un cuțit: „Nu, dar altceva nu ai pe cap, adică procese, ceva?”

Călin Georgescu vorbește două limbi române, ca să zic așa, iar acum vedem asta prin intermediul stenogramelor.

Limba publică e sacerdotală. Oile blajine, puțin furioase, din electorat pică pe spate când aud dume de genul „am ieșit din Matrix”, „nu putem sta în genunchi decât în fața lui Dumnezeu”.

Chiar și în seara primului tur, Călin Georgescu vomită următoarea frază: „eu nu sunt în campanie politică, sunt la nivelul unei chemări”.

El este omul special, cu adevărat ales. N-a mai fost de multă vreme un om ales prin România. Am avut chiori, cizmari, nemți, dar cu adevărat aleși, cu adevărat credincioși la nivel de imagine publică, n-a fost niciunul. Acum suntem norocoși că îl avem pe Călin Georgescu, care le vorbește tâmpiților mereu ca și cum ar fi înțeles ceva ce noi încă nu putem cuprinde cu mintea.

A doua limbă română pe care o vorbește Călin Georgescu este total diferită ca semantică și gramatică, în momentul în care vorbește despre 1,2 milioane pentru a cumpăra un viloi în Toscana, în timp ce pulimea care bate în parbriz lăcrimând se zbate în sărăcie, cu TVA mărit și taxe crescute.

E un administrator de criză pertinent, fiindcă se pregătește de plecare. Așteaptă să scape de controlul judiciar, să-și pregătească pașapoartele, școala pentru copii, să discute cu un fost procuror care este consultant în probleme juridice în Italia. Are grijă să aibă o casă foarte frumoasă în Toscana, nu un căcat de garsonieră. Și, de asemenea, în marea lui mărinimie, vrea să facă rost și de o casă cât de cât decentă pentru servitori, o familie care să poată trăi normal acolo. Câtă generozitate.

Din tot ce discutăm aici, că e vorba de Rusen, de Leu, de Toscana, de dosare, m-am uitat în mod special, de o sută de ori, la stenograme, probabil că or mai fi și altele, dar și aceste stenograme sunt foarte multe, ei bine, in stenograme niciodată n-am văzut menționat numele lui Dumnezeu acolo.

Dumnezeu lipsește din toate discuțiile private ale lui Călin Georgescu. Metafizica e pentru când iese din mașină și vorbește pulimii și televiziunilor.

Când e în interior, în intimitate, Călin Georgescu nu crede că poate inventa apa caldă, ci gândește secvențial, în etape: deleagă, verifică, e suspicios, se preocupă de urme.

Vă pomeneam de „Fargo”, serialul cu criminali, unde o greșeală aduce o greșeală și mai mare, iar cel care a greșit nu se oprește din greșit, ci continuă să facă crime și mai multe, și mai mari, să mintă și mai mult. În limbaj de scenariu se numește escaladare narativă. Adică atunci când realitatea contrazice povestea, povestea nu se simplifică, ci primește un nou layer, încă un strat, și încă un strat.

Așa și la Călin Georgescu: creditul devine garanție, garanția devine o ciordeală, apare o companie elvețiană, apar ordine de plată, apar investitori, apar sponsori care să susțină recuperarea creditului. Apare urâțenia aia de directoare de imagine care conjură să nu-i facă rău viitorului președinte al României. Apoi apare duma că din banii primiți pentru finanțare electorală de la popor și de la diverși sponsori de bună-credință o să fure o parte și o să întoarcă împrumutul pe care probabil îl consideră ilicit. Nu probabil, sigur, că altfel ce om normal i-ar da unei alte persoane un milion de euro dacă nu are nicio treabă cu asta?

Niciodată contradicția nu-l sperie pe Călin Georgescu, ci generează o nouă stare, un nou strat.

Stenogramele astea ne mai spun ceva despre tovarășul Călin Georgescu: are o capacitate incredibilă de externalizare a erorii.

Niciodată nu spune „am greșit”, „m-am înșelat”. E foarte atent să pună în cârca altora tot ce se întâmplă. E de vină banca. E nevoie de verificări suplimentare ca să primească idiotul ăla creditul. E vina finanțatorilor care s-au retras. A sistemului, care îl blochează și nu poate pleca. A anchetelor, care îl împiedică și îl țin agățat.

În fine, cel mai tare din tot ce am citit în stenograme, m-a șocat substantivul „servitori”.

Zice Călin Georgescu: „Adică cum se fac toate casele în Italia, ce am văzut eu cel puțin, toate au așa ceva, că așa erau făcute pentru… pentru servitori.” Ezitarea asta contează, fiindcă e clar că a căutat cuvântul. Putea să zică „personal”, „oamenii care au grijă de casă”. Nu, a ales „servitori”. Este cuvântul care ne arată cum îi vede el pe oamenii care îi gestionează intimitatea. Oamenii, pentru el, sunt un inventar, nu sunt colegi.

Vedeți? Tot ce v-am arătat în aceste rânduri ne arată contrastul cu vocea publică. Un contrast care este total.

Pentru fraieri, Georgescu vorbește de țăran, de gospodărie, de sufletul de neam. În mașină vorbește fără nicio emoție de o vilă de 1,2 milioane cu anexă pentru servitori.

Dacă vreți, vă pot aduce din memorie și alte comparații între vocea publică și vocea din stenograme.

Zice în martie 2025 Călin Georgescu: „Cine este interesat de banii UE? România este bogată, eu nu am nevoie de banii lor. Poporul român îl are pe Dumnezeu.” Ca mai apoi să spună, în stenograme: „noi nu avem nevoie de bani”, „financiar avem tot ce ne trebuie”, „o să mă ajute niște străini”.

Călin Georgescu este mai periculos decât escrocul clasic. Pentru că escrocul știe când să se oprească și eventual ia o pauză, chiar dacă nu se oprește definitiv.

Dar Călin Georgescu arată ca un om care nu numai că nu are un punct de oprire, ci nici nu-și dorește să se oprească.

Iar ambiția lui de a nu dori să se oprească este pentru că știe că, cel puțin până acum, nicio instituție, că e SRI sau SIE, nu l-a putut opri din drum.

Iar ieri, pentru pulime, a venit și confirmarea publică: nici DIICOT nu l-a putut opri.

RECHIZITORIUL

Examinând actele de urmărire penală efectuate în dosarul cu numărul de mai sus,

CONSTAT:

Pe rolul DIRECŢIEI DE INVESTIGARE A INFRACŢIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ŞI TERORISM STRUCTURA CENTRALĂ – SECŢIA DE COMBATERE A CRIMINALITĂŢII ORGANIZATE sub nr. unic 2871/19/P/2024 a fost înregistrată plângerea formulată de SC REAL CONCRETE LAND SRL – prin administrator LEU RĂZVAN-LIVIU sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave.

În urma administrării mijloacelor de probă a rezultat că:

În cursul lunii septembrie 2021, GEORGESCU CĂLIN împreună cu RUSEN IONEL și ARENA MASSIMILIANO au constituit un grup infracțional organizat care a acționat în mod coordonat sub autoritatea liderului Georgescu Călin, în special pe teritoriul României, până la data de 18.10.2023, data la care a încetat acțiunea de menținere în eroare a persoanei vătămate Leu Răzvan, în vederea comiterii unor infracțiuni de înșelăciune, potrivit rolurilor asumate, prin inducerea și menținerea în eroare a unor oameni de afaceri români cu privire la posibilitatea accesării unor finanțări de la instituții financiare bancare din străinătate, având drept scop obținerea de către membrii grupului infracţional organizat a unor foloase patrimoniale injuste, constând în garanțiile bănești depuse de persoanele vătămate pentru accesarea creditelor respective.

Cadrul procesual necesar administrării mijloacelor de probă a fost creat după cum urmează:

I. Dosar 2871/19/P/2024:
La data de 27.05.2024 s-a înregistrat plângerea penală formulată de SC REAL CONCRETE LAND SRL – prin administrator LEU RĂZVAN-LIVIU împotriva numiților GEORGESCU CĂLIN, NEGOESCU ION, RUSEN IONEL și MASSIMILIANO ARENA sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de „constituire a unui grup infracțional organizat” și „înșelăciune cu consecințe deosebit de grave”.
Prin ordonanţa nr. 2871/19/P/2024 din data de 30.05.2024 s-a dispus începerea urmăririi penale IN REM sub aspectul săvârșirii infracţiunilor de: „constituire a unui grup infracțional organizat”, prev. de art. 367 alin. 1, 3 și 6 din C.pen. și „înșelăciune cu consecințe deosebit de grave”, prev. de art. 244 alin. 1 din C.pen. rap. la art. 2561 din C.pen., constând în aceea că în perioada 2021-2022, numitul LEU RĂZVAN-LIVIU, în calitate de reprezentant al SC REAL CONCRETE LAND SRL a fost determinat să transfere suma de 1.100.000 EUR către INCORE BANK AG Switzerland în contul CH2908799955600031814 în vederea obținerii unei linii de creditare de 6.000.000 euro.
Prin ordonanța nr. 2871/19/P/2024 din data de 03.02.2025 s-a dispus extinderea urmăririi penale cu privire la săvârşirea infracțiunii de „înșelăciune cu consecințe deosebit de grave”, prev. de art. 244 alin. 1 din C.pen. rap. la art. 2561 din C.pen., constând în aceea că în perioada anilor 2020-2021, numitul NICULAE IOAN, reprezentant al North Chemical Complex, ar fi fost determinat să transfere suma de 450.000 euro într-un cont bancar pus la dispoziție de FRANCISC ȘTEFAN ANTON DOKONAL, în calitate de consultant financiar, persoană ce este asociat cu RUSEN IONEL, pentru obținerea unei linii de creditare de 200.000.000 euro, pentru emiterea de eurobonduri, sumă care nu a fost obținută și nici avansul nu i-a mai fost restituit.

II. Dosar 3208/159/P/2022 reunit la 2871/19/P/2024
La data de 17.12.2024 pe rolul Direcției de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală a fost înregistrat sub nr. 4834/II-6/2024, dosarul de urmărire penală nr. 3208/159/P/2022, al Parchetului de pe lângă Tribunalul București, în vederea analizării oportunității reunirii cauzei la dosarul penal nr. 2871/19/P/2024.
La data de 19.07.2022, pe rolul Parchetului de pe lângă Tribunalul București a fost înregistrată plângerea penală formulată de SC REAL CONCRETE LAND SRL – CUI 38149256, cu sediul în com. Cernătești, județul Buzău, prin LEU RĂZVAN LIVIU, în calitate de administrator, prin care a solicitat efectuarea de cercetări față de: IONEL RUSEN, MASSIMILIANO ARENA și funcționarii bancari din cadrul Băncii Transilvania.
Prin ordonanţa nr. 3208/P/2022 din data de 19.07.2022 s-a dispus începerea urmăririi penale IN REM cu privire la comiterea infracţiunilor de „înșelăciune calificată”, prev. de art. 244 alin. 1 și 2 din C.pen. cu aplic. art. 2561 din C.pen.
Prin ordonanţa nr. 3208/P/2022 din data de 12.09.2022 s-a dispus infirmarea ordonanței din data de 19.07.2022.
Prin ordonanţa nr. 3208/P/2022 din data de 13.09.2022, s-a dispus începerea urmăririi penale în cauză sub aspectul săvârșirii infracțiunii de „înșelăciune care a produs consecințe deosebit de grave”, prev de art. 244 alin. 1 și alin 2 C.pen. rap. la art. 2561 din C.pen., constând în aceea că în cursul lunii decembrie 2021, SC REAL CONCRETE LAND SRL – CUI 38149256 și administratorul acestei societăți, LEU RĂZVAN LIVIU, au fost induși în eroare cu privire la posibilitatea obținerii unui credit de 6.000.000 euro de la Wealth Bank Ltd, context în care au fost determinați să transfere bancar suma de 1.100.000 euro.
Prin ordonanța nr. 2871/19/P/2024 din data de 18.12.2024 s-a dispus reunirea dosarului penal cu numărul 3208/159/P/2022 al Parchetului de pe lângă Tribunalul București la dosarul penal nr. 2871/19/P/2024 al DIRECȚIEI DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI TERORISM – Structura Centrală – Secția de Combatere a Criminalității Organizate, cercetările urmând a fi efectuate în cadrul acestui dosar și menținerea probelor administrate de către Parchetul de pe lângă Tribunalul București în dosarul penal nr. 3208/159/P/2022 reunit la data de 18.12.2024 la dosarul penal 2871/19/P/2024 al Direcției de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală.

III. Dosar 524/19/P/2025 reunit la 2871/19/P/2024
La data de 06.02.2025 pe rolul Direcției de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală a fost înregistrată sub nr. 629/VIII-1/2025 sesizarea forumulată de societatea FVD House SRL, cu numărul de înregistrare J40/18/2016, cod fiscal 27235009 cu sediul în mun. București, str. Colonel Constantin Blaremberg nr. 4-6, sector 1, reprezentată de FRANCISC ȘTEFAN ANTON DOKONAL, în calitate de administrator, prin care a solicitat efectuatarea de cercetări față de RUSEN IONEL și societatea Wall Street Consulting SRL, cauză ce a fost trecută în evidența dosarelor penale fiind atribuit numărul unic 524/19/P/2025 din 17.02.2025.
Prin ordonanţa nr. 524/19/P/2025 din data de 18.02.2025, s-a dispus începerea urmăririi penale în cauză sub aspectul săvârșirii infracțiunii de „înșelăciune care a produs consecințe deosebit de grave”, prev de art. 244 alin. 1 și alin 2 C.pen. rap. la art. 2561 din C.pen., constând în aceea că în data de 05.01.2021, FVD HOUSE SRL, reprezentată de FRANCISC ȘTEFAN ANTON DOKONAL, transferă suma de 144. 000 euro societății WALL STREET CONSULTING SRL, reprezentată de RUSEN IONEL, fiind indus în eroare cu privire la destinția finală a sumei de bani.
Prin ordonanţa nr. 524/19/P/2025 din data de 18.02.2025, s-a dispus reunirea dosarului penal cu numărul 524/19/P/2025 la dosarul penal nr. 2871/19/P/2024 al DIRECȚIEI DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI TERORISM – Structura Centrală – Secția de Combatere a Criminalității Organizate, cercetările urmând a fi efectuate în cadrul dosarului nr. 2871/19/P/2024.

IV. Dosar 798/19/P/2025 reunit la 2871/19/P/2024

La data de 25.02.2025 pe rolul Direcției de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală a fost înregistrată sub nr. 798/19/P/2025 sesizarea forumulată de societatea FVD House SRL, cu numărul de înregistrare J40/18/2016, cod fiscal 27235009 cu sediul în mun. București, str. Colonel Constantin Blaremberg nr. 4-6, sector 1, reprezentată de FRANCISC ȘTEFAN ANTON DOKONAL, în calitate de administrator, prin care a solicitat efectuatarea de cercetări față de NICULAE IOAN.
Prin ordonanţa nr. 798/19/P/2025 din data de 10.03.2025, s-a dispus începerea urmăririi penale în cauză sub aspectul săvârșirii infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. 1 și 3 din C.pen și înșelăciune care a produs consecințe deosebit de grave, prev de art. 244 alin. 1 și alin 2 C.pen. rap. la art. 2561 din C.pen., cu aplic. art. 38 alin. 1 din C.pen.
Prin ordonanţa nr. 798/19/P/2025 din data de 10.03.2025, s-a dispus reunirea dosarului penal cu numărul 798/19/P/2025 la dosarul penal nr. 2871/19/P/2024 al DIRECȚIEI DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI TERORISM – Structura Centrală – Secția de Combatere a Criminalității Organizate, cercetările urmând a fi efectuate în cadrul dosarului nr. 2871/19/P/2024.

Examinând actele de urmărire penală efectuate în dosarul cu numărul de mai sus,

CONSTAT:

În urma administrării mijloacelor de probă a rezultat că:

Cadrul procesual necesar administrării mijloacelor de probă a fost creat după cum urmează:

IV. Dosar 798/19/P/2025 reunit la 2871/19/P/2024

Din materialul probator administrat în dosarul penal nr. 2871/19/P/2024 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism- Structura Centrală au rezultat probe privind săvârșirea infracțiunii de „constituire a unui grup infracțional organizat”, prev. de art. 367 alin. 1, 3 și 6 din C.pen. și „înșelăciune cu consecințe deosebit de grave”, prev. de art. 244 alin. 1 din C.pen. rap. la art. 2561 din C.pen., ce vor fi reținute în sarcina numiților GEORGESCU CĂLIN, RUSEN IONEL și ARENA MASSIMILIANO.

În ceea ce priveşte cauza de faţă, constatăm că ne aflăm în prezenţa unui grup infracțional organizat specializat în inducerea în eroare a persoanelor vătămate prin prezentarea unor pretinse posibilități de obținere a unor credite în cuantumuri ridicate, condiționate de achitarea prealabilă a unor sume de bani cu titlu de garanție.
Rolul de lider al acestui grup a fost asumat de numitul Georgescu Călin, care a coordonat întreaga activitate infracțională și astfel le-a atribuit celorlalți doi membri rolurile în cadrul mecanismului infracţional pus la cale, aceștia urmând să fie prezentați de către lider drept prosperi oameni de afaceri, administatori ai unor societăți străine care ar fi dispus de sume mari de bani pe care să le împrumute persoanelor vătămate ce intenționau să își dezvolte afacerile din România, sub condiția depunerii unor garanții bănești, ce urmau să fie însușite de către grupul infracţional organizat.

**************

Reprezentantul persoanei vătămate SC REAL CONCRETE LAND SRL a arătat că în cursul anului 2021 l-a cunoscut, prin intermediul numitului GEORGESCU CĂLIN, pe RUSEN IONEL, care i-a fost prezentat de către acesta ca fiind un „potent și serios om de afaceri cu conexiuni și posibilități reale de a dezvolta o afacere și de a intermedia obținerea unui împrumut”, acesta din urmă a intermediat activitatea de creditare împreună cu ARENA MASSIMILIANO, prezentat ca director al Wealth Bank Ltd, iar după mai multe discuții purtate, l-a determinat să transfere suma de 1.100.000 euro, urmând să obțină o linie de credit de aproximativ 6.000.000 euro.
Reprezentantul persoanei vătămate a susținut în sesizare că a virat la data de 28.12.2021 suma de 1.000.000 euro și la data de 20.01.2022 suma de 100.000 euro în contul CH2908799955600031814, conform indicațiilor primite de la MASSIMILIANO ARENA și RUSEN IONEL.

