(discuția de la „CE-I ÎN GUȘĂ, ȘI-N CĂPUȘĂ!”, la GOLD FM)
CEAUȘESCU ȘI-A FĂCUT „PR” LA CUTREMURUL DIN 1977.
DOINA CORNEA, ARESTATĂ LA DOMICILIU ȘI FILATĂ DE DACIAN CIOLOȘ, PE POST DE SECURIST.
CIOLOȘ S-A DECONSPIRAT CA FIIND SECURIST, VRÂND SĂ MINIMALIZEZE DEZVĂLUIREA.
CLUJUL ERA ÎNȚESAT DE SECURIȘTI ȘI INFORMATORI. ACEȘTIA S-AU SOLIDARIZAT DUPĂ 1989.
EMIL BOC ȘI PRIMĂRIA SPRIJINĂ FUNDAȚIA DOINA CORNEA. ACEASTA SE VA OCUPA DE INVESTIGAREA CRIMELOR COMUNISMULUI.
CERCETĂTORII HOLOCAUSTULUI PUN PUMNUL ÎN GURĂ CERCETĂTORILOR VICTIMELOR COMUNISMULUI, UNUL DINTRE EI E ANDREI MURARU.
CERCETĂRILE ARATĂ ORORILE LA CARE AU FOST SUPUȘI ANTICOMUNIȘTII. ACEȘTIA SUNT PERSECUTAȚI ȘI AZI!
SECURISMUL ARE CONTINUITATE ÎN ROMÂNIA. REPREZENTANȚII ACESTUIA CONDUC PRIN URMAȘII LOR.
ANDREI MURARU, UN TÂNĂR REMARCABIL CU UN TRASEU PROFESIONAL CIUDAT. VICTOR PONTA M-A REFUZAT PE MINE ȘI L-A PROMOVAT PE MURARU.
ION ILIESCU MĂ URĂȘTE PENTRU CĂ L-AM DECONSPIRAT CA FIIND ȘI SECURIST.
ANDREI MURARU A FOST RECRUTAT DE CINEVA, CUMVA, UNDEVA … POATE FI UN OM AL REȚELEI SOROS.
Cozmin Gușă: Am revenit, prieteni așa cum v-am spus de astăzi aveți aceste emisiuni și pe youtube, ca să ne exprimăm amenicărește.
Am plăcerea să vă vi-l prezint în continuare pe un jurnalist vajnic, vechi, un istoric de fapt, care nu prea a exagerat cu ieșirile publice în ultima vreme, a scris în schimb editoriale, v-am spus că este protagonistul unor rubrici la Mediafax pentru care ne-am bucurat cu toții ce-i care-l cunoaștem, Marius Oprea în acest moment este în direct cu noi. Marius îți mulțumesc foarte mult și scuze pentru faptul că te-am lăsat să aștepți un pic.
Marius Oprea: Cu plăcere. Îți mulțumesc pentru Un matelot la provă, nu-i adevărat că nu știu melodia, o știu foarte bine, a fost unul din primele discuri cumpărate de tata, Dumnezeu să-l odihnească! Cred că o dată cu pick-ul și mi-aduc aminte că-l avea pe un single din 1964, cred că de atunci era și melodia. Știu pentru că m-am tot jucat cu el când eram mic, am și luat o scatoalcă dacă nu mă înșel.
Cozmin Gușă: Bine, eu am vrut să scot în evidență doar faptul că tu ești mai tânăr decât Adrian Severin, că suntem din aceeași generație.
Marius Oprea: Păi în ʼ64 m-am născut. Nu avem cum să-l ascult chiar atunci și să mai și țin minte.
Cozmin Gușă: Am pus astăzi melodii cu Doina Badea pentru că e 4 martie…
Marius Oprea: A murit la cutremur, da.
Cozmin Gușă: A murit la cutremur și am avut melodii cu Doina Badea și la finalul discuției noastre tot o melodie cu Doina Badea o să avem. În felul ăsta putem să omagiem niște valori care au dispărut prea devreme. Avea 36-37 de ani când a murit Doina Badea, mult prea devreme.
CEAUȘESCU ȘI-A FĂCUT PR LA CUTREMURUL DIN 1977.
Marius Oprea: Aș vrea să aduc un pic aminte de ce s-a întâmplat atunci, în acel context nefericit al cutremurului din 4 martie, pentru că tot sunt istoric. A fost o politică întreagă de ocultare a personalităților care și-au găsit sfârșitul sub ruinele clădirilor dărâmate de București. S-a vorbit destul de puțin, doar s-a anunțat și în rest s-a trecut peste și despre moartea ei, și despre Toma Caragiu nu s-a vorbit.
Cozmin Gușă: Tu vorbești despre presa vremii, despre ceea ce putem să auzim noi și să citim.
Marius Oprea: Da, despre presa de atunci, pentru că deja începuse un soi de cult al personalității lui Ceaușescu, în schimb au fost date până la saturație imagini cu tânărul care a rezistat 11 zile sub ruine și cu Ceaușescu care-i ducea portocale la spital. Deci, practic, deja atunci, bine atunci nu se putea observa. Eu, cel puțin având 12 an la cutremur nu puteam să realizez așa ceva, dar realizez acum, iată mai târziu, privind din perspectivă ceea ce s-a întâmplat era în derulare acel cult al personalității afișat atât de ostentativ mai târziu de către Ceaușescu și de către sicofanții lui, după vizita din China și Coreea de Nord din ʼ71, atunci nu se percepea acest fapt, dar acum luând perspectiva istorică asupra evenimentelor iată ce putem vedea. Cred că așa se va întâmpla și cu epoca noastră, peste, nu știu, 20-30 de ani altfel vor fi privite lucrurile decât le vedem noi acum și contextualizate istoric vor avea o cu totul altă rezonanță. Poate neașteptată față de cea pe care întâmplările zilelor noastre o au pentru noi.
Cozmin Gușă: Deci manipularea și fakenews-ul nu sunt o invenție contemporană. Istoricul Marius Oprea tocmai v-a spus prieteni despre ocultarea informațiilor despre moartea lui Toma Caragiu, Doina Badea, Alexandru Bocăneț, Alexandru Ivasiuc, Baconski, ș.a.m.d., dublată de vizita cu portocale la spital la un tânăr care se zice că ar fi vizitat sub dărâmături 11 zile.
Marius Oprea: Cred că a fost real.
Cozmin Gușă: Putea să fi fost real dar acum nu mai știm, îți dai seama la așa distanță, era parte din explozia cultului personalității care după aia, l-am experimentat noi cu toții ăștia care suntem trecuți de 50 de ani în anii ʼ80. Tot apropo de anii ʼ80 că vreau să începem cu evenimentul tău de astăzi și apoi revenim inclusiv la relațiile cu Statele Unite pe care le-am dezbătut cu Adrian Severin, o să-ți trimit link-ul de pe youtubeca să poți să-l urmărești eventual în drum spre casă.
Marius Oprea: Am văzut spre sfârșit.
DOINA CORNEA, ARESTATĂ LA DOMICILIU ȘI FILATĂ DE DACIAN CIOLOȘ, PE POST DE SECURIST.
Cozmin Gușă: Anii ʼ80 au însemnat pentru mine, care spre exemplu locuiam la Câmpia Turzii, lângă Cluj, unde tu ești acuma, anii ʼ80 spre final au însemnat o puternică agitație, neexprimată public, bineînțeles, dar din gură-n gură așa între vecini, între oameni pe care-i cunoșteam, între vecini de școală și de liceu, despre o doamnă din Cluj care îi făcea probleme lui Ceaușescu. Și eu mă tot întrebam, mergând la Cluj – mai mergeam la doctor cu mama sau cu bunică-mea, ne ducea tata cu mașina și acolo, pe Calea Turzii, tot timpul ni se arăta o străduță în pantă unde era gardă militară. Și în șoaptă îmi spunea mama sau tata, acolo este doamna aia, acolo locuiește doamna aia care i se opune lui Ceaușescu. Pentru mine era așa o chestie absurdă. Cum să fie o doamnă, care e profesoară de franceză, care să i se opună lui Nicolae Ceaușescu și cum poate să facă asta fără să fie arestată, fără să fie omorâtă. Credeam că regimul poate să și omoare. Era vorba despre Doina Cornea, loc în care tu ești acum. Azi noapte, din mărturisirile tale, știu c-ai înnoptat în casa Doinei Cornea pentru că ești la Cluj pentru reinițierea, sau inițierea unor acțiuni ale Fundației Doina Cornea. Am făcut această introducere pentru ascultători ca să-ți dau posibilitatea acum să ne spui de fapt ce faci astăzi și ce-ai făcut astăzi la Cluj.
Marius Oprea: Acum, foarte recent am mâncat niște slănină cu ceapă cu Leontin Iuhas, fiul Doinei cornea, căruia…
Cozmin Gușă: Bravo. Fără brânză sau cu brânză? Ați avut brânză?
Marius Oprea: N-am mai apucat pentru că zece minute am apucat să mănânc și eu ceva ca să nu leșin aici în interviul cu tine, să fac o criză cumva, glumesc, dar am poftit la slănină cu ceapă, dacă tot sunt la Cluj.
Cozmin Gușă: Normal.
Marius Oprea: Despre ce e vorba acum, din păcate trecând la lucruri mult mai serioase. Uite mă aflu în casa doamnei Doina Cornea și mă gândeam că în urmă cu 31-32 de ani dincolo de gard era Dacian Cioloș.