Persoana vătămată LEU RĂZVAN-LIVIU, reprezentant al SC REAL CONCRETE LAND SRL – CUI 38149256, cu sediul în com. Cernătești, județul Buzău, a fost audiată la data de 24.10.2022, ocazie cu care organele de cercetare penală i-au adresat întrebări punctuale referitoare la conținutul sesizării formulate, în scopul lămuririi situației de fapt și al stabilirii cu exactitate a împrejurărilor în care s-au desfășurat faptele reclamate.
Astfel, din cuprinsul declarației rezultă că prin intermediul numitului GEORGESCU CĂLIN l-a cunoscut pe RUSEN IONEL, cel din urmă fiindu-i prezentat ca fiind „o persoană care mă poate ajuta în obținerea unei linii de credit” și că „ este un om de afaceri corect, pe care l-a cunoscut în Ambasada Italiei la București”.
La primele două întrevederi între LEU RĂZVAN-LIVIU și RUSEN IONEL a participat și GEORGESCU CĂLIN, ocazie cu care:
– la prima întâlnire RUSEN IONEL i-a solicitat informații lui LEU RĂZVAN-LIVIU referitoare la societatea SC REAL CONCRETE LAND SRL – CUI 38149256, suma pe care dorește să o obțină și cum o va utiliza.
– la a doua întâlnire RUSEN IONEL i-a prezentat documente din care rezultă că este acționar la Wealth Bank, i-a transmis ce documente sunt necesare în vederea obținerii creditării și i-a înmânat „formularele de deschidere a contului la Wealth Bank”.
Totodată, RUSEN IONEL este persoana care i-a descris procedura prin care urma să obțină linia de credit de 6.000.000 euro, astfel: după deschiderea contului la Wealth Bank va vira suma de 1.100.000 euro, în termen de 20 de zile lucrătoare se va aproba linia de credit, corespondența cu Wealth Bank urmând a se realiza exclusive prin e-mail.
LEU RĂZVAN-LIVIU precizează că, încă de la momentul deschiderii contului la Wealth Bank, a semnat mai multe documente redactate exclusiv în limba engleză, respectiv „tot ce au cerut prin e-mail” RUSEN IONEL și MASSIMILIANO ARENA, totul realizându-se prin corespondență, cu excepția unui contract pe care l-a semnat în prezența lui RUSEN IONEL și a lui MASSIMILIANO ARENA la Londra, în holul Hotelului JW Marriotte Grosvenor House London.
Despre entitatea Wealth Bank, LEU RĂZVAN-LIVIU a aflat de la RUSEN IONEL, fiindu-i prezentată drept o unitate bancară cu sediul în Marea Britanie, deși din înscrisurile depuse la dosarul cauzei rezultă că Wealth Bank are sediul în Uniunea Comodorelor – Africa de Sud.
Conform celor precizate de către LEU RĂZVAN-LIVIU, suma de bani ce urma a fi obținută trebuia să fie virată într-un cont deschis pe numele SC REAL CONCRETE LAND SRL pe platforma Wealth Bank în luna decembrie 2021, cont ce putea fi accesat cu user și parole.
Referitor la suma de de 1.100.000 euro transfertată către Wealth Bank, LEU RĂZVAN-LIVIU arată că a procedat conform indicațiilor primite de la RUSEN IONEL și conform celor stabilite cu MASSIMILIANO ARENA, astfel la data de 28.12.2021 a transferat suma de 1.000.000 euro, la data de 20.01.2022 a transferat suma de 100.000 euro, iar la data de 22.12.2021 a transferat suma de 2.500 euro pentru deschiderea contului de la Wealth Bank.
Deși suma de 1.100.000 euro a fost transfertată către Wealth Bank, conform documentelor depuse în susținerea sesizării, rezultă faptul că SC REAL CONCRETE LAND SRL a acordat un împrumut în valoare de 1.000.000 euro către EIBT TRUST Ltd, coordonată de MASSIMILIANO ARENA.
LEU RĂZVAN-LIVIU menționează faptul că a dorit obținerea unei finanțări externe, întrucât creditarea pentru sume mai mari de bani se obține mai rapid, iar în comparația cu unitățile bancare din România care oferă astfel de creditări, dobânda finanțărilor externe este mai convenabilă.

Cu ocazia audierii din data de 18.11.2024 în calitate de persoană vătămată, a numitului LEU RĂZVAN-LIVIU, reprezentant al SC REAL CONCRETE LAND SRL – CUI 38149256, cu sediul în com. Cernătești, județul Buzău, a declarat faptul că încă din anul 2018 îl cunoaște pe NEGOESCU ION, persoană prin care, după aproximativ un an, l-a cunoscut pe numitul GEORGESCU CĂLIN care i-a pretins că a luat decizia de a se muta în România pentru a candida la alegerile prezidențiale.
Ulterior, la două-trei săptămâni, LEU RĂZVAN-LIVIU s-a întâlnit cu NEGOESCU ION și GEORGESCU CĂLIN în mun. Câmpulung din județul Argeș, întrevedere ce s-a realizat într-un imobil închiriat de către GEORGESCU CĂLIN, ocazie cu care cel din urmă le-a mărturisit „ce planuri avea cu privire la activitatea politică pe care voia să o deruleze în România”.
Având în vedere planurile expuse de către GEORGESCU CĂLIN, precum și istoricul activității profesionale, LEU RĂZVAN-LIVIU a dobândit încredere totală în persoana acestuia, fiind convins că „tot ceea ce prezintă are corespondent în realitate”.
LEU RĂZVAN-LIVIU precizează că au mai urmat întrevederi cu GEORGESCU CĂLIN tot în mun. Câmpulung din județul Argeș, la care participa și NEGOESCU ION, fiindu-i prezentat planul pe care GEORGESCU CĂLIN îl avea cu privire la susținerea și sprijinirea unor familii nevoiașe de pe întreg teritoriul țării prin construirea unor imobile prin intermediul asociației „Pământul Strămoșesc”, ocazie cu care LEU RĂZVAN-LIVIU i-a transmis faptul că nici firma pe care o administrează și nici personal nu deține fondurile necesare susținerii proiectului.
După ce l-a însoțit pe GEORGESCU CĂLIN în Serbia pentru ca acesta să se întâlnească „cu niște oameni de afaceri români care doresc să îl susțină în campania electorală din anul 2024”, LEU RĂZVAN-LIVIU s-a întâlnit din nou cu GEORGESCU CĂLIN la locația din mun. Câmpulung Muscel unde a fost prezent și RUSEN IONEL, iar GEORGESCU CĂLIN i-a propus să acceseze o linie de credit în cuantum de 6.000.000 euro pentru a obține lichiditățile necesare pentru susținerea unui „business” cu metale prețioase pe care dorea să-l demareze în Dubai (GEORGESCU CĂLIN cunoscând detalii privind „afacerile cu aur”, susținând că a fost reprezentant O.N.U pe relația cu Africa), cât și pentru susținerea campaniei electorale a lui GEORGESCU CĂLIN.
Pentru accesarea liniei de credit de 6.000.000 euro, SC REAL CONCRETE LAND SRL, reprezentată de către LEU RĂZVAN-LIVIU, trebuia să achite cu titlu de garanție suma de 1.100.000 euro, iar suma de 6.000 euro pentru deschiderea contului necesar.
Cu ocazia întrevederii, GEORGESCU CĂLIN l-a prezentat pe RUSEN IONEL lui LEU RĂZVAN-LIVIU ca fiind „un om de afaceri foarte potent” în care poate avea „încredere foarte mare”, iar tot ce va discuta LEU RĂZVAN-LIVIU cu RUSEN IONEL să fie ca și cum LEU RĂZVAN-LIVIU ar discutat cu GEORGESCU CĂLIN.
În cadrul întâlnirii, RUSEN IONEL s-a prezentat ca fiind acționar al societății WEALTH BANK TRANSFER LTD și totodată i-a prezentat lui LEU RĂZVAN-LIVIU termenii accesării liniei de credit de 6.000.000 euro, din care urma să intre în posesia sumei de 5.400.000 euro, precum și detalii privind derularea afacerii cu metale prețioase.
Totodată, lui LEU RĂZVAN-LIVIU i s-a transmis că din suma ce urma a fi obținută prin linia de credit, SC REAL CONCRETE LAND SRL își va recupera suma de 1.100.000 euro depusă cu titlu de garanție, astfel: suma de 1.000.000 euro va fi investită în afacerea cu materiale prețioase, iar diferența de 100.000 euro urma să fie folosită în campania electorală pentru susținerea candidatului GEORGESCU CĂLIN, fiindu-i prezentat chiar un plan de cheltuieli în acest sens.
Prezentarea detaliată a tuturor aspectelor relatate în cadrul întrevederilor, i-a creat convingerea lui LEU RĂZVAN-LIVIU că susținerile numiților GEORGESCU CĂLIN, RUSEN IONEL și NEGOESCU ION sunt reale și că linia de credit poate fi obținută.
LEU RĂZVAN-LIVIU precizează că GEORGESCU CĂLIN și RUSEN IONEL i-a garantat faptul că o să-și recupereze plata efectuată ca și garanție, precum și faptul că în 22 de zile lucrătoare de la momentul achitării garanției, SC REAL CONCRETE LAND SRL va primi finanțarea solicitată.
În legătură cu stadiul creditării, LEU RĂZVAN-LIVIU a ținut legătura atât cu RUSEN IONEL, cât și cu GEORGESCU CĂLIN.
În data de 27.12.2021 a primit ultimele îndrumări de la RUSEN IONEL pentru achitarea garanției de 1.100.000 euro, iar în data de 28.12.2021 a efecutat plata de 1.000.000 euro într-un cont al băncii INCORE BANK AG Switzerland.
Întrucât i s-a solicitat plata garanției în contul altei bănci decât cea de la care urma ca societatea să primească linia de credit, LEU RĂZVAN-LIVIU i-a solicitat explicații în acest sens atât lui GEORGESCU CĂLIN, cât și lui RUSEN IONEL, fiindu-i precizat faptul că este nevoie de constituirea unei garanții la o bancă fizică, condiție neîndeplinită de WEALTH BANK TRANSFER LTD.
LEU RĂZVAN-LIVIU menționează faptul că atât în contractul de creditare semnat, cât și în corespondența purtată cu GEORGESCU CĂLIN și RUSEN IONEL, a fost menționat contul în care a efectuat plata garanției.
Ulterior, la data de 20.01.2022, LEU RĂZVAN-LIVIU a efectuat o plată de 100.000 euro în același cont în care a efecutat plata de 1.000.000 euro. Folosind user-ul și parola comunicată de RUSEN IONEL pentru WEALTH BANK TRANSFER LTD, LEU RĂZVAN-LIVIU putea vizualiza suma de 1.100.000 euro în dreptul căreia apărea mențiunea „blocat”.
După aproximativ 2-3 luni, LEU RĂZVAN-LIVIU împreună cu RUSEN IONEL și cu NEGOESCU ION s-au deplasat în Londra pentru a realiza o întâlnire cu MASSIMILIANO ARENA, în calitate de reprezentant al WEALTH BANK TRANSFER LTD, ocazie cu care LEU RĂZVAN-LIVIU a semnat contractual de creditare.
Cu privire la RUSEN IONEL, LEU RĂZVAN-LIVIU menționează că s-a prezentat ca fiind acționar al WEALTH BANK TRANSFER LTD.
Având în vedere că nu se concretiza creditarea, la solicitarea persoanei vătămate, GEORGESCU CĂLIN, RUSEN IONEL și NEGOESCU ION i-au prezentat diverse motive ale amânării realizării creditării.
În cadrul declarației, LEU RĂZVAN-LIVIU precizează că în „cu scopul” recuperării sumei de bani oferite drept garanție, suma de 1.100.000 euro, „CĂLIN GEORGESCU a elaborat un plan pentru a ne amăgi și de a trage de timp cât mai mult posibil”.
Astfel, așa cum a menționat în cadrul sesizării, GEORGESCU CĂLIN și NEGOESCU ION i-au comunicat lui LEU RĂZVAN-LIVIU faptul că va primi o sumă de bani de la o societate din Elveția, însă pentru a se putea genera plata, trebuie să fie justificată o relație contactuală cu societatea SC REAL CONCRETE LAND SRL – CUI 38149256, pe care o reprezintă, fiind semnat un contract de creditare, „fără număr” din data de 19.07.2023 cu MERCANDO GREEN TECHNOLOGY AG cu sediul în Budensplatz 16 6300 ZUG Switzerland, reprezentată de ALFRED ANDREAS SCHARMULLER-WALZ, în calitate de împrumutător.
După semnarea contractului de creditare, LEU RĂZVAN-LIVIU a purtat mai multe discuții cu GEORGESCU CĂLIN, ocazie cu care i-au fost transmise 3 (trei) ordine de plată fără acoperire.
Din conținutul declarației, mai rezultă faptul că, în favoarea numitului GEORGESCU CĂLIN, au intervenit două pesoane – „oameni de afaceri”, respectiv: „Sami Pietroi din Oradea” și GÂJU ILIE CRISTINEL, fiecare propunând ori utilizând modalități distincte în vederea transmiterii către LEU RĂZVAN-LIVIU a sumei de 1.100.000 euro.
LEU RĂZVAN-LIVIU consideră faptul că fiecare persoană implicată în obținerea creditării a „avut un rol bine determinat și stabilit încă de la început” având în vedere faptul că înainte de achitarea garanției, toate persoanele menționate anterior, atât împreună cât și separat, l-au indus în eroare cu scopul de a-l determina să creadă în susținerea acestora și de a achita suma de 1.100.000 euro.
Totodată, menționează faptul că evoluția evenimentelor demonstrează că persoanele implicate au acționat cu „premeditare, în mod organizat cu scopul de a ne înșela și de a obține în mod fraudulos suma de 1.100.000 euro”.
Pentru clarificarea unor aspecte de interes în cauză, la data de 29.01.2025 a fost audiat în calitate de persoană vătămată numitul LEU RĂZVAN-LIVIU, administrator al SC REAL CONCRETE LAND SRL, care a declarat faptul că nu există nicio relație de rudenie sau de afinitate cu NEGOESCU ION, așa cum cel din urmă a afirmat.
LEU RĂZVAN-LIVIU a precizat că în vara anului 2022, s-a întâlnit cu NEGOESCU ION, RUSEN IONEL și CĂLIN GEORGESCU cărora le-a solicitat explicații cu privire la restituirea sumei de 1.100.000 euro pe care o depusese pentru obținerea liniei de credit de la Wealth Bank.
În cadrul acestor întâlniri, cu toții au încercat să îl convingă că va recupera suma de 1.100.000 euro și să îl determine să nu sesizeze organele de urmărire penală.
Arătă faptul că, la aceste întâlniri au participat atât toți trei, iar cu alte ocazii s-a întâlnit și cu doar unii dintre ei.
Cu privire la plângerea depusă la poliția capitalei, inițiativa depunerii plângerii a fost a lui NEGOESCU ION, fiind cel care i-a dictat conținutul sesizării.
La momentul înregistrării plângerii olografe, a fost dactilografiată o plângere cu conținut similar de către ofițerul de poliție care a procedat la înregistrarea lucrării.
Precizează că acesta este motivul pentru care în sesizarea inițială nu s-a făcut referire la numitul CĂLIN GEORGESCU.
Ulterior, consultându-se cu apărătorul ales a hotărât să formuleze o sesizare împotriva tuturor persoanelor implicate în comiterea faptelor la care a făcut referire, adresându-se către Direcția Națională Anticorupție, sesizarea fiind înregistrată la data de 31.01.2024.
Mai arătă faptul că anterior depunerii plângerii la Poliția Capitalei, apărătorul său ales a fost contactat de către NEGOESCU ION care i-a solicitat bibliorafturile cu documentele ce conțineau convorbirile pe care le-a purtat în legătură cu obținerea liniei de credit, precum și actele privind plata și corespondența purtată cu reprezentanții băncii, aproximativ 12 bibliorafturi.
NEGOESCU ION s-a deplasat la cabinetul doamnei avocat, le-a preluat, motivând că îi sunt necesare pentru a le anexa unei plângeri pe care urma să o depună la D.I.I.C.O.T. – Structura Centrală.
LEU RĂZVAN-LIVIU arată faptul că prima dată l-a întâlnit pe RUSEN IONEL la Câmpulung Muscel în incinta unui restaurant, care i-a fost prezentat de CĂLIN GEORGESCU ca fiind un „om de afaceri, foarte puternic financiar, iscusit în afaceri, cu foarte multe conexiuni în afaceri”, spunând să discute ca și cum ar vorbi cu cel din urmă. La această discuție a participat LEU RĂZVAN-LIVIU, CĂLIN GEORGESCU și RUSEN IONEL.
La a doua întâlnire în același loc, a participat la inițiativa lui CĂLIN GEORGESCU și numitul NORMAN despre care știe că se numește NAEEM CHAN, cetățean pakistanez, care urma să înființeze societatea din Dubai, lucru care s-a și întâmplat. La această întâlnire a participat și NEGOESCU ION, fiind prezenți și RUSEN IONEL și CĂLIN GEORGESCU.
După a doua întâlnire, LEU RĂZVAN-LIVIU s-a deplasat în Dubai împreună cu NEGOESCU ION și RUSEN IONEL pentru a perfecta documentele cu NAEEM CHAN, respectiv în vara anului 2021.
După ce a făcut plata sumei de 1.100.000 euro și a realizat că este victima unei infracțiuni de înșelăciune, neobținând creditarea, a încercat efectuarea unei medieri la mediatorul STELUȚA NĂSTASE, având biroul de lucru lângă Tribunalul București.
Medierea urma să aibă loc între LEU RĂZVAN-LIVIU, NEGOESCU ION, RUSEN IONEL, CĂLIN GEORGESCU și MASSIMILIANO ARENO, toți fiind invitați la biroul mediatorului.
Înainte de data stabilită pentru a se prezenta la mediator, respectiv 18.10.2023, a primit prin transfer bancar suma de 118.000 lei de la numitul MOLDOVEANU VASILE, despre care a aflat că este socrul ori rudă cu soția lui CĂLIN GEORGESCU.
Despre acest transfer, a fost anunțat telefonic de către CĂLIN GEORGESCU care a confirmat transferul și a precizat că este un ajutor pe care îl oferă.
LEU RĂZVAN-LIVIU mai arătă că deplasările la Londra, făcute în scopul menționat anterior, au fost alături de NEGOESCU ION și RUSEN IONEL.
LEU RĂZVAN-LIVIU face precizarea că la un moment dat, la inițiativa lui CĂLIN GEORGESCU și la insistențele sale către acesta în vederea restituirii sumei de bani, a purtat o convorbire telefonică prin intermediul aplicației whatsapp, la care a participat CĂLIN GEOGESCU, NEGOESCU ION, RUSEN IONEL, MASSIMILIANO ARENA.
MASSIMILIANO ARENA a dat asigurări că problema va fi rezolvată în cel mai scurt timp, că la acel moment întâmpina mai multe dificultăți.
LEU RĂZVAN-LIVIU mai arătă că i-a pus la dispoziția lui NEGOESCU ION un autoturism marca VOLVO, pe care îl folosește și în prezent, și totodată i-a pus la dispoziție lui CĂLIN GEORESCU un autoturism marca RANGE ROVER pe care l-a folosit în perioada anilor 2021- 2022.
Precizeză că RUSEN IONEL și MASSIMILIANO ARENA, pe lângă faptul că au susținut că au calități în cadrul unității bancare care urma să acorde acreditarea, respectiv Wealth Bank Ltd, aceștia i-au prezentat și înscrisuri în acest sens.
Arătă că respectivul contract de creditare a fost semnat la Londra în prezența lui RUSEN IONEL, MASSIMILIANO ARENA și NEGOESCU ION.
LEU RĂZVAN-LIVIU a fost contactat de doi cetățeni, respectiv GÂJU ILIE CRISTINEL și „un domn AUREL”, care s-au prezentat ca fiind inspectori de investigații și care au solicitat în prezența tatălui său și a doamnei avocat, la sediul acesteia, bibliorafturile documentelor, exprimându-se textual „eu pe ce plătesc acești bani”, reprezentând prejudiciul creat de 1.100.000 euro, pentru a îi oferi o garanție ce consta într-un teren din oraș Otopeni. Cei doi au afirmat explicit că vin din partea lui CĂLIN GEORGESCU și urmează să încheie un contract de garanție în care să se stipuleze că dacă în termen de 6 luni nu va fi plătit prejudiciul creat, urmează să obțină terenul respectiv, situat lângă aeroportul Otopeni care ar fi valorat mai mult decât prejudicial cauzat, dar nu s-a semnat niciun contract în acest sens.
LEU RĂZVAN-LIVIU se constitui parte civilă în procesul penal cu suma de 1.100.000 euro, reprezentând parte din prejudiciul material, „întrucât la această sumă se adaugă în mod firesc actualizare cu rata inflației și dobânzi”, iar daunele morale le va preciza ulterior.