Cozmin Gușă: Foarte interesant.
Marius Oprea: Desigur, locul unde mă aflu acum și orice mișcare a doamnei Cornea, era filată de Cioloș. Și la fel, într-un registru serios aș vrea să vă spun un lucru: ca să te ocupi de filaj nu poți să fi numai soldat în termen, pentru asta se făcea un instructaj special în cadrul Securității de cel puțin 3 luni și normal că se primea și un grad care putea ajunge chiar până la subofițer. Ori tare sunt curios dacă vreodată domnul Cioloș va avea curajul să-și publice livretul militar, de pildă, eu unul mă îndoiesc.
Cozmin Gușă: Vreau să te întreb ceva aici pentru a fi cât mai preciși, că subiectul este important, fac o completare pentru ascultătorii mai tineri. Noi am făcut armata înainte de 1989 cei care intrau la facultate după absolvirea liceului, făceam un stagiu obligatoriu de 9 luni, greu, foarte greu pentru mulți dintre noi. Cei care nu reușeau să intre la facultate mergeau în armată pentru un an și patru luni în final, urmând să facă după aceea facultatea. Noi cei de la termen redus, viitorii studenți, ieșeam cu grad de subofițer care după aceea era grad de ofițer, sublocotenent dacă mai făceam un stagiu. Dacian Cioloș care era la Facultatea de Agronomie din Cluj, a fost student în termen redus și ne spune Marius Oprea că se ocupa nu cu paza, ci cu filajul în Cluj Napoca pe acea stradă unde se află exact în acest moment Marius Oprea, filând-o pe Doina Cornea care era un opozant și un dușman al regimului Nicolae Ceaușescu. Corect?
Marius Oprea: Corect.
CIOLOȘ S-A DECONSPIRAT CA FIIND SECURIST, VRÂND SĂ MINIMALIZEZE DEZVĂLUIREA.
Cozmin Gușă: Și tu zici în continuare că în acea calitate a lui de…
Marius Oprea: Eu spun că la filaj nu erau folosiți soldați în termen, ci oameni care își satisfăceau un stagiu de pregătire în acest domeniu, că nu e filajul chiar așa de simplu, da, trebuie să nu fi observat de ceilalți, în primul rând, de cei urmăriți sau de ce-i care urmează să ia contact cu persoana urmărită. Deci nu era practic pentru oricine, așa o muncă de filaj. Dimpotrivă, unii dintre foștii ofițeri de Securitate mi-au spus că pentru așa ceva trebuiau abilități cu totul și cu totul speciale și că nici măcar ei, ofițerii de Securitate fiind, nu-i cunoșteau pe cei de la Filaj, primeau numai rapoartele lor.
Cozmin Gușă: Dar noi știm că el s-a ocupat de filaj sută la sută? Există dovezi?
Marius Oprea: El a mărturisit, a spus că el era aici la casa doamnei Cornea. În ce calitate? Să facem legătură între lucruri. El pe atunci făcea armata la Securitate. Casa doamnei Cornea era păzită de Miliție. Securitatea se ocupa, așa cum arată rapoartele din dosarul doamnei Cornea de filaj. Deci partea a doua. Miliția era la vedere și păzea accesul către casa doamnei Cornea, săpaseră și un șanț aici în capătul străzii ca să nu poată să intre nici o mașină.
Cozmin Gușă: Exact. Era șanțul, parcă îl văd.
Marius Oprea: Era o veșnică canalizare deschisă.
Cozmin Gușă: Era o canalizare deschisă și era șanțul săpat ca să nu se poată pătrunde spre locuință.
Dar uite, te întreb acum un lucru: ce l-a făcut pe Dacian Cioloș să se deconspire ca fiind de fapt un fost securist, că acum ne este clar din descrierea ta. De ce să se deconspire?
Marius Oprea: El a încercat să minimalizeze rolul probabil pe care l-a jucat.
Cozmin Gușă: Asta pentru proști, dar pentru cine cercetează?
Marius Oprea: Mă rog, el recunoscând l-or fi apucat niște mustrări de conștiință pentru că dezvăluirea a făcut-o chiar în împrejurările morții doamnei Cornea, pe de o parte. Pe de altă parte, știa deja că dosarul de Securitate al doamnei Cornea este la CNSAS și se întreba, probabil, dacă nu apare numele lui pe acolo. Pe de altă parte, știe și el foarte bine că a ajuns să facă armata la termen redus la Securitate în Cluj pentru că unchiul lui, vulpea, colonelul Ardelean era pe atunci șeful Miliției de aici. Deci nu sunt…
Cozmin Gușă: Crezi că a fost înainte de ʼ89 Virgil Ardelean șef la Cluj?
Marius Oprea: Totul mergea pe pile în perioada aia.
Cozmin Gușă: Dar crezi că Virgil Ardelean a fost șeful Miliției înainte de ʼ89? Eu nu mai știu. Știu că a fost șeful Poliției Municipale după ʼ90.
Marius Oprea: Nu, era la Miliția Municipală. Deci eu vreau să spun așa, Ardelean era elementul de legătură dintre Miliția clujeană și Securitate, pentru că, de pildă, la perchezițiile făcute studentului din ʼ87 Cătălin Bia, care a fost portat, mă rog, adus cu domiciliu obligatoriu și în supraveghere la părinți, la Cluj, după ce a fost exmatriculat din facultate în noiembrie ʼ87, la perchezițiile acestea am găsit procese verbale semnate de Ardelean.
Cozmin Gușă: Foarte interesant.
Marius Oprea: Erau în dosarul de Securitate a lui Cătălin Bia.
CLUJUL ERA ÎNȚESAT DE SECURIȘTI ȘI INFORMATORI. ACEȘTIA S-AU SOLIDARIZAT DUPĂ 1989.
Cozmin Gușă: Eu mă gândesc că trebuie să te provoc și să vedem și tu cât timp ai, la un moment dat să facem un mic serial pentru cei care ne ascultă despre istoria recentă și niște lucruri care sunt sub ochii noștri dar nu le vedem. Uite cum a fost Clujul înțesat de securiști, care apoi au parvenit din punct de vedere politic sau economic, locul în care candida Maurer tot timpul, cred că avem un public pentru genul ăsta de dezvăluiri.
Marius Oprea: Trebuie să avem în vedere și faptul că după București, Iașiul ieșind cumva din această ecuație, era socotit drept potențial pericol pentru destabilizarea regimului comunist, după București, repet. București fiind orașul-vitrină al României. De ce? Avea o populație urbanizată recent în număr destul de mare din cauza platformei industriale, deci posibile scântei sociale precum la Brașov, la care se adăuga un număr foarte mare de intelectuali pe metru pătrat, aș spune, Clujul fiind al doilea centru universitar ca mărime, la fel, după București. Ei bine, în aceste condiții existau toate șansele să se poată crea aceea legătură care s-a făcut în Polonia între intelectuali și masele muncitorești, ceea ce ar fi reprezentat, și securiștii o știau prea bine, începutul sfârșitului pentru regim. Din această cauză, într-adevăr Clujul a fost puternic înțesat de informatori, de Securitate, de ofițeri sub acoperire ș.a.m.d. Era și doamna Cornea aici. Deci se temeau, se temeau, îngrozitor de mult, făceau tot ce le stătea în putere să stăvilească o posibilă solidarizare cu doamna Cornea. Iată că această solidarizare se face în momentul de față.
Cozmin Gușă: Cred că e un mic delay și trebuie să vorbim pe rând ca să ne audă ascultătorii. Spune-mi te rog la modul concret, ce-ai anunțat azi la Cluj, apropo de Fundația Doina Cornea și activitățile pe care tu le vei face, împreună cu alți colegi sau tovarăși de-ai tăi în perspectivă, pentru c-apoi vreau să ajungem la subiectul posibilului ambasador al României în SUA, care a fost subalternul tău multă vreme și pe care-l cunoști în de-amănunt.
EMIL BOC ȘI PRIMĂRIA SPRIJINĂ FUNDAȚIA DOINA CORNEA. ACEASTA SE VA OCUPA DE INVESTIGAREA CRIMELOR COMUNISMULUI.
Marius Oprea: Nu chiar foarte multă vreme, dar a fost. Fundația Doina Cornea a fost creată la inițiativa lui Leontin Iuhas, băiatul doamnei Doina Cornea care a fost arestat împreună cu ea, pentru că împreună cu ea a împărțit manifeste în Cluj după revolta muncitorilor de la Brașov, manifeste de solidarizare cu aceștia.
Cozmin Gușă: 1987.
Marius Oprea: ʼ87. Acum doamna Cornea care cred că nu mai are nevoie de o prezentare pentru parte dintre auditorii noștri a murit, aș spune cumva neîmpăcată pentru că multe dintre idealurile ei de la Dreptate și adevăr se transformaseră în lozincă politică, și nu în realitate. Am fost unul dintre foarte puținii, să zic așa, care nu eram de-ai casei care au mai putut-o vizita pe doamna Cornea după ce aceasta a suferit un accident cerebral. Atunci, în special am vorbit despre copilăria domniei sale, mai puțin cunoscută. Și am reținut un lucru că lucrurile acestea nu trebuie să moară o dată cu ea. N-a spus-o în acest fel. Tocmai din acest motiv m-am alăturat din prima inițiativei lui Tin-Tin, cum îi spunea doamna Cornea, cum îi spun și eu lui Leontin Iuhas și acum sunt chiar vicepreședinte al Fundației care se află în curs de înregistrare la Tribunal. Există o contestație care a oprit un pic mersul lucrurilor, din partea unei nepoate a doamnei Cornea, dar toată lucrurile se vor rezolva. În fine.