Pentru clarificarea unor aspecte de interes în cauză, urmare a documentelor depuse la dosarul cauzei în vederea susținerii celor declarate, la data de 07.03.2025 a fost audiat în calitate de persoană vătămată numitul LEU RĂZVAN-LIVIU, administrator al SC REAL CONCRETE LAND SRL, care a declarat faptul că pe VASILE CROITORU l-a cunoscut prin intermediul numitului CĂLIN GEORGESCU pentru ca cel din urmă să identifice o soluție să-și recupereze suma de 1.100.000 euro. LEU RĂZVAN-LIVIU precizează că numitul CĂLIN GEORGESCU era interesat sau trăgea de timp pentru recuperarea banilor întrucât el era cel care a venit cu oamenii și soluția, inclusiv de propunerea de afacere pentru finanțarea creditului.
La un moment dat, în cursul anului 2023, LEU RĂZVAN-LIVIU a fost contactat de către CĂLIN GEORGESCU care l-a invitat într-o locație din zona Porsche Pipera, mai exact într-o clădire de birouri, la etajul 2 sau 3, unde a fost așteptat de către CĂLIN GEORGESCU, RIANA POPESCU și VASILE CROITORU.
Pe ceilalți doi era pentru prima dată când îi întâlnea. Din discuții a înțeles că RIANA POPESCU se ocupa cu imaginea lui CĂLIN GEORGESCU, iar VASILE CROITORU este un om potent financiar și cu afaceri în România disponibil să-l sprijine pe CĂLIN GEORGESCU în demersul „salvarea României”.
În cadrul discuției, VASILE CROITORU i-a atras atenția lui LEU RĂZVAN-LIVIU să nu formuleze plângere penală împotriva lui CĂLIN GEORGESCU pentru a nu „bloca România să aibă președintele pe care îl merită”, întrucât îl va ajuta să-și recupereze suma de 1.100.000 euro, sumă pe care urma să o remită acesta pentru a stinge datoria lui CĂLIN GEORGESCU.
Pentru a intra în posesia sumei de bani, VASILE CROITORU i-a sugerat lui LEU RĂZVAN-LIVIU să emită o factură, să o achite prin intermediul firmelor deținute și astfel să-și recupereze din suma de 1.100.000 euro. Deși LEU RĂZVAN-LIVIU a emis o factură, VASILE CROITORU nu s-a ținut de promisiune, găsind tot timpul diferite motive pentru care nu poate onora plata.
În tot acest timp, CĂLIN GEORGESCU a mai venit cu o soluție, fiindu-i prezentat lui LEU RĂZVAN-LIVIU numitul SAMI PETROI, persoană dispusă să-l ajute și să-i ofere banii, SAMI PETROI spunându-i să nu formuleze plângere penală împotriva lui CĂLIN GEORGESCU.
LEU RĂZVAN-LIVIU s-a întâlnit cu SAMI PETROI și CĂLIN GEORGESCU în zona Dorobanți din mun. București, soluția acestora fiind să-i cumpere societățile pe care le administra, iar prețul cesiunii să fie majorat cu 1.100.000 euro pentru a-și recupera prejudiciul. LEU RĂZVAN-LIVIU a fost de acord, dar nu s-a mai concretizat.
După aceste discuții, CĂLIN GEORGESCU a mai venit cu o soluție, mai exact încheierea unui contract de creditare din partea societății MERCANDO GREEN TEHNOLOGY din Elveția, prin care urma să-i transfere suma de 1.100.000 euro lui LEU RĂZVAN-LIVIU.
Legat de această societate prin care urma să primească suma de bani, discuțiile au fost purtate doar de către CĂLIN GEOGESCU, care i-a trimis toată documentația, conversațiile fiind depuse la dosarul cauzei.
Privitor la acest contract de creditare, LEU RĂZVAN-LIVIU a purtat discuțiile doar cu GEORGESCU CĂLIN prin intermediul aplicațiilor mobile, în cursul anului 2023, CĂLIN GEORGESCU tot timpul îi dădea garanții că se va rezolva cu transferul banilor.
La un moment dat, CĂLIN GEORGESCU i-a trimis lui LEU RĂZVAN-LIVIU un ordin de plată cu suma de 1.250.000 euro, menționând că diferența de 150.000 euro, reprezintă cheltuielile pe care le-a avut cu avocații din Londra. În momentul în care LEU RĂZVAN-LIVIU a depus ordinul de plată a constatat că acesta nu are acoperire. Spunându-i lui CĂLIN GEORGESCU că nu poate intra în posesia banilor, cel în cauză a căutat diferite pretexte pentru a amâna plata.
Ulterior, LEU RĂZVAN-LIVIU a inițiat o mediere cu NEGOESCU ION, RUSEN IONEL, MASIMILIANO ARENA și CĂLIN GEORGESCU, mediere la care s-a prezentat doar NEGOESCU ION.
Neavând niciun rezultat medierea, avocat Florea Mria, apărător al lui LEU RĂZVAN-LIVIU, a avut trei întâlniri cu CĂLIN GEORGESCU la care a participat și RIANA POPESCU, scopul acestora fiind recuperarea sumei de 1.100.000 euro, discuții în care doamna avocat i-a precizat lui CĂLIN GEORGESCU faptul că el este cel care l-a determinat să vireze suma de 1.100.000 euro, tot CĂLIN GEORGESCU fiind cel care trebuie să restituie suma de bani și trebuie găsită o soluție juridică directă, între firma lui LEU RĂZVAN-LIVIU și CĂLIN GEORGESCU, întrucât toate propunerile anterioare au fost nu doar neserioase ci și nelegale.
La aceste discuții a participat și tatăl lui LEU RĂZVAN-LIVIU, LEU ION, prin intermediul telefonului mobil, CĂLIN GEORGESCU spunând că o să-și lanseze candidatura, va primi și finanțare, astfel încât va dispune de bani suficienți să-i restituie cu prioritate suma datorată societății.
După aceste întâlniri, RIANA POPESCU, în calitate de mesager al lui CĂLIN GEORGESCU, a continuat să discute cu tatăl lui LEU RĂZVAN-LIVIU pentru a găsi soluții în vederea recuperării banilor, inclusiv că se va deplasa în străinătate să identifice potențiali finanțatori ai campaniei și astfel LEU RĂZVAN-LIVIU va intra în posesia sumei de 1.100.000 euro. RIANA POPESCU l-a contactat pe tatăl lui LEU RĂZVAN-LIVIU și i-a precizat că finanțatorii pe care îi găsise și-au retras sprijinul pentru că numitul CĂLIN GEORGESCU nu a mai apărut public. RIANA POPESCU a mai trimis mesaje prin care tot caută să amâne plata sumei de bani.
Din partea lui CĂLIN GEORGESCU, LEU RĂZVAN-LIVIU a mai fost contactat și vizitat de către GÂJU ILIE CRISTINEL, persoană dispusă să achite datoria lui CĂLIN GEORGESCU de 1.100.000 euro și astfel „să nu blocheze accesul României la președintele pe care îl merită”. În acest sens, GÂJU ILIE CRISTINEL a menționat că nu dispune de întreagă sumă, dar îi va achita în termen de 6 luni. Acesta i-a menționat va ipoteca un teren în acest sens.
LEU RĂZVAN-LIVIU menționează că a primit suma de aprox. 200.000 euro de la RUSEN IONEL, bani ce nu au legătura cu suma de 1.100.000 euro, fiind legată de un proiect de afaceri.

La data de 29.01.2025 a fost audiat în calitate de martor numitul NEGOESCU ION, care a declarat faptul că îl cunoaște pe LEU RĂZVAN-LIVIU de 10-12 ani, pe numitul CĂLIN GEORGESCU din anul 2010, pe numitul RUSEN IONEL l-a cunoscut prin intermediul lui CĂLIN GEORGESCU în același moment în care i-a fost prezentat și lui LEU RĂZVAN-LIVIU, iar pe MASSIMILIANO ARENA nu-l cunoaște, doar știe despre acesta de la LEU RĂZVAN-LIVIU.
Cu privire la RUSEN IONEL, acesta a fost prezentat lui NEGOESCU ION și lui LEU RĂZVAN-LIVIU de către CĂLIN GEORGESCU, ca fiind o persoană bine relaționată international și care poate să îi dezvolte afacerea lui LEU RĂZVAN-LIVIU. RUSEN IONEL a fost întâlnit de către CĂLIN GEORGESCU în Austria sau Elveția, „într-un mediu nobiliar”.
În aceste împrejurări RUSEN IONEL i-a propus lui lui LEU RĂZVAN-LIVIU să obțină un credit internațional pentru a finanța o afacere în Dubai. Au fost 3-4 întâlniri care s-au realizat la o cafenea, la Câmpulung Muscel unde locuiau atât NEGOESCU ION, cât și CĂLIN GEORGESCU. La întâlnirile din Câmpulung Muscel au participat: NEGOESCU ION, CĂLIN GEORGESCU, LEU RĂZVAN-LIVIU și RUSEN IONEL.
RUSEN IONEL a pretins că are prieteni în lumea bancară din străinătate și poate facilita o linie de credit pentru finanțarea unei rafinării ori să achiziționeze lingouri de aur în Dubai, explicându-le că știe cum se desfășoară lucrurile în Dubai și faptul că mai întâi trebuie achiziționată o rafinărie și ulterior intrarea pe bursa de aur.
Condiția precizată de RUSEN IONEL pentru obținerea creditului a fost ca LEU RĂZVAN-LIVIU să depună prin transfer bancar din firma sa 1.000.000 euro într-un cont deschis la o unitate bancară din Elveția sau din Anglia, precizând că este vorba de o unitate bancară ce își desfășoară activitatea în mediul online, însă nu cunoaște cum se numește.
Prin depunerea sumei de 1.000.000 euro, LEU RĂZVAN-LIVIU urma să intre în posesia sumei de 4.000.000 euro, linie de credit. Ulterior, pentru a pune mecanismul la punct, LEU RĂZVAN-LIVIU a discutat de mai multe ori telefonic cu RUSEN IONEL, care era intermediarul între bancă și LEU RĂZVAN-LIVIU.
În cadrul acestor discuții, RUSEN IONEL a făcut referire și la MASSIMILIANO ARENA, precizând că este cel care deține unitatea bancară ce își desfășoară activitatea în mediul online, fiind „o persoană influentă în Anglia”.
Precizează că LEU RĂZVAN-LIVIU încercase să obțină un credit și în România, însă condițiile precizate de către RUSEN IONEL i s-au părut mult mai avantajoase pentru a obține linia de credit în străinătate.
Susținerile lui RUSEN IONEL au fost confirmate și de către CĂLIN GEORGESCU care lucrase în mediul bancar, atât el, cât și soția sa, afirmând că acest mecanism de împrumut, de linie de credit, este uzual în statele europene.
NEGOESCU ION nu cunoaște prin ce societate s-a efectuat plata, dar crede că transferul s-a realizat printr-o firmă deținută de tatăl lui LEU RĂZVAN-LIVIU. Are cunoștință că ION LEU, tatăl lui LEU RĂZVAN-LIVIU, a fost implicat în această plată.
Până ca LEU RĂZVAN-LIVIU să efectueze tranzacția, NEGOESCU ION împreună cu LEU RĂZVAN-LIVIU s-au deplasat în Dubai pentru a se întâlni cu RUSEN IONEL să discute despre afacere cu un cetățean arab, întrucât conform spuselor lui RUSEN IONEL în cadrul afacerii trebuia să fie implicat și un cetățean arab. În Dubai au discutat despre înființarea acestei afaceri.
Știe că cel puțin o dată, sau de două ori, LEU RĂZVAN-LIVIU s-a deplasat cu RUSEN IONEL în Londra pentru a se întâlni cu MASSIMILIANO ARENA și a perfecta contractul de împrumut.
După efectuarea plății avansului, garanției, LEU RĂZVAN-LIVIU a afirmat că în termen de aprox. 15 zile banca va verifica actele și îi va aproba linia de credit. Ulterior, s-au întâlnit cu RUSEN IONEL care a motivat întârzierea acordării creditului din cauza unei erori materiale, fiind greșită o cifră la un cont bancar.
Avansul s-a făcut într-un cont al unei bănci din Elveția sau Anglia.
După aprox. 2 luni, NEGOESCU ION i-a transmis lui CĂLIN GEORGESCU că „ceva nu este în regulă cu acordarea liniei de credit” pentru LEU RĂZVAN-LIVIU, iar răspunsul acestuia a fost că o să discute cu RUSEN IONEL.
NEGOESCU ION s-a mai întâlnit cu RUSEN IONEL căruia i-a transmis să restituie banii drept avans lui LEU RĂZVAN-LIVIU dacă nu poate acorda linia de credit. RUSEN IONEL a precizat că se mai întâmplă să existe întârzieri, faptul că mai sunt asemenea probleme în lumea bancară.
NEGOESCU ION i-a precizat lui LEU RĂZVAN-LIVIU că trebuie să formuleze o plângere în acest sens împotriva lui RUSEN IONEL, existând o înșelăciune cu acordarea creditului, identificându-i și un avocat la Londra pentru a îi acorda asistență juridică internațională.
Din câte cunoaște NEGOESCU ION, LEU RĂZVAN-LIVIU a formulat o plângere penală pentru înșelăciune la Poliția Capitalei – Serviciul Economic.
După acest moment, relațiile dintre NEGOESCU ION și LEU RĂZVAN s-au deteriorat.

Declarația martorului NEGOESCU ION se coroborează cu cea a persoanei vătămate LEU RĂZVAN-LIVIU, martorul fiind o persoană apropiată acesteia, care a făcut legătura inițială cu GEORGESCU CĂLIN, iar cu privire la aspectele referitoare la activitatea infracțională a luat la cunoștință din relatările ulterioare ale persoanei vătămate.

În susținerea celor declarate, persoana vătămată LEU RĂZVAN-LIVIU, reprezentant al SC REAL CONCRETE LAND SRL, a depus la dosarul cauzei mai multe înscrisuri relevante pentru obiectul cauzei, constând, între altele, în corespondența purtată prin e-mail cu reprezentanți ai Wealth Bank, conversații purtate prin intermediul aplicațiilor de comunicații mobile cu RUSEN IONEL și GEORGESCU CĂLIN, precum și alte documnete și înscrisuri aferente situației de fapt sesizate.
Aceste mijloace de probă prezintă relevanță sub aspectul verificării și coroborării susținerilor persoanei vătămate LEU RĂZVAN-LIVIU, reprezentant al SC REAL CONCRETE LAND SRL, oferind elemente obiective cu privire la împrejurările în care au avut loc faptele reclamate și la demersurile efectuate ulterior de acesta.
Prin urmare, înscrisurile depuse reprezintă elemente probatorii susceptibile să confirme, prin conținutul lor și prin raportare la celelalte probe administrate în cauză, aspectele relatate de acesta, contribuind astfel la stabilirea situației de fapt și la justa soluționare a cauzei.

În continuare, în susținerea celor expuse anterior și pentru a evidenția elementele probatorii care se coroborează cu declarațiile persoanei vătămate, exemplificăm următoarele înscrisuri depuse la dosarul cauzei:
I. Cu privire la relația persoanei vătămate LEU RĂZVAN-LIVIU, reprezentant al SC REAL CONCRETE LAND SRL – CUI 38149256 cu MASSIMILIANO ARENA, reprezentant al WEALTH BANK Ltd., o societate constituită la 31.12.2019 în Uniunea Comoros HY0121922, cu sediul social la adresa P.B. 1257 Bonovo Road, Fomboni, Insula Mawali, Uniunea Comoros.