Cozmin Gușă: Ce vă propuneți, Marius?
Marius Oprea: În primul rând, continuarea săpăturilor, pentru că după ce eu am fost scos de la institut în ianuarie 2010 sub pretextul că fiind detașat de la privat la stat trebuie să plec, mi s-a spus foarte clar că nu se va scoate nici un post la concurs ca să mă pot duce și atunci pentru mine situația a fost clară, totul e politic. Ca și în momentul în care am fost scos din institut în 2010, pentru a face… nu de către Emil Boc, practic, care acum ne sprijină în activitatea Fundației prin aceea că primăria cumpără casa și o va face casă memorială, casa doamnei Cornea.
Cozmin Gușă: Asta e foarte interesant, n-am știut, ăsta e un detaliu interesant.
Marius Oprea: Da, primăria Cluj sprijină mare parte a demersurilor pentru transformarea casei doamnei Cornea în casă memorială, aflată sub administrarea Fundației Doina Cornea care urmează să apară și ea. În fine, lucrurile merg spre bine aici pentru că Emil Boc s-a implicat, aș spune chiar cu un entuziasm pe care nu-l bănuiesc de nici o nuanță electorală, sincer să fiu. Și am anunțat astăzi când a avut loc o primă conferință de presă mai importantă a Fundației, până acum n-am avut decât așa, sporadice ieșiri, ba eu, ba Leontin, care va fi programul concret al activităților noastre pe acest an. În ceea ce mă privește, de anul trecut de când am fost dat afară de la institut mi-a devenit evident că lucrurile nu vor rămâne aici, așa s-a și întâmplat, după mine a fost scos imediat, sub pretexte absolut halucinante Gheorghe Petrov, deci era clar că nu mai vor arheologie, nu mai vor dezgroparea victimelor comunismului la Institutul de Investigarea a Crimelor Comunismului, care în mare parte pentru acest motiv îl creasem.
Cozmin Gușă: Cine este cel care a acționat așa atât dur și atât eficient.
CERCETĂTORII HOLOCAUSTULUI PUN PUMNUL ÎN GURĂ CERCETĂTORILOR VICTIMELOR COMUNISMULUI, UNUL DINTRE EI E ANDREI MURARU.
Marius Oprea: Așa cum mi-au spus colegii mei rămași la institut, doamna Alexandra Toader nu a făcut nimic fără verde direct de la consilierul prezidențial Andrei Muraru, care, între noi fie spus, de fapt e o chestie publică, este în același timp și cercetător la Institutul Elie Wiesel. Aici eu nu văd decât o încercare de a pune cumva nedemn un pumn în gură morților, ca să zic așa. Nu știu de ce tocmai cei care spun că nu trebuie să existe nici declarativ și în nici un fel o relație concurențială sau comparativă între comunist și holocaust, crimele comunismului și holocaust. Sunt cei care pumnul în gură unor investigații concrete care privesc crimele comunismului.
Cozmin Gușă: Asta voiam să te întreb și te rog să formulezi într-o frază că este important, dacă demersurile lui Andrei Muraru, eu l-am botezat mai devreme, i-am zis Adrian, că nu-l cunosc, n-am fost niciodată curios să-l cunosc, dacă demersurile lui vizează o răzbunare personală asupra ta, pe de o parte, sau dacă sunt o strategie mai elaborată și ai început să răspunzi apropo de crimele comunismului.
Marius Oprea: Bine. Acuma,cu mine e cum e, dar cu calul ce-ai avut? Deci dacă era vorba de mine, eram eu scos pe tușă, bine mersi, acoperirea exista prin acea Ordonanță prin care s-au oprit detașările de la privat la stat. Dar de ce l-a dat afară și pe Petrov? Care era șeful echipei de arheologi? Bun, ne-au dat pe noi afară, c-au avut și cu Petrov ceva, că-i prietenul meu și l-am adus la institut. Dar de ce n-au luat pe altcineva? De ce n-au săpat nici un centimetru de țărână din țara asta ca să scoată la iveală o victimă a comunismului?
Cozmin Gușă: Care era planul pe termen scurt al săpăturilor, asta vreau să afle ascultătorii.
Marius Oprea: Acum vom continua în cadrul Fundației Doina Cornea ceea ce am făcut și anul trecut, după ce-a fost dat și Petrov afară, prin intermediul Fundației Doina Cornea am obținut o finanțare, o donație practic de 20.000 de lei, care ne-au ajuns pentru săpături anul trecut, când am săpat la Caransebeș, la Târgu Ocna și am continuat săpăturile la Periplava. Deci nu costă deloc mult aceste săpături.
CERCETĂRILE ARATĂ ORORILE LA CARE AU FOST SUPUȘI ANTICOMUNIȘTII. ACEȘTIA SUNT PERSECUTAȚI ȘI AZI!
Cozmin Gușă: Ce găsiți în urma acestor săpături, ca să înțeleagă ascultătorii mai bine, nu trebuie să vorbim într-un limbaj de specialitate.
Marius Oprea: În toate cele trei locuri am găsit oameni morți în închisoarea de la Târgu Ocna, în condiții absolut mizerabile, acolo se murea de TBC în fază terminală, acolo erau duși, în închisoarea de la Târgu Ocna, bolnavii de la TBC din închisorile din România, aflați în fază terminală sau deosebit de contagioși. Nu din considerente umanitare. Îi țineau acolo la un loc pe cât mai mulți puteau ca să nu se contamineze gardienii. N-aveau treabă cu restul deținuților din celulă. La Periplava am găsit morți în lagărul de acolo am găsit 13 morți acolo, îngropați la circa 50-60 centimetri sub nisip, fără cruce, fără un marcaj, fără absolut nimic. Fie aruncați de-a dreptul în țărână, fie înveliți într-o rogojină, fie puși în niște lăzi dintr-un pal nelaminat făcut din stuf, care se numea atunci stufit. Un fel de pal făcut din stuf foarte fragil.
Cozmin Gușă: Erau deținuți politici care erau omorâți în pușcărie.
Marius Oprea: Erau deținuți politici. Noi avem numele tuturor morților și de la Târgu Ocna și de la Periprava, am găsit practic cam aș spune, per total și la Târgu Ocna și la Periprava, O treime, spre jumătate din toți acești morți care apar în scriptele, în fișele deținuților politici drept decedați în cele două locuri în Penitenciarul de la Târgu Ocna și în lagărul de la Periprava, avem numele lor, avem un număr de oseminte, de schelete dar nu știm care, cine este. Pentru asta ar trebui să se facă probe ADN, într-o altă țară, așa cum vedem la televizor în serialul Cititorii de oase, asta nu e deloc o problemă, la noi, da, nu sunt bani. Sau mă rog, Procuratura, Parchetul spune că ar avea bani dar regulile interne impuse de Curtea de Conturi le interzic să facă o plată în avans. Pe de altă parte, Institutul de Medicină Legală spune că ei fac analizele, dar să li se dea banii înainte. Și iată deci într-un abis legislativ în urma căruia morții sunt în continuare, după ce i-am scos din mormintele lor, fără cruce, acum sunt închiși în sertarele Institutului de Medicină Legală.
Cozmin Gușă: Mai explică te rog încă un lucru, pentru că ăsta l-ai explicat foarte bine, de ce ai sugerat c-ar fi, mă rog, o competiție ad-hoc, între cei care discută despre holocaust în România, Institutul Ellie Wiesel…
Marius Oprea: Cozmin nu este doar o competiție, este o ofensivă, pentru că mă uit, de pildă, și ce s-a întâmplat în plan legislativ. A fost promulgată, nu de mult, legea 232, da, prin care reprezentantul comunității evreiești, domnul deputat, a introdus un nou articol, articolul 14, care-i lipsește de drepturi pe deținuți politici socotiți de Securitate legionari, cît și pe urmașii acestora. Aș vrea să spun un lucru: în anii ʼ50, 80% din deținuții politici erau socotiți în anchetele Securității legionari, chiar dacă nu fuseseră, nu avuseseră o legătură, ci doar contacte, absolut întâmplătoare uneori, cu vreun fost membru al Mișcării Legionare, automat intrau și ei în aceeași oală. Nu exista acuzația propriu-zisă că ai fost legionar. Ea era mai degrabă o agravantă a pedepsei care îți era administrată. Deci nu exista, nici măcar atunci în Codul Penal așa ceva. Ei, așa cum Securitatea îi socotea în anii ʼ50 cam pe toți opozanții regimului comunist drept legionari, așa Ceaușescu i-a socotit mai târziu, pe opozanții săi politici fie nebuni, a declarat-o public, fie golani, în cazul muncitorilor de la Brașov, fie delicvenți de drept comun, în cazul lui Petre Mihai Băcanu, și-al altora. În nici un caz opozanți politici. Ei bine, reluînd pe tapet același discurs de tip securist îl vedem acum promulgat ca lege în Parlamentul României, ba mai mult a fost votată cu unanimitate modificarea decretului-lege în acest sens, din Legea 118 care acordă compensații persoanelor care au fost persecutate politic.
Deci nu e vorba aici de morții pe care i-am dezgropat noi, sau de faptul că statul nu mai dă amărâții ăia de 20.000 de RON ca unii, și nu sunt puțini cei care ne cer ca părinții sau bunicii lor să se întoarcă acasă. E vorba de o acțiune concertată. La ea concurează și URSPLUS care are practic, i-ai auzit vreodată condamnând comunismul, măcar formal, așa cum a făcut-o Traian Băsescu? Nu. Comunismul face parte din ADN-ul lor, ideologic vorbind.