În ceea ce privește relația persoanei vătămate LEU RĂZVAN-LIVIU cu WEALTH BANK Ltd., au fost identificate mai multe înscrisuri care atestă existența și conținutul raporturilor contractuale dintre părți, precum și conturile bancare indicate pentru efectuarea operațiunilor financiare relevante în prezenta cauză.
Astfel, din cuprinsul documentelor depuse la dosarul cauzei au fost identificate, printre altele, următoarele:
• Cererea de deschidere a contului la WEALTH BANK Ltd. cu sediul în P.B. 1257 Bonovo Road, Fomboni, Insula Mawali, Uniunea Comoros, e-mail: compliance@wealthbank.finance și trust office: EIBT Trust Ltd. Cu sediul în 3 London Road, Sunninghill, Ascot, Berksire SL5 7RE, Marea Britanie, e-mail: manager.london@wealthbank.finance, e-mail prin care sunt transmise și 6 atașamente necesare deschiderii contului din data de 20.12.2021;
• Formular privind datele debitorului LEU RĂZVAN-LIVIU, document care cuprinde datele de identificare și informațiile referitore la raportul contractual relevant din data de 21.12.2021;
• Document emis la data de 23.12.2021, ulterior depunerii informațiilor legate de profilul clientului, al persoanei vătămate LEU RĂZVAN-LIVIU, reprezentant al SC REAL CONCRETE LAND SRL, informații ce au fost procesate și aprobate de către „Departamentul de Conformitate”, privind linia de credit în valoare de 6.000.000 euro, semnat de către MASSIMILIANO ARENA;
• Contract de cont de depozit, emis de WEALTH BANK Ltd., referitor la relația contractuală dintre aceasta și persoana vătămată LEU RĂZVAN-LIVIU, reprezentant al SC REAL CONCRETE LAND SRL – CUI 38149256;
• Acord de contribuție de capital nr. WB QUAAPYYLR02 din 27.12.2021, încheiat între SC REAL CONCRETE LAND SRL prin LEU RĂZVAN LIVIU (în calitate de creditor) și EIBT TRUST Ltd (în calitate de debitor), prin care este prevăzută suma de 1.100.000 euro, reprezentând suma în legătură cu care se susține producerea prejudiciului, fiind indicat totodată contul bancar unde se va efectua transferul către debitor, respectiv către titularul MIGOM BANK Ltd, în contul: CH2908799955600031814 deshis la banca: Incore Bank AG.;
• Document emis de WEALTH BANK Ltd. privind contul fiduciar, din cuprinsul căruia rezultă, detaliile contului destinate efectuării plăților în euro, respectiv CH2908799955600031814 al MIGON BANK LTD deschis la unitatea bancară INCORE BANK AG cu sediul în Zurich, Elveția, acesta fiind contul în care persoana vătămată LEU RĂZVAN-LIVIU, reprezentant al SC REAL CONCRETE LAND SRL – CUI 38149256 a virat suma reprezentând garanția de 1.100.000 euro.
• Contract privind facilitatea de împrumut garantat privind privilegiul asupra acțiunilor cu intermediul și între Wealth Bank Ltd. și SC REAL CONCRETE LAND SRL din data de 24.01.2022 nr. contract: 120.01.170122, având ca obiect acordarea unei facilități de creditare în valoare de 6.000.000 euro, document în care sunt prevăzute dealiile și condițiile contractuale, inclusiv modalitatea de rambursare și contul bancar CH2908799955600031814 al MIGON BANK LTD deschis la unitatea bancară INCORE BANK AG cu sediul în Zurich, Elveția.
• Notificare privind încălcarea obligațiilor contractuale din data de 12.10.2022, transmisă de persoana vătămată LEU RĂZVAN-LIVIU, reprezentant al SC REAL CONCRETE LAND SRL către WB TRANSFER Ltd. în atenția numitului MASSIMILIANO ARENA, prin care acesta a sesizat încălcarea prevederilor contractuale și a solicitat retragerea/restituirea garanției achitate, notificarea fiind transmisă către mai multe adrese de e-mail aparținând WEALTH BANK Ltd: admin@wealthbank.finance, compliance@wealthbank.finance, ceo@wealthbank.finance, precum și către e-mailul utilizat de către RUSEN IONEL: ionel.rusen1979@gmail.com;

Conform celor stipulate în documentele emise de către WEALTH BANL Ltd, rezultă că aceasta este o companie IBC nr. HY0121922, cu licență bancară clasa „A” nr. B20200007 (Registrul Comerțului Mwalli BP 724, Fomboni, Mwali, Insula Autonomă Mwali, Uniunea Comoros, Africa de Est, capital social 10.000.000 euro, e-mail: info@wealthbank.finance, sediu: 3 London Road, Sunninghill, Ascot, Berkshire SL5 7 RE, e-mail: compliance@wealthbank.finance, manager.london@wealthbank.finance;
Grupul WEALTH BANK cuprinde WEALTH BANK Ltd., EIBT Trust Ltd. și WB Transfers. EIBT Trust Ltd. Este acționarul majoritar și societatea holding europeană a Wealth Bank Ltd.
Biroul de înregistrare pentru entitățile din cadrul grupului este: Trust Office: 3 London Road, Sunninghill, Ascot, Berkshire Sl5 7RE (Regatul Unit).
Pentru informații suplimentare privind Wealth Bank și ofertele și serviciile acestora, cei interesați sunt redirecționați să acceseze site-ul

https://wealthbank.finance

Din analiza coroborată a acestor înscrisuri rezultă elemente concrete cu privire la existența raporturilor contractuale dintre persoana vătămată LEU RĂZVAN-LIVIU, reprezentant al SC REAL CONCRETE LAND SRL și WEALTH BANK, la natura și cuantumul sumelor implicate, precum și la conturile bancare indicate în documentația contractuală pentru efectuarea operațiunilor financiare.
Totodată, înscrisurile privind corespondența și notificarea transmisă către WEALTH BANK prezintă relvanță sub aspectul demersurilor efectuate ulterior de persoana vătămată LEU RĂZVAN-LIVIU, reprezentant al SC REAL CONCRETE LAND SRL pentru clarificarea situației și recuperarea sumelor achitate.
În acest context, documentele menționate constituie elemente probatorii care se coroborează cu declarațiile persoanei vătămate LEU RĂZVAN-LIVIU și permit verificarea obiectivă a susținerilor acesteia cu privire la circuitul sumelor, destinația acestora și împrejurările în care a fost achitată suma ce face obiectul prezentei cauze.
În continuare, din analiza corespondenței purtate prin intermediul poștei electronice se observă faptul că, începând cu data de 21.12.2021, au fost inițiate și purtate comunicări între persoana vătămată LEU RĂZVAN-LIVIU, și WEALTH BANK, aceasta din urmă fiind reprezentată în cadrul demersurilor respective de numitul MASSIMILIANO ARENA. Din conținutul corespondenței rezultă implicarea numitului RUSEN IONEL în demersurile privind întocmirea și transmiterea documentației aferente procesului de creditare, precum și în comunicările referitoare la derularea acestuia.
Totodată, se constată că numitul RUSEN IONEL a fost inclus în mod constant în corespondența electronică, fiind menționat în câmpul „CC” al mesajelor transmise, aspect din care rezultă că acesta avea acces la comunicările purtate între persoana vătămată LEU RĂZVAN-LIVIU și reprezentantul WEALTH BANK, numitul MASSIMILIANO ARENA, ocazie cu care putea lua cunoștință de conținutul acestora și de demersurile efectuate în legătură documentația și procedura de creditare.
Prin urmare, succesiunea comunicărilor electronice prezintă relevanță probatorie, întrucât permite stabilirea persoanelor implicate în demersurile privind creditarea, a momentului la care acestea au fost informate cu privire la aspectele discutate, precum și a modului în care au fost purtate comunicările referitoare la documentația și operațiunile financiare ce fac obiectul cauzei.

II. Cu privire la implicarea numitului RUSEN IONEL în demersurile privind obținerea liniei de credit

În ceea ce privește implicarea numitului RUSEN IONEL în demersurile efectuate în vederea obținerii liniei de credit, din analiza conversațiilor purtate între acesta și persoana vătămată LEU RĂZVAN-LIVIU, prin intermediul aplicațiilor de comunicații mobile, rezultă o serie de aspecte relevante cu privire la rolul său în derularea procedurii de creditare.
Astfel, din conținutul conversațiilor rezultă că numitul RUSEN IONEL a purtat în mod direct discuții cu persoana vătămată LEU RĂZVAN-LIVIU, cu privire la obținerea liniei de credit, la documentația necesară și la demersurile care urmau să fie efectuate în acest scop.
Conținutul acestor comunicări prezintă relevanță sub aspectul identificării informațiilor de care numitul RUSEN IONEL dispunea cu privire la procedura de creditare, precum și al modului în care acesta a participat la demersurile întreprinse pentru obținerea facilității de credit.
Declarația persoanei vătămate LEU RĂZVAN-LIVIU se coroborează în integralitate cu aspectele rezultate din comunicările purtate cu RUSEN IONEL prin intermeiul aplicațiilor mobile, succesiunea acestora confirmând, în mod obiectiv, o serie de împrejurări relatate de persoana vătămată LEU RĂZVAN-LIVIU cu privire la demersurile efectuate pentru obținerea liniei de credit și la transferurile de bani realizate în acest context.

Astfel, din conținutul acestora rezultă că, în momentul în care persoana vătămată LEU RĂZVAN-LIVIU a primit informațiile necesare în vederea deschiderii contului la WEALTH BANK, acesta i-a transmis numitului RUSEN IONEL informațiile respective (data de 20.12.2021).
În acest context, RUSEN IONEL îi comunică faptul că „gata m-am apucat de treaba” și îi transmite adresa sa de e-mail ionel.rusen1979@gmail.com regăsită ulterior în câmpul „CC” al corespondenței purtate cu WEALTH BANK. Prezintă relevanță că data acestei comunicări coincide cu data calendaristică la care a fost inițiată corespondența prin e-mail dintre persoana vătămată LEU RĂZVAN-LIVIU și WEALTH BANK, aspect ce se coroborează cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Ulterior, RUSEN IONEL îi confirmă persoanei vătămate LEU RĂZVAN-LIVIU, că „am vb acum” și „putem sa luam linea de credit / fara probleme/ sunt 20 de zile bancare nu calendaristice/ maine ne ocup de doc” – 21.12.2021, urmând astfel a se ocupa de documentația necesară.
Aceste comunicări prezintă relevanță prin raportare la înscrisurile privind procedura de creditare, întrucât indică faptul că RUSEN IONEL cunoștea și participa la demersurile efectuate în vederea obținerii facilității de credit.
Pe parcursul procedurii, persoana vătămată LEU RĂZVAN-LIVIU îl ține la curent pe RUSEN IONEL cu privire la documentele și demersurile referitoare la contul pe WEALTH BANK, transmițându-i inclusiv un document din care rezultă costul aferent deschiderii contului, respectiv suma de 2.500 euro.
În același timp, RUSEN IONEL ghidează persoana vătămată LEU RĂZVAN-LIVIU, cu privire la completarea câmpurilor necesare deshiderii contului pe platforma WEALTH BANK („nu o incarca ca deja o au”) și îi confirmă că analizează documentele care îi sunt transmise în legătură cu obținerea liniei de credit. („ajung acs si ma uit si pe ultimile documente trimise pentru linea de credit” / „Razvan fa mi te rog un forward la emailurile primite”).
Un alt aspect relevant rezultă din faptul că RUSEN IONEL îi transmite persoanei vătămate LEU RĂZVAN-LIVIU datele contului în care urma să fie depusă suma reprezentând garanția, în cuantum de 1.000.000 euro, respectiv contul bancar CH2908799955600031814 al MIGON BANK LTD deschis la unitatea bancară INCORE BANK AG cu sediul în Zurich, Elveția.
Totodată, RUSEN IONEL îi solicită persoanei vătămate LEU RĂZVAN-LIVIU transmiterea unui extras de cont/ document bancar din care să rezulte existența disponibulului necesar constituirii garanției de 1.000.000 euro: „ai euro deja in cont / poti sa iti faci un extras de cont normal chiar si on line / nu trebuie semnata de nimeni”, și astfel LEU RĂZVAN-LIVIU îi transmite o fotografie prin care confirmă existența sumei necesare, observându-se faptul că în cont deține sume de 1.000.145, 95 euro.
Ulterior, după efectuarea demersurilor financiare, numitul RUSEN IONEL îi confirmă personei vătămate LEU RĂZVAN-LIVIU că suma aferentă creditării se află în cont și este blocată pentru linia de credit („au ajuns banii in contul tau / sau blocat / pentru linea de credit”), indicând chiar suma respectivă de 15.353.000 euro „asta este suma pe care o primim”, prin încercuirea acesteia pe documentul transmis către persoana vătămată LEU RĂZVAN-LIVIU. Acest aspect prezintă relevanță în raport cu susținerile persoanei vătămate LEU RĂZVAN-LIVIU referitoare la modalitatea în care i-au fost prezentate situația financiară și stadiul procedurii de creditare.
De asemenea, în cadrul comunicărilor purtate, numitul RUSEN IONEL îi transmite persoanei vătămate LEU RĂZVAN-LIVIU că urmează să facă parte din „bordul banci cu dreptul de a opera tranzactii in banca”, fiind „un pas mare ptr noi”, precizând totodată, că linia de credit va fi accesată în perioada „20/25”. Cu această ocazie, RUSEN IONEL îi transmite persoanei vătămate LEU RĂZVAN-LIVIU un document din care rezultă cele afirmate, respectiv o „HOTĂRÂRE CORPORATIVĂ WELTH BANK Ltd.” din care rezultă că numitul MASSIMILIANO ARENA, în calitate de director, în cadrul unei ședințe desfășurate la data de 08.01.2022 a adoptat:
– „HOTĂRÂREA 1: Se hotărăște ca prin prezenta Consiliul de Administrație al WELTH BANK îl numește în calitate de Director pe domnul IONEL RUSEN, pașaport nr. 055739856, născut în Constanța la data de 04 martie 1979, cu domiciliul în str. Unirii 22 C 900064, Constanța, România. ”;
– „HOTĂRÂREA 2: Se hotărăște că, Consiliul de Administrație al WEALTH BANK va dispune utilizarea adresei de email: ionel.rusen@wealthbank.finance numai pentru uz professional și va dispune livrarea cărții de vizită”;
– „HOTĂRÂREA 3: se hotărăște ca, Consiliul de Administrație al WEALTH BANK să dispună o procură pentru a facilita WEALTH BANK să definească și să încheie tranzacții, atunci când WEALTH BANK consideră oportun, prin intermediul persoanei dlui IONEL RUSEN.
Document în care MASSIMILIANO ARENA figurează ca CEO al WEALTH BANK, fiind cel care a dispus cele stabilite, aspecte semnate spre acceptare de către RUSEN IONEL.

În continuarea acestor comunicări, se observă faptul că, în contextul demersurilor privind obținerea liniei de credit, numitul RUSEN IONEL îi transmite persoanei vătămate LEU RĂZVAN-LIVIU un document asupra căruia încercuiește, de această dată, o sumă semnificativ mai mare decât cea indicată anterior, respectiv suma de 20.000.000 euro („asta e suma care o sa iti intre in cont, e totul ok merge bine”), prezentând-o ca fiind suma ce urma să îi revină persoanei vătămate LEU RĂZVAN-LIVIU în situația achitării garanției solicitate.
Valoarea indicată a fost de natură să îi atragă atenția chiar și persoanei vătămate LEU RĂZVAN-LIVIU, acesta manifestându-și surprinderea cu privire la cuantumul sumei pe care urma să o primească. („cum așa / pai nu erau 15”). În același context, persoana vătămată LEU RĂZVAN-LIVIU îi comunică numitului RUSEN IONEL intenția de a efectua ordinul de plată „fac op acum”, reiterând totodată faptul că deține în cont suma necesară efectuării transferului. Numitul RUSEN IONEL confirmă, la rândul său, contul în care urma să fie trasnferată suma de 100.000 euro, respectiv în același cont în care a fost transferată și suma de 1.000.000 euro. („in acelasi cont unde a fost depus si milionul” / „sa fie facut identic ca celalalt”)
Astfel, succesiunea comunicărilor relevă o legătură temporală și factuală între informațiile transmise de RUSEN IONEL cu privire la suma ce urma să îi revină persoanei vătămate LEU RĂZVAN-LIVIU, solicitarea achitării garanției, confirmarea contului destinatar și efectuarea efectivă a transferurilor bancare.
În acest context, persoana vătămată LEU RĂZVAN-LIVIU a făcut dovada efectuării transferurilor la datele de 28.12.2021 (transferul de 1.000.000 euro) și 20.01.2022 (transferul de 100.000 euro), conform documentelor bancare emise de Banca Transilvania pentru contul aferent SC REAL CONCRETE LAND SRL, înscrisurile bancare aferente permițând identificarea sumelor transferate, a datei operațiunilor și a contului beneficiar indicat în prealabil de numitul RUSEN IONEL.
În legătură la transferul de 100.000 euro din data de 20.01.2022 din contul societății SC REAL CONCRETE LAND SRL către contul cu nr. CH2908799955600031814 deschis la INCORE BANK AG, Elveția pe numele societății MIGOM BANK LTD, acesta a fost efectuat la indicația numitului RUSEN IONEL, precizând în mod expres că suma urma să fie destinată „măririi de capital” la suma de 15.000.000 euro.
RUSEN IONEL: „Razvan uitasem, vezi ca trebuie sa depunem si cei 100 k in banca in Elvetia pana pe 20. Sunt banii pentru marirea de capital la 15 Mil”

Ulterior efectuării transferurilor, numitul RUSEN IONEL continua comunicările cu persoana vătămată LEU RĂZVAN-LIVIU, menționând că se ocupă/pregătește în continuare documentația necesară pentru WEALTH BANK („îti pregatesc contractul pentru banca”). Această conduită prezintă relevantă în ansamblul probator, întrucât indică menținerea persoanei vătămate LEU RĂZVAN-LIVIU în convingerea că demersurile privind obținerea liniei de credit se aflau în curs de desfășurare și că sumele transferate erau destinate scopului comunicat anterior.