SECURISMUL ARE CONTINUITATE ÎN ROMÂNIA. REPREZENTANȚII ACESTUIA CONDUC PRIN URMAȘII LOR.
Cozmin Gușă: Securisto-comunismul, pentru că ei se feresc să vorbească de comunism ca să nu ajungem la securiști, pentru că acum s-a văzut din dezvăluirile ultimei perioade că marea majoritate sunt impregnați și-și datorează carierele unor securiști, n-au cum să fugă din…
Marius Oprea: Aici mai e, cum să spun, fie că sunt biologic vorbind din familii de foști securiști. Câți dintre ei îndrăznesc să…, bine aicisunt protejați de legea datelor cu caracter personal, dar câți dintre ei ar îndrăzni să spună cu mâna pe inimă ce-a fost tata, sau unchiul, în cazul lui Cioloș. Deci aici avem foarte mari probleme. Problema esențială care se vede din toată această țesătură este că noi în România avem continuitate. De-asta nu ducem lipsă. Dacă a fost mai greu și s-au străduit savanții, specialiștii, arheologii, chiar și eu, subsemnatul, ca tânăr arheolog pe șantierele arheologice ale patriei înainte de ʼ89 să confirmăm din dovezi materiale continuitatea daco-romană, acum ca să confirmăm continuitatea între regimul comunist și ceea ce trăim noi în momentul de față nu e deloc greu. Pentru că dacă te uiți la ce s-a întâmplat cu foștii ofițeri de Securitate din ʼ89, unde au ajuns ei după ʼ89, cât de puternici au ajuns să fie în economie, în servicii nu mai vorbesc ș.a.m.d., infiltrați în politică acoperiți sau descoperiți sau cum vrei. După ʼ89 șeful Securității din Caraș Severin a fost senator al României ales, deci despre ce vorbim aici? Sunt elemente de continuitate.
Cozmin Gușă: Elemente de continuitate, fac un comentariu și după aia vreau să te invit pe ultimele 7-8 minute ale emisiunii să-l descriem puțin pe posibilul viitor ambasador al României în Statele Unite. Dar spun așa: securiști am văzut c-au avut toată lumea. Până și americanii au securiștii lor, vopsiți, travestiți ș.a.m.d. Partea proastă cu securiștii noștri Marius Oprea este faptul că nu au păstrat un filon național, au fost foarte prost pregătiți în Școala de Securitate și marea majoritate nu au păstrat un filon național, nu au dezvoltat capitalul românesc. Eu n-aș fi avut mare problemă cu ei dacă dezvoltau din nimic sau din ceva un capital românesc, dacă-l fundamentau și dacă aveam și noi niște campioni regionali cum are Polonia, cum are Ungaria, cum are Cehia, cum are chiar și Slovacia.
Marius Oprea: Cozmin ai și n-ai dreptate, eu aici aș spune că dacă e să ne luăm strict după lozinci, securiștii sunt cei mai mari liberali pentru că la ei funcționează Prin noi înșine în mod evident.
Cozmin Gușă: A funcționat și înainte de ʼ89. Pacepa este unul – că tot s-a vorbit de Pacepa acum enorm – Pacepa este unul dintre cei îmbogățiți în funcție. Pacepa era foarte bogat în România.
Marius Oprea: Avea cam un milion de lei, ceea ce era enorm.
Cozmin Gușă: Ceea ce era enorm. Nici nu putem să comparăm astăzi în bani.
Marius Oprea: Mă rog, aici discuția despre Pacepa e una mai lungă. Ce a făcut…
ANDREI MURARU, UN TÂNĂR REMARCABIL CU UN TRASEU PROFESIONAL CIUDAT. VICTOR PONTA M-A REFUZAT PE MINE ȘI L-A PROMOVAT PE MURARU.
Cozmin Gușă: Hai s-o facem altă dată că nu vreau să ratăm treaba asta legată de America. Cine este Andrei Muraru? Știm că este consilier a lui Iohannis, știm că are un frate, știm că s-au ajutat între ei…
Marius Oprea: Frate geamăn.
Cozmin Gușă: Frați gemeni, unul într-o parte și altul într-altă parte.
Marius Oprea: Aș vrea să spun că la vremea la care eram prieteni cu ei amândoi, bineînțeles, nu îi puteam deosebi, aveam chiar mari probleme să-i deosebesc, mă întreb dacă nu vor avea mari probleme și americanii.
Cozmin Gușă: E o sosie gata făcută.
Marius Oprea: Da, da, evident, aici există un avantaj.
Cozmin Gușă: Dar ce vârstă au ei? Din ce generație sunt ei, Marius, frații Muraru?