Un alt aspect relevant rezultă din faptul că, ulterior efectuării demersurilor și transferurilor de către persoana vătămată LEU RĂZVAN-LIVIU, numitul RUSEN IONEL îi transmite acestuia o captură de ecran a unei pretinse comunicări purtate cu MASSILIMILIANO ARENA la ora 22:53, reprezentant al WEALTH BANK, cu scopul de a-i demonstra că acesta ținuse legătura cu reprezentantul WEALTH BANK și că linia de credit fusese aprobată „nu ti am mai scris ca era tarziu, bani au fost acreditati. Vb cand ne vedem e totul ok”, aspect de natură să consolideze încrederea persoanei vătămate în veridicitatea informațiilor communicate anterior și în caracterul real al procedurii de creditare.
Tot din conversațiile purtate rezultă inclusiv faptul că persoana vătămată LEU RĂZVAN-LIVIU și RUSEN IONEL s-au deplasat la Londra în vederea semnării documentelor aferente pretinsei facilități de credit, RUSEN IONEL fiind cel care a stabilit detaliile întâlnirii cu MASSIMILIANO ARENA, reprezentantul WEALTH BANK.
RUSEN IONEL: „asta este documentul pe care trebuje sa il notarizam si noi si sa il trimitem si in original, o sa dam o fuga pana la Londra amandoi pentru al da in Original si sa semnam toate documentele in original pentru linea aia mare.
Pe la 11.30, ma aud cu Massimiliano pentru a stabili ziua cand sa mergem la Londra.
Vreau sa stabilesc cu el sa vina in aeroport cu toate documentele sa le samnam ca sa nu pierdem vremea” – mesaj transmis la data de 03.02.2022
Această împrejurare se coroborează cu susținerile persoanei vătămate LEU RĂZVAN-LIVIU referitoare la deplasarea efectuată și la modalitatea în care i-a fost prezentată procedura de creditare.
Ulterior, RUSEN IONEL a continuat să îi transmită persoanei vătămate LEU RĂZVAN-LIVIU informații cu privire la pretinsa efectuare și iminentă primire a sumei aferente creditării, afirmând în esență, că „imediat pleacă transferul spre tine”.
În același timp, pentru a justifica întârziera banilor, RUSEN IONEL invocă succesiv diferite motive, între care un pretins control al Băncii Centrale Europene : „durează o zi/2 in plus pentru ca e suma mare si trece prin banca centrala europea pentru control. In rest e totul ok” , precum și erori în date de identificare „verifica / repede daca am gresit din nou il anulez”, referitor la un ordin de plată, menținând astfel aparența că transferul sumei era în curs de efectuare și că întârzierea ar fi fost determinate de formalități sau verificări bancare, existând și un mesaj transmis la data de „22.feb.” în care RUSEN IONEL transmite un înscris (extras de cont) în care se observă faptul că, în cadrul WEALTH BANL, SC REAL CONCRETE LAND SRL deține un credit de 5.021.000 euro, urmat de masjul: „astia sunt banii tai in contul real concret acum 8 zile pana sa ai trimeata / e un extras de cont / o sa iti trimit si op ul facut ieri”.
RUSEN IONEL continuă să îi garanteze persoanei vătămate LEU RĂZVAN-LIVIU faptul că va intra în posesia sumei aferente creditării, făcând în mod repetat referire la MASSIMILIANO ARENA cu care ține legătura în vederea validării creditării. Prin aceste comunicări, RUSEN IONEL menține în continuare perspectiva potrivit căreia creditul fusese aprobat, iar suma urma să fie transferată în contul SC REAL CONCRETE LAND SRL, în caz contrar garanția de 1.100.000 euro va fi returnată: „incerc sa fac rost de banii din alta parte ca sa tii trimit daca nu fac rost pana diaeara, o sa vb cu Massimiliano sa iti deblocheze banii care i-ai trimis si sa ai trimeata cu urenta inapoi…”
La data de „29 apr.”, RUSSEN IONEL îi transmite persoanei vătămate LEU RĂZVAN-LIVIU faptul că a discutat cu MASSIMILIANO ARENA, urmând să „facă transferul”: „Salut, scuza acum am terminat cu Massimiliano. Mai au un pic si termina astia de la IT si poate sa iti faca transferul. Luni/marti o sa avem o alta tranche si o sa terminam cu toata datoria.”

Un element deosebit de relevant rezultă din comunicările ulterioare, în cadrul cărora numitul RUSEN IONEL recunoaște că este responsabil de tranzacție, aspect despre care afirmă că va putea fi confirmat și transmis de GEORGECU CĂLIN către MASSIMILIANO ARENA, astfel, RUSEN IONEL își asumă rolul activ în efecutarea demersurilor privind creditarea și în derularea operațiunilor financiare: „astazi sa ai spui si tu lu Massimiliano ca eu sunt autorizat si responsabil de tranzactie, am vb si cu Calin si el o sa ai spuna acelasi lucru” – 30.03.2022.
În acest context, RUSEN IONEL îi comunică persoanei vătămate LEU RĂZVAN-LIVIU că este contactat de alte persoane, care îl acuză că ar fi infractor și că ar fi sustras banii acestuia: „si sa inchid si acolo ca deja am ajuns cel mai mare infractor… ma suna toata lumea sa imi spuna ca sunt infractor si borfas ca ti am furat banii tie si la Olandez”.

Un alt aspect relevant, care rezultă încă din faza incipientă a comunicațiilor purtate între RUSEN IONEL și persoana vătămată LEU RĂZVAN-LIVIU în legătură cu demersurile privind obținerea liniei de credit, îl constituie referirile repetate ale acestora la numitul GEORGESCU CĂLIN, persoana care le-a facilitat întâlnirea și cel care i-a transmis persoanei vătămate LEU RĂZVAN-LIVIU că poate accesa linia de credit prin intermediul lui RUSEN IONEL.
Astfel, încă de la începutul conversațiilor, RUSEN IONEL discută cu persoana vătămată LEU RĂZVAN-LIVIU despre GEORGESCU CĂLIN și îi transmite diferite informații referitoare la acesta, inclusiv știri și materiale publice în care este menționat, RUSEN IONEL apreciind că „un om ca El se naste 1 la o mie de ani / eu lucrez cu El de pe 10 ani”. Totodată, interlocutorii fac referire la postări legate de GEORGESCU CĂLIN pe rețelele de socializare, la locațiile în care se află și la persoanele care îl însoțesc în anumite împrejurări.
În cadrul comunicărilor, în momentul în care trimite o știre către persoana vătămată LEU RĂZVAN-LIVIU referitoare la DOUGLAS ANDERSON, RUSEN IONEL afirmă despre acesta că este „omul meu”. Această exprimare, analizată prin raportare la întregul context al conversațiilor, prezintă relevanță pentru identificarea relațiilor și a persoanelor invocate de RUSEN IONEL în cadrul demersurilor desfășurate și pentru stabilirea modului în care acesta își prezenta propriile relații și contacte persoanei vătămate LEU RĂZVAN-LIVIU.

Prin urmare, aceste comunicări, analizate în succesiunea lor cronologică, demonstrează că RUSEN IONEL nu s-a limitat la o simplă transmitere de informații, acesta a furnizat persoanei vătămate LEU RĂZVAN-LIVIU indicații cu privire la deschiderea contului, documentația necesară, efectuarea demersurilor privind linia de credit, contul în care urma să fie depusă garanția și documentele necesare pentru justificarea disponibilului financiar.
De asemenea, documentele bancare privind efectuarea transferurilor, prezintă relevanță atât sub aspectul modalității în care persoanei vătămate LEU RĂZVAN-LIVIU i-a fost prezentată operațiunea, cât și sub aspectul împrejurărilor concrete în care aceasta a fost determinată să efectueze transferurile de bani către contul indicat de RUSEN IONEL.
Aceste elemente, analizate coroborat cu corespondența electronica purtată cu WEALTH BANK, prezintă relevanță pentru stabilirea rolului și a gradului de implicare al lui RUSEN IONEL în demersurile care au precedat acordarea pretinsei facilități de credit și, ulterior, în împrejurările în care persoana vătămată LEU RĂZVAN-LIVIU a efectuat plata sumei reprezentând garanția.

Aspecte rezultate cu ocazia întâlnirii din data de 22.05.2025 dintre RUSEN IONEL și GEORGESCU CĂLIN:

La data de 22.05.2025, în jurul orelor 12:50, în autoturismul lui RUSEN IONEL se urcă GEORGESCU CĂLIN, iar din discuțiile purtate rezultă că numitul GEORGESCU CĂLIN îi încredințează lui RUSEN IONEL aspecte pe care le consideră deosebit de importante și confidențiale, precizând, în acest sens, că sunt lucruri pe care „nu trebuie să le mai știe nimeni”. Caracterul confidențial pe care GEORGESCU CĂLIN îl atribuie acestor informații rezultă inclusiv din solicitările repetate adresate lui RUSEN IONEL cu privire la păstrarea discreției asupra aspectelor discutate.
În ceea ce privește conținutul acestor aspecte, din conversație rezultă că o parte dintre acestea vizează demersuri și relații pe plan politic, GEORGESCU CĂLIN solicitându-i lui RUSEN IONEL să poarte discuții în vederea susținerii intereselor sale pe acest plan cu anumite persoane pe care le consideră relevante în domeniu, inclusiv cu persoane cu roluri sau poziții importante în acest context.
Din modul în care este purtată conversația, rezultă că RUSEN IONEL este perceput de GEORGESCU CĂLIN ca o persoană de încredere, căreia îi poate transmite asemenea informații și căreia îi solicită efectuarea unor demersuri în numele sau în interesul său.
Cu privire la aceste aspecte este relevant fragmentul:
„RUSEN IONEL: Am vorbit cu Matteo (n.n. Matteo Salvini). N-o să iasă cu mesaj să te susțină. A zis că nu poate să facă lucrul ăsta. Ceea ce poate să facă, o să iasă să zică că democrația în România s-a dus, s-a… făcut…
CĂLIN GEORGESCU: Da…
RUSEN IONEL: Nu poate să nomineze numele tău. N-am vrut nici să îl întreb de ce, cum și în ce fel.
CĂLIN GEORGESCU: Am înțeles.
RUSEN IONEL: Dar lucrul ăsta o să îl facă.
CĂLIN GEORGESCU: Când îl face?
RUSEN IONEL: Acuma. Azi după-amiază ar trebui să confirme…
RUSEN IONEL: Cum… Eu o să încerc lucrul ăsta… să fac. Dar cum…
CĂLIN GEORGESCU: Dar nu tre’ să știe nimeni!
RUSEN IONEL: Nu. Eu nu vorbesc cu nimeni.
CĂLIN GEORGESCU: Fii atent! (n.n. neinteligibil) ar urma să se… să tremure cu Vanacci (n.n. Roberto Vanacci), în cazul cu băiatul ăsta care e român.
RUSEN IONEL: Da, da. Cu Stăneșel.
CĂLIN GEORGESCU: Ai vorbit cu el la telefon?
RUSEN IONEL: Da, da. La… E foarte OK românul ăla, să știi! Și nu e legat… plus că ăla e împotriva lui George (n.n. George Simion). Ta-su la fel, împotriva lui George, care… Da…”

Tot în cadrul aceleiași întâlniri, desfășurate într-un spațiu privat, respectiv în interiorul autoturismului, GEORGESCU CĂLIN îi solicită lui RUSEN IONEL să identifice o locație pe teritoriul Italiei și, în concret, un imobil care să îndeplinească o serie de cerințe indicate de acesta.
Printre caracteristicile solicitate se regăsește inclusiv existența unei anexe destinată „servitorilor”, formulare utilizată de GEORGESCU CĂLIN în cadrul discuției.
Din conversație rezultă totodată că, pentru GEORGESCU CĂLIN, valoarea imobilului nu reprezintă un impediment financiar, acesta indicând că prețul nu constituie un element de natură să împiedice identificarea unei proprietăți corespunzătoare cerințelor sale, fiind relevante fragmentele:
• „CĂLIN GEORGESCU: Bun! Deci mie îmi trebuie o locație, să le văd, pe care să le cumpăr sau să le închiriez. Deci avem… Noi avem tot ce trebuie. Noi nu avem nevoie de bani. Mă interesează doar să fie la un preț… care ei să aranjeze, adică fie un preț pentru mie.
RUSEN IONEL: Asta vream să… Asta vream să te întreb. Financiar…
CĂLIN GEORGESCU: Financiar avem tot ce ne trebuie.”

• „CĂLIN GEORGESCU: Și după ce mai vorbim o dată, după aceea îi dai drumul. Eu am trei zone în Toscana. Una aproape de mare sau lângă mare și una… două în zonă de-asta de dealuri, colinare.
RUSEN IONEL: OK.
CĂLIN GEORGESCU: OK. Eu ți le dau și dacă îți dă… Și, și. Așa. Și sigur că (n.n. neinteligibil) lor… Adică să mă duc la punct ochit. Omul ăsta să le vadă.”

• „CĂLIN GEORGESCU: Și una, care are o casă mică, sau lângă, sau ceva de dependință.
RUSEN IONEL: De dependință… Da.
CĂLIN GEORGESCU: Asta te rog.
RUSEN IONEL: Da.
CĂLIN GEORGESCU: Adică cum se fac toate casele în Italia, ce am văzut eu, cel puțin, toate au așa ceva.
RUSEN IONEL: Da.
CĂLIN GEORGESCU: Că așa erau făcute pentru… pentru servitori.”

Din continuarea discuției rezultă intenția exprimată de GEORGESCU CĂLIN de a obține azil politic în ITALIA, după ridicarea măsurii preventive a controlului judiciar, și de a locui în imobilul respectiv împreună cu famillia și cu „oamenii mei”. În acest context, GEORGESCU CĂLIN face referire la necesitatea ca locația să fie amplasată în Italia, pentru a putea intra „sub incidența legii italiene” și astfel va fi „securizat”.
„ CĂLIN GEORGESCU: În momentul în care am ajuns acolo, eu am ceva, dar asta vreau partea a doua să îți spun. Am nevoie de la ei să mă securizeze. Adică să intru sub incidența legii italiene, adică să-mi facă pașaportul pe (n.n. neinteligibil), o săptămână. Adică să nu mă țină mult cu povestea asta.
RUSEN IONEL: Da. Da.
CĂLIN GEORGESCU: Am pașaport, iau copiii și gata! Și sigur, oamenii mei.
RUSEN IONEL: Da.”

Deosebit de relevant este faptul că, în cadrul aceleiași discuții, GEORGESCU CĂLIN îi atrage în mod repetat atenția lui RUSEN IONEL asupra caracterului confidential al demersurilor discutate, precizând că „nu tre să știe nimeni” despre „tema” încredințată acestuia.
Cerința de confidențialitate vizează atât aspectele de natură politică discutate anterior, cât și identificarea imobilului solicitat, GEORGESCU CĂLIN subliniind necesitatea ca „să nu detecteze nimeni nimic” din cele stabilite de cei doi.
Astfel, sunt relevante următoarele fragmente:
• „CĂLIN GEORGESCU: Bun! Deci asta ar fi tema cea mai importantă. Cea mai importantă. Vreau să știu. Poate îmi spui diseară și niște prețuri. Eu îți dau…
RUSEN IONEL: Dă-mi…
CĂLIN GEORGESCU: Orientativ.”

• „CĂLIN GEORGESCU: În sfârșit,… Îți faci planul cum vrei, dar asta este tema. Adică rugămintea mea este ca băiatul ăsta să plece (n.n. neinteligibil) să plece în Franța, iar miercuri, joi, trebuie să fie în Italia.
RUSEN IONEL: Mă ocup.
CĂLIN GEORGESCU: Unde se duce cu un om sau cine e pe acolo, prin zonă. Îi dau ei… așa… Vede câteva locații, mai multe. Repet! Încă o dată! Dacă și e o altă zonă, dar tot în Toscana, cu ți-am… te-am rugat. O casă cu încă una lângă sau ceva în curtea aia, sau în spatele curții, sau cum sunt ele făcute.
RUSEN IONEL: Da. Da. Da.
CĂLIN GEORGESCU: Și alta undeva în zonă, micuță. Important e (n.n. neinteligibil)
RUSEN IONEL: Da. Da. Da. Să ai propriet… Dacă faci… Dacă ai proprietate, după aia e foarte ușor…
CĂLIN GEORGESCU: Păi, sigur! Cont în bancă, proprietate, școală pentru copii.
RUSEN IONEL: Da.
CĂLIN GEORGESCU: Îî… Un job sau o firmă… Iarăși… Apoi o să mă ajute să… Nu știu… Vând mere, sau… (n.n. râde)
RUSEN IONEL: Da.
CĂLIN GEORGESCU: E ceva de ochii lumii. Îmi dau seama ce ar trebui să fie.
RUSEN IONEL: O să văd ce zic ei și cum… astea… și văd…
CĂLIN GEORGESCU: Oricum, o să mai circuli și tu acolo și… Dar important e să nu detecteze nimeni nimic. Asta mă interesează cel mai mult. Să nu care cumva să se afle, să nu care cumva să existe vreun miros de orice gen.
RUSEN IONEL: Da. Da.”

• „CĂLIN GEORGESCU: Vorbește cu Vanacci și… Na! Te rog frumos! Contez (n.n. pe tine)!
RUSEN IONEL: Eu sunt aicea.
CĂLIN GEORGESCU: Nu tre’ să știe nimeni!”

Aceste afirmații prezintă relevanță în aprecierea relației dintre RUSEN IONEL și GEORGESCU CĂLIN, întrucât nu reprezintă simple referiri abstracte la păstrarea confidențialității, ci apar în legătură cu demersuri concrete pe care GEORGESCU CĂLIN I le încredințează lui RUSEN IONEL și pe care acesta din urmă urmează să le întreprindă.

Tot în cadrul aceleiași întâlniri, discuția dintre cei doi se extinde asupra situației dosarelor în care GEORGESCU CĂLIN face obiectul unor cercetări, precum și asupra evoluției demersurilor judiciare aferente. GEORGESCU CĂLIN susține că, în cauzele respective „totul e aplatizat” și că „nu se mai atacă pe niciun front”, făcând referire inclusiv la sesizarea formulată de persoana vătămată LEU RĂZVAN-LIVIU și apreciind că ancheta aferentă acesteia s-ar afla într-o stare de „adormire”.
În legătură cu această din urmă cauză, RUSEN IONEL intervine în discuție și afirmă că, în cadrul anchetei, este necesar un răspuns provenit dintr-o altă țară, răspuns pe care îl caracterizează ca fiind dificil de obținut și care, potivit afirmației sale, ar reprezenta „cheia” dosarului.
Această referire prezintă relevanță întrucât indică faptul că RUSEN IONEL discută cu GEORGESCU CĂLIN aspecte concrete referitoare la stadiul și evoluția unei anchete și demonstrează că acesta deținea sau afirmă că deține informații cu privire la anumite demersuri efecutate în cadrul acesteia.
La rândul său, GEORGESCU CĂLIN afirmă că a primit un anumit feedback cu privire la dosar și susține că „nu ar fi nicio probă”, afirmația cu care, în cadrul conversației, RUSEN IONEL este de acord. În continuarea dialogului, RUSEN IONEL apreciază că „aste e bine” și afirmă, în acest context, că dosarul urmează să se „închidă”. În ceea ce privește celelalte cauze în care GEORGESCU CĂLIN este cercetat, RUSEN IONEL afirmă că „alea n-au nicio probă”, GEORGESCU CĂLIN calificându-le drept „ridicole”.
„CĂLIN GEORGESCU: În rest… Apropo! În rest… Am impresia că totul e aplatizat, așa. Nu se mai atacă pe niciun front. Inclusiv chestia aia..
RUSEN IONEL: Nu știu. Nu m-au… nu mai…
CĂLIN GEORGESCU: Da. Păi, d-aia spun. E în adormire, așa.
RUSEN IONEL: Aia de acolo oricum trebuie, că ei trebuie să facă comisie rogatorie cu Anglia, Anglia nu poate că e în extra – U.E. E foarte complicată aia.
CĂLIN GEORGESCU: E complicată.
RUSEN IONEL: Și tu să… Sunt toate dovezile pe care le au acolo, că n-au… Acolo se vede…
CĂLIN GEORGESCU: Da. Știu, că am primit feedback.
RUSEN IONEL: Da?
CĂLIN GEORGESCU: Adică nu… Nu au nicio probă. Nu…
RUSEN IONEL: Păi, nu au. Asta e bine. Măcar partea aia să se închidă, că celelate… că și alea n-au nicio probă, celelalte trei dosare care (n.n. neinteligibil).
CĂLIN GEORGESCU: Alea sunt și mai ridicole.
RUSEN IONEL: Important e să-ți ridice controlul judiciar, asta e important.
CĂLIN GEORGESCU: Da. Îți dai seama. Că așa mă ține agățat. (n.n. neinteligibil)”

În finalul întâlnirii, GEORGESCU CĂLIN și RUSEN IONEL ajung la concluzia, astfel cum rezultă din conținutul discuției, că un element esential pentru ducerea la îndeplinire a celor stabilite îl reprezintă ca GEORGESCU CĂLIN să nu mai fie în executarea măsurii preventive a controlului judiciar, întrucât această măsură îl ține „agățat”.
Prin urmare, discuția surprinsă în mediul ambiental oferă elemente relevante cu privire la natura relației dintre GEORGESCU CĂLIN și RUSEN IONEL, gradul de încredere existent între aceștia, caracterul confidențial atribuit de GEORGESCU CĂLIN informațiilor transmise lui RUSEN IONEL, demersurile concrete pe care GEORGESCU CĂLIN i le solicită lui RUSEN IONEL, precum și informațiile discutate cu privire la situația juridică a lui GEORGESCU CĂLIN și stadiul cercetărilor din prezenta cauză.
Un aspect deosebit de relevant care rezultă din conținutul discuției ambientale îl reprezintă modul în care numiții GEORGESCU CĂLIN și RUSEN IONEL se raportează la faptele săvârșite în dauna persoanei vătămate LEU RĂZVAN-LIVIU și la posibilitatea ca acestea să fie descoperite și probate în cadrul anchetei.
Astfel, deși cei doi nu formulează în mod explicit o recunoaștere a săvârșirii unei infracțiuni în dauna persoanei vătămate LEU RĂZVAN-LIVIU, conținutul și succesiunea afirmațiilor purtate în cadrul discuției relevă preocuparea acestora cu privire la existența unor probe în dosar, la stadiul anchetei și la posibilitatea ca respectivele fapte să fie stabilite în cadrul procedurilor judiciare. În acest context, afirmațiile potrivit cărora „nu au nicio probă”, precum și aprecierea că, în aceste condiții, cauza „se va închide”, prezintă relevanță sub aspectul reprezentării pe care cei doi o aveau cu privire la situația probatorie a cauzei.
Referirile acestora la faptul că sesizarea formulată de persoana vătămată LEU REĂZVAN-LIVIU s-ar afla într-o stare de „adormire”, la necesitatea obținerii unui răspuns dintr-o altă țară, cosiderat „cheia” dosarului, precum și la împrejurarea că „nu au nicio probă”, demonstrează că existența sesizării și a anchetei, precum și aspectele susceptibile să îi vizeze, reprezentau un subiect de interes pentru cei doi.
Prin urmare, discuția prezintă relevanță nu numai prin raportare la conținutul afirmațiilor referitoare la situația dosarului, ci și prin prisma preocupării manifestate de RUSEN IONEL și GEORGESCU CĂLIN față de identificarea și administrarea probelor și față de consecințele pe care existența acestora le-ar putea produce asupra situației lui GEORGESCU CĂLIN.
Aspecte rezultate cu ocazia întâlnirii din data de 27.05.2025 dintre RUSEN IONEL și GEORGESCU CĂLIN:

La data de 27.05.2025, în jurul orelor 12:50, RUSEN IONEL inițiază un apel telefonic în vederea stabilirii locului și momentului întâlnirii cu GEORGESCU CĂLIN.
În cadrul discuției telefonice, RUSEN IONEL îi indică lui GEORGESCU CĂLIN un loc în care cei doi se mai întâlniseră anterior, folosind expresia „unde ne vedeam noi”, iar după ajungerea la locația indicată, în jurul orelor 14:25, RUSEN IONEL îl invită pe GEORGESCU CĂLIN în autoturism și îl ghidează către locul în care acesta parcase.
„RUSEN IONEL: Dacă poți să vii spre Băneasa eu te-aș aștepta în parcare la Băneasa, că e parcarea mare acolo și…
CĂLIN GEORGESCU: Da, da, în parcare stăm. Dar în parcare unde la Băneasa, scuze, la Băneasa Mall, nu?
RUSEN IONEL: La Băneasa Mall. Știi unde ne vedeam noi? Unde ne…
CĂLIN GEORGESCU: Unde ne vedeam noi, da, da! Unde ne… Dar numai că ne vedem în parcare, nu ne vedem la (n.n. neinteligibil).”

În debutul conversației, cei doi reiau aspectele discutate anterior referitoare la identificarea unui imobil destinate lui GEORGESCU CĂLIN și familiei sale. RUSEN IONEL îi comunică lui GEORGESCU CĂLIN că a identificat o proprietate care corespunde cerințelor stabilite anterior, precizând însă că este „un pic cam scump”, „în jurul la un milion două sute”. GEORGESCU CĂLIN afirmă, în acest context, că urmează să fie ajutat de niște „străini”, aspect care indică existența unor surse de sprijin financiar pe care acesta le avea în vedere pentru realizarea achiziției.
„RUSEN IONEL: Ăștia mi-au dat… Îți dau și contactul. Mie mi-au dat o chestie unde, practic, este… Acolo este foarte bine, este izolată, acolo ai tot… totul. Este… Mi se pare un pic cam scump, dar vedem un pic cum o rezolvăm.
CĂLIN GEORGESCU: Păi, nu, că o să mă ajute niște străini.
RUSEN IONEL: Da.
CĂLIN GEORGESCU: (n.n. neinteligibil)
RUSEN IONEL: Deci mi-a dat, este exact așa. Și aici ai tot… Plus că e securitate foarte mare. Ești exact în zona în care mi-ai dat tu acolo. Ai dependențe (n.n. dependințe), ai tot ce trebuie. Î… Aicea… Astea sunt detaliile de acolo de la astea. În jurul la un milion două sute.
CĂLIN GEORGESCU: OK.”

RUSEN IONEL se oferă să îl sprijine pe GEORGESCU CĂLIN până la finalizarea achiziției imobilului, propunere acceptată de acesta din urmă, fiind stabilită însă necesitatea ca locația să fie analizată și de o terță persoană „MARIAN”. Din continuarea conversației rezultă că această persoană urma să verifice imobilul și alte proprietăți ce urmau să fie prezentate, inclusiv din perspectiva condițiilor de securitate.
„RUSEN IONEL: A zis că locația e foarte OK. În plus, ai mult teren unde nu poa’ să ajungă nimeni lângă tine.
CĂLIN GEORGESCU: Bun! Și ai o persoană de contact?
RUSEN IONEL: Am tot. Dar eu îți propun altceva, Călin! Lasă-mă să te ajut până la capăt.
CĂLIN GEORGESCU: Ce anume?
RUSEN IONEL: Să te ajut inclusiv cu negocieri și cu toate lucrurile astea și cu planul. Că eu știu exact cum să îți facă și documentele și toate astea.
CĂLIN GEORGESCU: Sigur că da! Momentan vreau să îl trimit să știu…
RUSEN IONEL: Îl trimitem acolo.
CĂLIN GEORGESCU: Să meargă Marian acolo…
RUSEN IONEL: Să vadă locația.
CĂLIN GEORGESCU: (n.n. neinteligibil) să vadă locația, să vadă regiunea.
RUSEN IONEL: Da.”

În cadrul aceleiași discuții, GEORGESCU CĂLIN reia condiția considerată esențială pentru imobilul căutat, respectiv existența unor dependințe în care să poată locui „un om cu soția”.
„ CĂLIN GEORGESCU: Deci încă o dată, ca să ne înțelegem. Această casă, dacă are dependințe…
RUSEN IONEL: Da. Da.
CĂLIN GEORGESCU: (n.n. neinteligibil) să stea încă un om cu soția lui. (n.n. neinteligibil) o căsuță undeva în altă parte, unde e pentru el.
RUSEN IONEL: Asta da. Asta are dependințe, are…
CĂLIN GEORGESCU: E perfect! Unde să stea omul ăsta cu…”

Prin urmare, identificarea proprietății nu era avută în vedere exclusiv prin prisma caracteristicilor locative ale imobilului principal, ci și prin raportare la existența unor spații auxiliare și la condițiile de securitate ale întregii proprietăți.
Totodată, GEORGESCU CĂLIN face referire la faptul că, ulterior finalizării achiziției imobilului, intenția sa era de a „scăpa” de măsura preventivă a controlului judiciar care îl viza.
„CĂLIN GEORGESCU: Te rog eu frumos. Și după ce finalizezi asta, după aceea discutăm. Ca să înțelegi planul. Planul este așa. Mai îmi trebuie să scap de controlul judiciar…
RUSEN IONEL: Da. Asta e…”

În continuarea conversației, GEORGESCU CĂLIN îi solicită lui RUSEN IONEL să efectueaze demersuri pentru obținerea unui azil politic, atât pentru el, cât și „pentru băieții ăștia ai mei”, RUSEN IONEL afirmând că demersurile vor fi făcute pentru „toată echipa”, invocând legăturile pe care le are în acest sens, respectiv: „fostul șef (n.n. neinteligibil) procuror pe Italia. (n.n. neinteligibil) E un prieten foarte bun. El o să ne ajute cu tot ce înseamnă…”
Solicitarea este relevantă sub aspectul naturii relației dintre cei doi și al încrederii pe care GEORGESCU CĂLIN o manifestă față de RUSEN IONEL, acesta din urmă fiind perceput ca o persoană capabilă să faciliteze sau să inițieze asemenea demersuri.
„CĂLIN GEORGESCU: Și a doua chestiune, vreau să te interesezi cum fac pentru… în caz de ceva… cu azil politic.
RUSEN IONEL: Când mergem acolo ne vedem cu fostul șef (n.n. neinteligibil) procuror pe Italia. (n.n. neinteligibil) E un prieten foarte bun. El o să ne ajute cu tot ce înseamnă…
CĂLIN GEORGESCU: Ne ajută el… Ia fii atent!
RUSEN IONEL: Eu o să îl chem acolo, direct (n.n. neinteligibil). Și o să-l chem într-un loc, într-o zonă unde (n.n. neinteligibil)
CĂLIN GEORGESCU: (n.n. neinteligibil) și pentru băieții ăștia ai mei.
RUSEN IONEL: Da. Pentru toată echipa.”

Discuția se îndreaptă ulterior către aspecte de natură politică, GEORGESCU CĂLIN afirmând că are o „misiune” care presupune „deconspirarea” tuturor celor pe care îi consider implicați, făcând referire inclusiv la SIMION GEORGE și afirmând că beneficiază de susținerea „poporului”. În același context, GEORGESCU CĂLIN îl îndeamnă pe RUSEN IONEL să ia în considerare mutarea în Italia și revenirea ulterior, atunci când GEORGESCU CĂLIN va fi președinte („Te întorci, când voi fi eu președinte”).
„ CĂLIN GEORGESCU: Deci acuma pot să-ți spun, că nu puteam să-ți zic. Misiunea mea a fost să-i deconspir tot. Tot sistemul! Inclusiv pe Simion (n.n. Simion George) la final.
RUSEN IONEL: Da?
CĂLIN GEORGESCU: (n.n. neinteligibil). Acuma când se intră(n.n. neinteligibil). Toți s-au devoalat.
Fișierul audio: „2025-05-27_14-45-11”
CĂLIN GEORGESCU: Toți sunt gata! Eu am preluat tot. Eu am poporul în spate și toți s-au devoalat. Toți! Toate partidele politice.
RUSEN IONEL: Tu zici că mai avem vreo șansă, Călin, să (n.n. neinteligibil)?
CĂLIN GEORGESCU: Bineînțeles! Tocmai șansa este…”

Fiind întrebat de către GEORGESCU CĂLIN despre situația sa juridică, RUSEN IONEL afirmă că nu are procese pe rol, menționând însă doar cauza în care a fost contactat în legătură cu LEU RĂZVAN-LIVIU. În cee ace privește această cauză, RUSEN IONEL susține că organele de cercetare penală „n-au ce să facă”, întrucât, în opinia sa, ar fi necesară efecutarea unei comisii rogatorii către Anglia. ( „Pentru că tre’ să facă comisie rogatorie între România și Anglia.”)
RUSEN IONEL mai precizează că nu cunoaște dacă există și alte sesizări formulate împotriva sa, făcând referire la posibilitatea existenței unor denunțători „Niculae” și „Nemernicul ăla fără dinți”, însă afirmă că, de la persoanele respective, nu ar fi primit bani. În finalul acestei secvențe de discuție, cei doi ajung să considere că, pentru amândoi, soluția ar fi reprezentată de „azil politic”, după cum urmează:
„CĂLIN GEORGESCU: Tu te mai duci în Italia în perioada asta?
RUSEN IONEL: Nu mă mai duc. Că trebuie să organizez cu nunta, cu asta. N-am niciun chef. Crede-mă cu sunt terminat. Eliza, săraca, și ea de o săptămână nu prea se simte bine, cu chestia asta. Am găsit-o plângea prin casă. (n.n. neinteligibil) nu e foarte bine nici pentru ea, dar încerc să trec momentul ăsta, să…
CĂLIN GEORGESCU: Nu, dar altceva nu ai pe cap, adică procese, ceva.
RUSEN IONEL: Deocamdată nu. Văd că nu m-au sunat nici cu… M-au chemat cu aia (n.n. neinteligibil) cu Răzvan și cu aia. Eu cred că (n.n. cu) aia n-au ce să facă. Pentru că tre’ să facă comisie rogatorie între România și Anglia. Plus că ăla are toate documentele, sunt… Adică la dosarul ăla… Nu știu dacă după aia s-au mai deschis alte lucruri împotriva mea. Asta nu știu.
CĂLIN GEORGESCU: Alte (n.n. neinteligibil), alte dosare.
RUSEN IONEL: Da. Asta nu știu, că nu…
CĂLIN GEORGESCU: Aaa, nu de asta cu Răzvan… Cealaltă.
RUSEN IONEL: Da.
CĂLIN GEORGESCU: Păi, ce? Ai mai avut ceva
RUSEN IONEL: N-am… Nu mai… Nu am mai avut nimic, dar au mai ieșit prin.. îî… ăsta… Niculae a zis că mi-a dat mie niște bani ca să sponsori… îî… să plătesc campania electorală a ta. Nemernicul ăla fără dinți, la fel…
CĂLIN GEORGESCU: Aa! Aa! Pe asta te bazezi tu.
RUSEN IONEL: Astea sunt singurele chestii, dar ideea e că nu-i nimic real. Nu exista! N-am luat nici… N-am luat niciun leu de la nimeni, niciodată. Eu n-am… N-am avut. Dar cu ăștia, nu vezi că cu ăștia ți-e frică când ești nevinovat, că îți fac…
CĂLIN GEORGESCU: Deci, în orice caz, azil politic (n.n. neinteligibil)!
RUSEN IONEL: Îhî.
CĂLIN GEORGESCU: Poate și pentru tine… Nu știu…”

Un element distinct de relevanță probatorie rezultă din afirmația lui GEORGESCU CĂLIN referitoare la utilizarea aplicațiilor de comunicații mobile – „SIGNAL” și la intenția acestuia de a șterge ulterior un mesaj primit. În concret, GEORGESCU CĂLIN preciează că, în situația în care primește un mesaj conținând numărul de telefon al persoanei care urma să indice locațiile pe teritoriul Italiei, mesajul va fi șters ulterior.

***

Prin ordonanța nr. 2871/19/P/2024 din data de 26.08.2025 s-a dispus efectuarea în cauză a unei constatări de către specialiști din cadrul D.I.I.C.O.T. – Serviciul de Coordonare a Activităților Tehnice de Specialitate, ocazie cu care, printre altele, au fost stabilite următoarele:
1. Referitor la entitatea MIGOM BANK LTD și contul bancar CH2908799955600031814, conform răspunsului formulat de autoritățile judiciare din Confederația Elvețiană, precizăm următoarele:
– Conform informațiilor de deschidere ale contului bancar cu nr. CH2908799955600031814, emise de INCORE BANK AG, acesta este un cont deschis pe numele companiei Migom Bank Ltd., Hillsborough St. 75, Etajul 2, Roseau, Commonwealth of Dominica.
– Conform Formularului K, beneficiarul efectiv al relației dintre INCORE BANK AG cu clientul MIGOM BANK LTD a fost Thomas Schättli, cu domiciliul, conform evidențelor bancare, la adresa Brucker Strasse 10, Top 4, Schloss, 2432 Schwadorf, Austria. Relația cu clientul a fost stabilită la 11 august 2020 și a încetat la 16 noiembrie 2022, la cererea Migom Bank Ltd. Contul corespondent a fost închis la 10 martie 2023.

2. Identificarea transferurilor efectuate din contul societății REAL CONCRETE LAND SRL în contul societății MIGOM BANK LTD:
Din analiza rulajelor bancare aferente contului cu nr. CH2908799955600031814 deschis la INCORE BANK AG, Elveția pe numele societății MIGOM BANK LTD, în perioada 01.11.2021 – 28.02.2022, au fost identificate trei tranzacții de creditare (intrări) cu sume provenite de la societatea REAL CONCRETE LAND SRL, astfel:
Date Text Value date Credit Balance
28.12.2021 REAL CONCRETE LAND SRL CERNATESTI 380 FN FN FN FNFN CERNATESTI 127150 BUZAU RO 28.12.2021 2.500,00 EUR 1.086.053,73 EUR
30.12.2021 REAL CONCRETE LAND SRL CERNATESTI 380 FN FN FN FNFN CERNATESTI 127150 BUZAU RO 29.12.2021 1.000.000,00 EUR 6.585.245,98 EUR
21.01.2022 REAL CONCRETE LAND SRL CERNATESTI 380 FN FN FN FNFN CERNATESTI 127150 BUZAU RO 21.01.2022 100.000,00 EUR -31.320,66 EUR

Prima tranzacție de debitare ca succesiune cronologică, înregistrată după încasarea de la societatea REAL CONCRETE LAND SRL, care ar putea să cuprindă suma de 1.000.000 EUR, respectiv plata către „BALTIC INTERNATIONAL BANK SE” în valoare de 4.000.007,24 EUR.
Referitor la „BALTIC INTERNATIONAL BANK SE”, din interogarea surselor deschise, s-a constatat că această denumire este atribuită unei companii din Letonia.

S-a constatat că în aceeași zi în care contul societății MIGOM BANK LTD este alimentat cu suma de 100.000 EUR provenită de la societatea REAL CONCRETE LAND SRL, a fost efectuată o plată către MASSIMILIANO ARENA, în valoare de 35.507,25 EUR. Analizând extrasul de cont al companiei MIGOM BANK LTD în vederea identificării tranzacțiilor în corespondență cu această persoană de interes în cadrul cercetărilor, respectiv MASSIMILIANO ARENA, a rezultat faptul că au fost efectuate plăți către acesta în valoare totală de 53.728,74 EUR, astfel:
Date Text Value date Debit
21.01.2022 MASSIMILIANO ARENA 21.01.2022 35.507,25
01.02.2022 MASSIMILIANO ARENA 01.02.2022 7.507,22
11.02.2022 MASSIMILIANO ARENA 11.02.2022 6.507,10
14.02.2022 MASSIMILIANO ARENA 14.02.2022 4.207,17
TOTAL 53.728,74

În legătură cu persoanele indicate în ordonanța dispusă de procuror, au mai fost identificate tranzacții efectuate în corespondență cu numita „ECOBICI Eliza Patricia”, respectiv plăți către aceasta din contul bancar analizat, al societății MIGOM BANK LTD în valoare totală de 158.421,57 EUR, printr-un număr de 3 tranzacții în luna februarie 2022, astfel:

Date Text Value date Debit Balance
18.02.2022 ELIZA PATRICIA ECOBICI 18.02.2022 32.407,18 -5.308.020,16
21.02.2022 ELIZA PATRICIA ECOBICI 21.02.2022 1.007,19 813.000,58
25.02.2022 ELIZA PATRICIA ECOBICI 25.02.2022 125.007,20 484.789,58
TOTAL 158.421,57

S-a procedat la identificare acestei persoane fizice, pe baza informațiilor furnizate de bazele de date gestionate la nivelul D.I.I.C.O.T., constatându-se faptul că persoana menționată, de sex feminin, cetățean român, este în prezent denumită RUSEN ELIZA – PATRICIA, actuala soție a lui RUSEN IONEL, persoană de interes în cadrul cercetărilor efectuate.

***
Referitor la natura entităților utilizate în mecanismul de finanțare, un aspect relevant îl constituie natura juridică și activitatea efectivă a entităților prezentate persoanei vătămate LEU RĂZVAN-LIVIU drept instituții bancare, entitățile identificate în prezenta cauză: WEALTH BANK Ltd, MIGOM BANK Ltd și BALTIC INTERNATIONAL BANK SE, sunt societăți comerciale care utilizează în denumirea lor termenul „BANK”.
Utilizarea acestui termen în denumirea societăților este relevantă în contextul concret al cauzei, înrucât, raportat la modul în care aceste entități au fost prezentate persoanei vătămate și la natura serviciilor pretins ofertite, era aptă să creeze aparența că aceasta relaționează cu o insituție bancară și că demersurile privind acordarea finanțării se desfășoară în cadrul unei proceduri reale.
În acest sens, aparența creată nu rezultă exclusiv din utilizarea termentului „BANK”, ci din coroborarea denumirii entităților cu celelalte elemente prezentate persoanei vătămate LEU RĂZVAN-LIVIU, respectiv existența unor pretinse proceduri de creditare, solicitarea unor documente specifice, indicarea unor conturi pentru efectuarea plăților, invocarea unor reprezentanți ai pretinsei unități bancare, comunicarea unor pretinse aprobări ale creditului și solicitarea achitării unei sume cu titlu de garanție.
Prin urmare, folosirea denumirii care conține termenul „BANK” apare ca un element al mecanismului prin care era creată și menținută aparența unei relații bancare, de natură să determine persoana interesată de obținerea unei finanțări să acorde un grad sporit de încredere entității și persoanelor care se prezentau în numele acesteia.
Aceasă împrejurare prezintă o importanță deosebită sub aspectul inducerii în eroare, întrucât persoana vătămată nu a fost determinată să efectueze transferurile exclusiv în baza unor simple afirmații referitoare la posibilitatea obținerii unui împrumut, ci în contextul unei prezentări complexe, menite să creeze aparența unei operațiuni financiare desfășurate prin intermediul unor entități cu caracter bancar.

***

Din ansamblul probelor rezultă că GEORGESCU CĂLIN nu îl indică pe RUSEN IONEL ca pe o persoană care ar fi fost contactată întâmplător, ci îl prezintă ca pe o persoană care deține relațiile și posibilitățile necesare pentru soluționarea favorabilă a demersurilor privind creditarea. În același context, sunt făcute referiri la implicarea lui MASSIMILIANO ARENA, reprezentant al WEALTH BANK, aspect care raportat la ansamblul comunicărilor purtate cu persoana vătămată LEU RĂZVAN-LIVIU, contribuie la conturarea unei relații între cele trei persoane și la prezentarea operațiunii ca fiind una care putea fi soluționată prin intervenția acestora.
Relevant este faptul că rolurile atribuite celor trei persoane apar, din perspectiva discuțiilor analizate, ca fiind distincte, dar complementare:
• GEORGESCU CĂLIN este cel care inițiază demersul și facilitează relaționarea cu RUSEN IONEL;
• RUSEN IONEL este prezentat ca persoana care poate interveni și derula demersurile necesare pentru obținerea creditului;
• MASSIMILIANO ARENA este indicat ca persoana din interiorul instituției care ar fi putut sprijini sau confirma procedura de creditare;
În acest context, persoanei vătămate LEU RĂZVAN-LIVIU i-au fost comunicate succesiv informații privind posibilitatea obținerii creditului, documentația necesară, existența unor sume pretins blocate în cont, aprobarea facilității de creditare și necesitatea achitării unei garanții.

Prin raportare la succesiunea faptelor, rezultă că aceste demersuri au avut ca finalitate determinarea persoanei vătămate LEU RĂZVAN-LIVIU să creadă că operațiunea liniei de credit reprezintă o operațiune reală și că achitarea sumei solicitate cu titlu de garanție constituia o condiție necesară pentru accesarea acesteia.
Persoana vătămată LEU RĂZVAN-LIVIU a efectuat, în acest context, transferurile de bani indicate în probatoriu, însă pretinsa creditare nu s-a concretizat, iar suma achitată cu titlu de garanție în cuantum de 1.100.000 euro, nu i-a fost resituită.

**************

Având în vedere că din probele adminsitrate rezultă bănuiala rezonabilă că persoanele sus menţionate au comis infracţiunile pentru care a fost începută urmărirea penală in rem, respectiv extinderea urmăririi penale şi nu există vreunul dintre cazurile prevăzute la art. 16 alin. 1 C.p.p. care să împiedice punerea în mişcare şi exercitarea acţiunii penale, prin ordonanța din data de 21.09.2026, în temeiul disp. art. 305 alin. 3 C.p.p., s-a dispus:

Efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de suspecţii:
1. GEORGESCU CĂLIN, fiul lui Scarlat-Mihai și Aneta, născut la data de 26.03.1962 în mun. București, domiciliat în com. Mogoșoaia, str. 8 Martie nr. 18C, județ Ilfov, CNP: 1620326400089;
2. RUSEN IONEL, fiul lui Sebatin și Maria, născut la data de 04.03.1979 în mun. Constanța, județ Constanța, domiciliat în mun. București, Bd. Decebal nr.1, bl. H2, sc.2, et.9, ap.67, sector 3, CNP: 1790304131297;
3. MASSIMILIANO ARENA, cetățean italian, născut la data de 28.02.1970, în Soverato, Italia, domiciliat în Italia, Soverato, Via Riso F.Sco A1, resident în Marea Britanie cu adrese de reședință la Londra, 14A Findborough Road SW10 9EQ, respectiv Bank House Suite A, 81 Jules Road, Egham TW20 0DF, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:
1.„constituire a unui grup infracțional organizat”, prev. de art. 367 alin. 1 și 3 din C.pen., constând în aceea că:
în cursul lunii septembrie 2021, GEORGESCU CĂLIN împreună cu RUSEN IONEL și ARENA MASSIMILIANO au constituit un grup infracțional organizat care a acționat în mod coordonat, în special pe teritoriul României, până la data de 18.10.2023, data la care a încetat acțiunea de menținere în eroare a persoanei vătămate Leu Răzvan, în vederea comiterii unor infracțiuni de înșelăciune, potrivit rolurilor asumate, prin inducerea și menținerea în eroare a unor oameni de afaceri români cu privire la posibilitatea accesării unor finanțări de la instituții financiare bancare din străinătate, având drept scop obținerea de către membrii grupului infracţional organizat a unor foloase patrimoniale injuste, constând în garanțiile bănești depuse de persoanele vătămate pentru accesarea creditelor respective.
2.„înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată”, prev. de art. 244 alin. 1 și 2 din C.pen. rap. la art. 2561 din C.pen. și art. 35 alin.1 din C.pen.(două acte materiale), constând în aceea că:
începând cu luna septembrie 2021, în cadrul unor întâlniri organizate pe raza mun. București și a mun. Câmpulung Muscel din județul Argeș, iar ulterior pe teritoriul Marii Britanii, Londra, la care au participat GEORGESCU CĂLIN, RUSEN IONEL, ARENA MASSIMILIANO și NEGOESCU ION, în realizarea scopului grupului infracțional organizat, membrii grupului infracţional organizat l-au indus în eroare pe numitul LEU RĂZVAN-LIVIU, în calitate de reprezentant al SC REAL CONCRETE LAND SRL, prin prezentarea ca adevărate a unor împrejurări mincinoase, respectiv că ar putea obține o finanțare de 6.000.000 euro prin încheiera unui contract de creditare cu instituția financiar bancară WEALTH BANK despre care au susținut că funcționează pe teritoriul Marii Britanii, însă aceasta avea sediul în Uniunea Comodorelor – Africa de Sud, în cadrul căreia RUSEN IONEL și MASSIMILIANO ARENA au susținut că au funcții de conducere, sub condiția depunerii unei garanții, astfel l-au determinat pe LEU RĂZVAN-LIVIU să transfere sumele de 2.500 de euro și de 1.000.000 euro la datele de 22 și 28.12.2021, din contul societății comerciale administrate de acesta în contul CH2908799955600031814, ce aparținea de fapt MIGOM BANK Ltd cu sediul în Commonwealth of Dominica, deshis la banca Incore Bank AG din Elveția, în scopul obținerii pentru membrii grupului infracţional organizat a acestei sume de bani.
Ulterior, prin prezentarea ca adevărată a unei împrejurări mincinoase, respectiv că se poate majora creditarea la suma de 15.000.000 euro, sub condiția depunerii unei garanții suplimentare, l-au determinat pe LEU RĂZVAN-LIVIU să transfere suma de 100.000 euro la data de 20.01.2022, din contul societății comerciale administrate de acesta în contul CH2908799955600031814, ce aparținea de fapt MIGOM BANK Ltd cu sediul în Commonwealth of Dominica, deshis la banca Incore Bank AG din Elveția, în scopul obținerii pentru membrii grupului infracţional organizat a acestei sume de bani.
cu aplic. art. 38 alin. 1 din C. pen.

************
Din actele de urmărire penală efectuate în cauză până în acest moment procesual a rezultat faptul că membrii grupării infracționale organizate deţin la adresele de domiciliu sau la adresele unde aceştia locuiesc fără forme legale înscrisuri, documente, dispozitive și suporturi de stocarea datelor informatice ce ar putea conține probe în legătură cu activitatea infracțională desfășurată de către GEORGESCU CĂLIN, RUSEN IONEL și MASSIMILIANO ARENA în demersurile privind acordarea unor facilități de creditare, relațiile existente între aceștia, modalitatea de inducere în eroare a persoanei vătămate, solicitarea și încasarea sumelor reprezentând garanțiile, precum și circuitul ulterior al sumelor de bani, inclusiv documente și date privind entitățile prezentate ca instituții bancare, comunicările între aceștia, documente transmise sau primite în legătură cu operațiunile de creditare și orice înscrisuri referitoare la alte persoane implicate în aceste demersuri ori alte înscrisuri în legătură cu faptele cercetate ori înscrisuri falsificate, astfel că efectuarea unor percheziţii domiciliare poate conduce la descoperirea şi stângerea probelor cu privire la infracţiunile cercetate, motiv pentru care apreciem că efectuarea unor percheziții domiciliare este necesară în cauză.
De asemenea, având în vedere faptul că membrii grupării infracționale utilizează pentru comunicarea aspectelor importante aplicaţia whatsapp, va fi necesară ridicarea mijloacelor tehnice utilizate de aceștia în vederea efectuării unor percheziţii informatice.
Bunurile – înscrisuri interesează urmărirea penală întrucât servesc ca elemente probatorii în cauză.
Pe cale de consecinţă, având în vedere prevederile art. 157 alin. 1 C.p.p., şi 158 alin. 1 şi alin. 4 C.p.p., a fost solicitată încuviințarea efecturării unor percheziții domiciliare la următoarele adrese:
1. imobilul situat în com. Mogoșoaia, str. 8 Martie nr. 18C, județ Ilfov, unde locuiește GEORGESCU CĂLIN, CNP: 1620326400089;
2. imobilul situat în com. Ciolpani, sat Izvorani, str. Complex Pacea/Olimpic nr. 12, județ Ilfov, locație folosită de GEORGESCU CĂLIN, CNP: 1620326400089;
3. imobilul situat în oraș Buftea, str. Independenței nr. 47, județ Ilfov, locație folosită de GEORGESCU CĂLIN, CNP: 1620326400089;
4. imobilul situat în mun. București, Bd. Decebal nr. 1, bl. H2, sc. 2, et.9, ap. 67, sector 3, unde locuiește RUSEN IONEL, CNP: 1790304131297;
5. imobilul situat în mun. București, bd. Basarabia nr. 114, bl. L13A, sc.A, et.5, ap. 20, sector 2, unde locuiește NEGOESCU ION, CNP: 1710825030019;

În consecință, prin încheierea de ședință nr. 39119/3/2026 din 18.09.2026 pronunțată de Tribunalul București – Secția I Penală au fost emise mandatele de percheziție domiciliară nr. 2235-2239/UP/18.09.2026, cu valabilitate de 15 zile începând cu data de 18.09.2026.
În urma punerii în aplicare a mandatelor de percheziție domiciliară la data de 21.09.2026, din posesia suspecților au fost ridicate următoarele bunuri ce interează cauza, respectiv:

dispozitive și suporturi de stocare a datelor informatice ce ar putea conține probe în legătură cu activitatea infracțională desfășurată, agende/notițe cu diferite mențiuni, echipamente de bruiaj identificate și ridicate din autoturismul utilizat de către GEORGESCU CĂLIN, înscrisuri referitoare la WEALTH BANK indentificate și ridicate de la locația folosită de inculpatul RUSEN IONEL, document cu mențiunea „DIPLOMATIC PASSPORT – ORDER OF MALTA” emis pe numele GEORGESCU CĂLIN în calitate de „SENATOR” valabil în perioada „15.05.2025 – 14.05.2030”, „DIPLOMATIC ID” emis pentru „SENATOR GEORGESCU CĂLIN/PRIOR OF UNITED STATES OF AMERICA”, document emis de „E.A.T.M. – European Asian Trade Mission – Vienna/Austria” pe numele „GEORGESCU CĂLIN” cu valabilitate în perioada „15.05.2025 – 14.05.2030”.
Ca urmare a consultării surselor deschise, am stabilit că la data de 21 septembrie 2026, conform site-ului www.stiripesurse.ro Ambasada Ordinului Suveran Militar de Malta în România a transmis, o reacție oficială către acest site, precizând următoarele: Am citit în publicația dumneavoastră informația privind descoperirea unei cărți de identitate diplomatice presupus emise de Ordinul Suveran Militar de Malta pe numele unei persoane. Așa cum ați arătat corect în articolul dumneavoastră, există mai multe ordine false în România (așa-numitele «mimic orders»), care uneori au folosit în mod abuziv simbolurile noastre. Confirmăm, de asemenea, că persoana în cauză nu este membru al Ordinului Suveran Militar de Malta și că noi nu am emis niciodată un asemenea document.

Fiind audiat în cauză, GEORGESCU CĂLIN a ales să se prevaleze de dreptul la tăcere.
Fiind audiat în cauză, RUSEN IONEL a menționat că își menține declarația dată în calitate de martor și în continuare a ales să se prevaleze de dreptul la tăcere.

Persoanele în cauză nu sunt cunoscute cu antecedente penale, însă inculpatul GEORGESCU CĂLIN figurează cu următoarele mențiuni în cazierul judiciar:
– s-a pus în mișcare acțiunea penală la data de 26.02.2025 în dosar nr. 2226/221/P/2023 de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru art. 5 OUG 31/2002; art.3 alin.1 OUG 31/2002, art. 6 alin.1 Legea 157/2018; art. 38 alin. 1 C.pen., cauză în care s-a dispus măsura preventivă a controlul judiciar, prelungită succesiv până în luna aprilie 2026,
iar la data de 01.07.2025 a fost emis rechizitoriu.
– s-a pus în mișcare acțiunea penală în dosar nr. 6720/284/P/2024 de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru art. 32 rap. la art. 214 alin.2, art. 397 alin.2, art. 404 din C.pen.

*
* *

Date privind măsurile preventive dispuse de procuror:

Prin ordonanțele procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism din data de 21.09.2025 s-a dispus:
REȚINEREA inculpatului GEORGESCU CĂLIN, fiul lui Scarlat-Mihai și Aneta, născut la data de 26.03.1962 în mun. București, domiciliat în com. Mogoșoaia, str. 8 Martie nr. 18C, județ Ilfov, CNP: 1620326400089, în sarcina căruia se reţin comiterea infracțiunilor de „constituire a unui grup infracțional organizat”, prev. de art. 367 alin. 1 și 3 din C.pen. și „înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată”, prev. de art. 244 alin. 1 și 2 din C.pen. rap. la art. 2561 din C.pen. și art. 35 alin.1 din C.pen.(două acte materiale), cu aplic. art. 38 alin. 1 din C. pen, pentru o perioadă de 24 de ore, începând de la data de 21 septembrie 2026, ora 17:25 și până la data de 22 septembrie 2026, ora 17:25.
REȚINEREA inculpatului RUSEN IONEL, fiul lui Sebatin și Maria, născut la data de 04.03.1979 în mun. Constanța, județ Constanța, domiciliat în mun. București, Bd. Decebal nr.1, bl. H2, sc.2, et.9, ap.67, sector 3, CNP: 1790304131297, în sarcina căruia se reţin comiterea infracțiunilor de „constituire a unui grup infracțional organizat”, prev. de art. 367 alin. 1 și 3 din C.pen. și „înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată”, prev. de art. 244 alin. 1 și 2 din C.pen. rap. la art. 2561 din C.pen. și art. 35 alin.1 din C.pen.(două acte materiale), cu aplic. art. 38 alin. 1 din C. pen, pentru o perioadă de 24 de ore, începând de la data de 21 septembrie 2026, ora 18:00 și până la data de 22 septembrie 2026, ora 18:00.

* * *
Dispunerea măsurilor preventive privative de libertate este evident necesară în scopul bunei desfășurări a urmăririi penale, în contextul în care probatoriul administrat urmează să fie completat prin activități constând în:
– Identificarea și audierea martorilor/ persoanelor vătămate rezultate din punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică/ percheziții informatice;
– Obținerea mandatelor de percheziție informatică și studierea materialelor rezultate, respectiv a comunicațiilor purtate prin intermediul aplicațiilor de comunicare ce folosesc traficul de internet;

Astfel, se constată că cercetarea în libertate a inculpaților ar crea o stare de temere asupra persoanele ce urmează a fi audiate, iar declarațiile acestora în această stare ar duce la denaturarea adevărului.
Toate mijloacele de probă dovedesc că, prin organizarea minuțioasă, amploarea activităților ilicite și perseverența infracțională în desfășurarea acestora (în mod coordonat și constant), inculpații prin infracțiunile săvârșite sfidează practic întreaga ordine publică, în contextul în care aceștia pozează în exemple de urmat în cadrul societății, conturând o imagine de urmat pentru alte persoane.

Toate actele de urmărire penală îndeplinite până la acest moment confirmă periculozitatea socială sporită a inculpaților, care au acționat în mod coordonat, activitate infracțională desfășurânu-se pe o perioadă îndelungată de timp, mai exact în perioada septembrie 2021 – octombrie 2023, în scopul de a-și satisface, în mod ilicit, propriile interese financiare. Apreciem astfel că este întrunită condiția pericolului social pe care îl prezintă lăsarea în libertate a inculpaților, pericol reliefat de gravitatea faptelor, de natură să creeze societății în ansamblu temerea că fapte de o asemenea amploare beneficiază de clemența organelor de aplicare a legii.

În acest context trebuie observat că legea penală română definește clar condițiile privării de libertate, fiind accesibilă, previzibilă și suficient de precisă pentru a permite cetățeanului-înconjurat la nevoie de consilieri pregătiți, să prevadă consecințele ce pot deriva dintr-un anume act. (hot Creangă împotriva Ro. p 70), astfel că măsura arestării preventive poate fi luată în calcul, în prezenta cauză.
Art. 218 și art. 223 alin 2 C.pr.pen., prevăd posibilitatea dispunerii unor măsurii preventive privative de libertate, dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă (care să convingă un observator neutru și obiectiv, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului-hot. Creangă împotriva României, p. 61) cu privire la comiterea uneia dintre infracțiunile expres enumerate în textul de lege, sau pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de cel puțin 5 ani și dacă pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care provine persoana în cauză, a antecedentelor penale și a altor împrejurări de natură personală, se constată că privarea de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
Din economia art. 202 alin 1 C.pr.pen., se desprinde faptul că o măsură preventivă poate fi dispusă dacă de asemenea, există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracțiune și dacă măsura este necesară în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului sau inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată, ori al prevenirii săvârșirii unei noi infracțiuni, deci în scopul evitării unor riscuri.
Pe de altă parte, cerința impusă de alin. 3 al art. 202 C.pr.pen., prevede că măsura să fie proporțională cu gravitatea acuzației aduse persoanei față de care este luată și să fie necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea ei.
Analizând în atare context, într-o primă fază, condițiile instituite de art. 223 alin. 2 C.pr.pen. și art. 202 alin. 1 C.pr.pen., (existența probelor care să contureze suspiciunea rezonabilă a săvârșirii infracțiunilor de ”constituire a unui grup infracţional organizat” și „înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată”) se impune mai întâi precizarea faptului că din procesele – verbale de redare a convorbirilor în mediul ambiental privat, declarație persoană vătămată, declarație martor, procesele verbale de investigații, precum și raportul de constatare prin care a fost stabilit traseul sumelor de bani transferate drept garanție, rezultă suspiciunea rezonabilă (motive verosimile) care să convingă un observator neutru și obiectiv (hot Creanga p 61) că inculpații au comis infracțiunile pentru care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale.
Ducând mai departe analiza întrunirii condițiilor prev. de C.pr.pen., incidente demersului Parchetului, se observă că gravitatea comportamentului inculpaților rezultă în primul rând din comiterea unei fapte penale evaluate in abstracto de legiuitor, ca fiind cu un grad ridicat de periculozitate pentru valorile sociale, aspect ce rezultă prin stabilirea posibilității instituirii măsurii arestării preventive pentru infracțiuni de ”constituire a unui grup infracţional organizat” și „înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată”, prin stabilirea unui prag de pedeapsă cu închisoarea de 5 ani, care face posibilă o privare de libertate pe parcursul anchetei penale.
Apreciez că gravitatea faptelor pentru care sunt cercetați inculpații rezultă într-o mare măsură din modalitatea concretă și din circumstanțele în care acestea au fost comise (”constituire a unui grup infracţional organizat” și „înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată”) însă determinant pentru instituirea unei măsuri preventive privative de libertate este și faptul că inculpații au pus la punct un plan infracțional bine conturat.
În atare context, apreciem că o altă măsură, mai puţin aspră, cum ar fi arestul la domiciliu, controlul judiciar sau controlul judiciar pe cauţiune nu mai poate satisface cerinţele de siguranţă socială şi nu poate contribui într-o măsură eficientă la realizarea scopului anchetei penale demarate împotriva persoanelor cercetate.
Prin urmare, în astfel de condiții, exista dovada certă că un comportament antisocial a devenit o obișnuință și încălcarea din nou a normelor de conviețuire socială rămâne doar o chestiune de timp dacă autoritățile nu adoptă o poziție fermă, motiv pentru care arestarea preventivă este singura în măsură să satisfacă administrarea corectă și eficientă a justiției penale, precum și împiedicarea săvârșirii de noi infracțiuni.
Lipsa unei măsuri preventive, privative de libertate, poate da naștere, în mod real, unui sentiment de insecuritate în rândul colectivității și se poate crea aparența că organele judiciare nu reacționează eficient în cazul comiterii repetitive a unor astfel de infracțiuni, iar cercetarea inculpaților în stare de libertate poate încuraja și alte persoane să comită infracțiuni de natura celor pentru care inculpații sunt cercetați (fiind îndeplinite astfel și condițiile art. 202 alin. (1) C.pr.pen., referitoare la necesitatea măsurii preventive.)
Societatea este îndreptățită să se apere împotriva unor astfel de infractori, în cazul cărora, din păcate, nu mai poate fi vorba de reeducare, având în vedere că aceștia au plănuit comiterea infracțiunii în mod minuțios, pe o durată mare de timp.
Din fișele de cazier judiciar ale inculpaților rezultă faptul că doar față de inculpatul GEORGESCU CĂLIN a fost pusă în mișcare acțiunea penală pentru infracțiuni grave, fiind trimis în judecată, dar acest aspect nu poate reprezenta un impediment pentru arestarea acestora.
Prin urmare, măsurile preventive privative de libertate sunt singurele măsuri de natură să corijeze conduita inculpaților, dar și să apere societatea de comiterea unor viitoare posibile infracţiuni, din partea acestora, eventuala aplicare a măsurilor controlului judiciar sau controlului judiciar pe cauţiune, fiind în mod evident lipsite de eficienţă, faţă de caracterul grav al infracțiunilor comise şi de periculozitatea inculpaților, (fiind îndeplinite astfel și condițiile art. 202 alin. (3) Cpp., referitoare la proporționalitatea măsurii preventive.).
În privința existenței unui pericol social concret la adresa ordinii publice se impune precizarea că nicio societate civilizată nu acceptă manifestări de tipul celor regăsite în comportamentul inculpaților. O comunitate relativ restrânsă percepe cu o mare intensitate gravitatea unor astfel de fapte, cum sunt cele pentru care se solicită arestarea preventivă, iar în lipsa unei reacții ferme din partea autorităților se poate trage concluzia că societatea în care trăiesc nu este capabilă să reacționeze și să reprime faptele care constituie o reală tulburare a ordinii publice, la care sunt îndreptățiți prin edictarea unor norme de natură penală.
Având în vedere că ordinea publică implică desfăşurarea normală, armonioasă şi în deplină siguranţă a relaţiilor sociale, apreciez că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Totodată, în jurisprudența sa constantă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a admis posibilitatea luării măsurii arestării preventive, dacă există pericol, printre altele, ca inculpații, să comită noi infracțiuni sau să tulbure ordinea publică (hot. Calmanovici împotriva României, p. 93).
Însăși Curtea Europeană a Drepturilor Omului a recunoscut că gravitatea deosebită și reacția publicului la comiterea anumitor infracțiuni pot genera tulburări sociale care să justifice arestarea preventivă, cel puțin pentru o anumită perioadă de timp. (hot. Jiga c. Ro.)
În cauza Dan Patriciu c. României, condiţia legalității privării de libertate statuată de Curte este existenţa unei suspiciuni rezonabile care presupune existenţa unor fapte sau indicii de natură a convinge un observator neutru şi obiectiv că persoana în cauză a comis o infracţiune. Totuşi, faptele care dau naştere acestor suspiciuni nu trebuie să fie de aceeaşi forţă precum cele necesare pentru a justifica condamnarea sau pentru punerea sub acuzare, aspecte ce intervin la o fază ulterioară a procesului penal.

sursă: strictsecret.com

LĂSAȚI UN MESAJ Renunțați la răspuns

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!

Introduceți aici numele dvs.

Ați introdus o adresă de e-mail incorectă!

Vă rugăm să introduceți adresa dvs. de e-mail aici

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Liviu Alexa, analiză de senzație: “Călin Georgescu e un escroc cinic cu mentalitate de stăpân! I-am făcut profilul citind tot rechizitoriul DIICOT

Două lucruri interesante despre acest rechizitoriu.

Este pentru prima oară când avem șansa să-l „vedem”, să-l auzim sau să-l citim pe Călin Georgescu în intimitatea lui, o intimitate atât de protejată nu numai de bodyguarzi, dar și de butaforia pe care el a creat-o.

Cine este acest băiat? Este un Hitler în devenire? E un manipulator? E un escroc? E bolnav mintal?

Este Călin Georgescu un escroc?

Este acest Călin Georgescu un manipulator?

Este Călin Georgescu bolnav mintal?

Călin Georgescu este un om fără punct de oprire. Și de aceea, pentru cei din jur și pentru societate, e mai periculos decât un bolnav psihic.

E singurul moment în care ne arată cine se crede cu adevărat. Și aici există o tragedie, fiindcă, vedeți, Călin Georgescu e singurul om din dosarul DIICOT care n-a înțeles că și el este servitorul cuiva.

Vedeți? Aici nu înțeleg eu de ce procurorul DIICOT n-a apăsat mai tare, pentru că aici mi se pare că, în sfârșit, avem ceva aderență penală pentru a-l inculpa pe Călin Georgescu.

Cele mai valoroase detalii din rechizitoriu sunt stenogramele din mașină, pentru că sunt singurele momente în care Georgescu vorbește fără curteni, fără presă, fără camere.

Cinismul tâlharului escroc Călin Georgescu se vede cel mai bine în momentul discuției despre vila din Toscana.

Noi avem tot ce trebuie. Noi nu avem nevoie de bani.”

Omul care spune „nu avem nevoie de bani, avem tot ce ne trebuie” este exact ăla care îi datorează 1,1 milioane de euro unui păgubit căruia i-a dat doar 118.000 de lei prin socrul său.

Butaforia verbală este elaborată și vizează instalarea, în imaginea tuturor, de la vlădică la opincă, de la servitor până la televiziuni, a ideii că asistăm și chiar suntem norocoși să fim contemporani cu un personaj care se apropie foarte, foarte mult de Iisus.

Și nu exagerez când îl compar cu Iisus, pentru că refuzul lui Călin Georgescu de a se asocia cu diverse personaje politice, gen George Simion, sau de a constitui partide copiază unu la unu modelul solitudinii lui Iisus Hristos. Iisus era unul, Călin Georgescu este unul.

E o minune cǎ CG face rost de 1,2 milioane de euro din neant.

Ca voievod, Călin Georgescu manifestă o durere în cot incredibilă față de problemele servitorilor săi.

Chiar și în seara primului tur, Călin Georgescu vomită următoarea frază: „eu nu sunt în campanie politică, sunt la nivelul unei chemări”.

Dumnezeu lipsește din toate discuțiile private ale lui Călin Georgescu. Metafizica e pentru când iese din mașină și vorbește pulimii și televiziunilor.

Stenogramele astea ne mai spun ceva despre tovarășul Călin Georgescu: are o capacitate incredibilă de externalizare a erorii.

În fine, cel mai tare din tot ce am citit în stenograme, m-a șocat substantivul „servitori”.

Pentru fraieri, Georgescu vorbește de țăran, de gospodărie, de sufletul de neam. În mașină vorbește fără nicio emoție de o vilă de 1,2 milioane cu anexă pentru servitori.

RECHIZITORIUL

LĂSAȚI UN MESAJ Renunțați la răspuns

ULTIMELE ŞTIRI

Comaroni: E clar acum că Georgescu face parte dintr-o rețea de...

Deputat Andrei Gușă (AUR): Prima dovadă de ingerință externă din partea...

Poate inteligența artificială să revigoreze economia americană?

Pepe Escobar: Calmul dinaintea furtunii. Ce se petrece de fapt la...

Din categorie

Deputat Andrei Gușă (AUR): Prima dovadă de ingerință externă din partea “agentului Siegfried”. Cere Socialiștilor Europeni să preseze PSD ca să-i voteze guvernul!

Poate inteligența artificială să revigoreze economia americană?

E mișto oligonarativul despre cum Călin Georgescul contimporan ar fi produsul de laborator al vechilor securiști ceaușiști cîrdășiți cu rușii sovietici. Doar cu rușii,...

“Ce trebuie să știm / Ca să nu … greșim”: Cine a dispus arestarea lui Georgescu, după ce timp de 20 de luni a...

Levana Zigmund explică “Afacerea Groenlanda”

Burse de 300 de lei și masă caldă pentru doar un copil vulnerabil din cinci. Va continua noul Guvern austeritatea lui Ilie Bolojan în...

Silvia Uscov: Există ceva aproape suprarealist în “povestea Georgescu”!

AfD șochează Sistemul după victoriile în alegerile din landuri: anchetă parlamentară privind neregulile din pandemie!

Informații:

Liviu Alexa, analiză de senzație: “Călin Georgescu e un escroc cinic cu mentalitate de stăpân! I-am făcut profilul citind tot rechizitoriul DIICOT

Două lucruri interesante despre acest rechizitoriu.

Este pentru prima oară când avem șansa să-l „vedem”, să-l auzim sau să-l citim pe Călin Georgescu în intimitatea lui, o intimitate atât de protejată nu numai de bodyguarzi, dar și de butaforia pe care el a creat-o.

Cine este acest băiat? Este un Hitler în devenire? E un manipulator? E un escroc? E bolnav mintal?

Este Călin Georgescu un escroc?

Este acest Călin Georgescu un manipulator?

Este Călin Georgescu bolnav mintal?

Călin Georgescu este un om fără punct de oprire. Și de aceea, pentru cei din jur și pentru societate, e mai periculos decât un bolnav psihic.

E singurul moment în care ne arată cine se crede cu adevărat. Și aici există o tragedie, fiindcă, vedeți, Călin Georgescu e singurul om din dosarul DIICOT care n-a înțeles că și el este servitorul cuiva.

Vedeți? Aici nu înțeleg eu de ce procurorul DIICOT n-a apăsat mai tare, pentru că aici mi se pare că, în sfârșit, avem ceva aderență penală pentru a-l inculpa pe Călin Georgescu.

Cele mai valoroase detalii din rechizitoriu sunt stenogramele din mașină, pentru că sunt singurele momente în care Georgescu vorbește fără curteni, fără presă, fără camere.

Cinismul tâlharului escroc Călin Georgescu se vede cel mai bine în momentul discuției despre vila din Toscana.

Noi avem tot ce trebuie. Noi nu avem nevoie de bani.”

Omul care spune „nu avem nevoie de bani, avem tot ce ne trebuie” este exact ăla care îi datorează 1,1 milioane de euro unui păgubit căruia i-a dat doar 118.000 de lei prin socrul său.

Butaforia verbală este elaborată și vizează instalarea, în imaginea tuturor, de la vlădică la opincă, de la servitor până la televiziuni, a ideii că asistăm și chiar suntem norocoși să fim contemporani cu un personaj care se apropie foarte, foarte mult de Iisus.

Și nu exagerez când îl compar cu Iisus, pentru că refuzul lui Călin Georgescu de a se asocia cu diverse personaje politice, gen George Simion, sau de a constitui partide copiază unu la unu modelul solitudinii lui Iisus Hristos. Iisus era unul, Călin Georgescu este unul.

E o minune cǎ CG face rost de 1,2 milioane de euro din neant.

Ca voievod, Călin Georgescu manifestă o durere în cot incredibilă față de problemele servitorilor săi.

Chiar și în seara primului tur, Călin Georgescu vomită următoarea frază: „eu nu sunt în campanie politică, sunt la nivelul unei chemări”.

Dumnezeu lipsește din toate discuțiile private ale lui Călin Georgescu. Metafizica e pentru când iese din mașină și vorbește pulimii și televiziunilor.

Stenogramele astea ne mai spun ceva despre tovarășul Călin Georgescu: are o capacitate incredibilă de externalizare a erorii.

În fine, cel mai tare din tot ce am citit în stenograme, m-a șocat substantivul „servitori”.

Pentru fraieri, Georgescu vorbește de țăran, de gospodărie, de sufletul de neam. În mașină vorbește fără nicio emoție de o vilă de 1,2 milioane cu anexă pentru servitori.

RECHIZITORIUL

LĂSAȚI UN MESAJ Renunțați la răspuns

ULTIMELE ŞTIRI

Urmăreşte-ne

Din categorie

Informații:

Newsletter