Marius Oprea: 40 și un pic de ani. Andrei Muraru terminase facultatea când l-am angajat eu în 2006 la institut. Terminase Facultatea de Istorie din Iași.
Cozmin Gușă: A fost un student remarcabil, foarte bun?
Marius Oprea: Da, da. Mi-a fost recomandat de Dorin Dobrincu, bun prieten al meu, cercetător ieșean de excepție de la Institutul Xenopol și a venit, ca toată lumea la concurs, la interviu. Aici nu că s-a mers pe pile, dar dacă avea și o scrisoare de recomandare de la cineva era binevenită. Bineînțeles că țineam cont de opinia unui specialist în ceea ce privește pe tânărul cercetător X sau Y, cu atât mai mult cu cât era vorba de un om la început de carieră, care nu venea de undeva, de la un institut de cercetare.
Cozmin Gușă: El s-a suit pe o trambulină…
Marius Oprea: Vreau să spun că l-am făcut director, șef peste cercetătorii, unii mai în vârstă și mai cu experiență decât el.
Cozmin Gușă: Tot este insuficient, pentru ce vreau să spun eu acum. L-ai făcut director, dar tot este insuficient pentru a ajunge într-un timp atât de scurt la vârful politicii românești, consilier prezidențial, indiferent de director sau nu la institut, este mult prea puțin pentru o poziție de asemenea influență și forță. Cum a ajuns?
Marius Oprea: Nu știu… Să-ți spun traseul lui: cred că pe la sfârșitul lui 2007 a trebuit să-l scot de la institut pentru c-a avut nefericita inspirație să facă niște remarci deloc ortodoxe și civilizate la adresa foștilor deținuți politici, neștiind că Ticu Dumitrescu e în spatele lui. După treaba asta Ticu mi-a zis „ori el, ori eu”. N-aveam cum să renunț la Ticu Dumitrescu din comitetul director, mai ales că era și președintele Comitetului Director de la institut și l-am luat pe Muraru deoparte și i-am zis „Ai comis-o și n-am cum să te scot din treaba asta, dar uite ce-ți propun: te duci consilier al directorului Arhivelor Naționale, Dobrincu ajunse director al Arhivelor Naționale și lucrezi consilier și la Cancelaria primului ministru”. Ei bine, probabil că aici la Cancelaria primului ministru cine știe cum, ce a făcut, ce câmp de relații și-a dezvoltat în interiorul PNL-ului, de care eu n-am avut habar că nu stăteam să urmăresc.
Cozmin Gușă: Prim-ministru fiind cine?
Marius Oprea: Tăriceanu.
Cozmin Gușă: Tăriceanu…
Marius Oprea: Așa. Cert este că în 2012 când…, după alegeri, Crin Antonescu a vrut să mă repună în funcție la institut, s-a lovit de opoziția deschisă a lui Ponta și s-a ajuns la soluția Muraru, ca soluție de compromis. Eu urmând să reiau activitatea la institutului, ca șef al Biroului de Investigații Speciale.
Cozmin Gușă: Tu crezi că Ponta ți s-a opus tot în virtutea faptului că erai vânătorul de securiști? Adică asta era ideea?
Marius Oprea: Cred că voia să menajeze și sentimentele lui Ion Iliescu care, mă rog, m-a socotit, și-a ieșit din fire la un moment dat când a venit vorba de mine, m-a făcut imbecil, m-a făcut în fel și chip, ceea ce nu prea îi stă în fire lui.
Cozmin Gușă: Nu prea, foarte rar.
ION ILIESCU MĂ URĂȘTE PENTRU CĂ L-AM DECONSPIRAT CA FIIND ȘI SECURIST.
Marius Oprea: Deci am ajuns pe prima pagină în Evenimentul zilei și în Libertatea.
Cozmin Gușă: Și oricum putea să te facă altceva nu imbecil, putea să te facă incompetent, dar asta înseamnă că l-a durut ceva foarte tare.
Marius Oprea: L-a durut faptul că am spus un adevăr și anume că el în calitatea de prim-secretar la Iași coordona Securitatea din Iași.
Cozmin Gușă: Banal, știam toți.
Marius Oprea: Pentru recrutarea informatorilor din rândul membrilor de partid sau urmărirea membrilor de partid. Și că în această calitate e evident c-a făcut poliție politică conform legii.
Cozmin Gușă: Nimeni niciodată nu i-a aplicat această etichetă dureroasă de securist aparatcicului Ion Iliescu. El a fost mulțumit că tot timpul a fost considerat doar nomenclaturist și, într-un fel, un trădător al cuplului Ceaușescu.
Marius Oprea: Da, și mai degrabă tehnocrat-nomenclaturist ca să zic așa, special.
Cozmin Gușă: Îi plăcea să pozeze în faza asta de tehnocrat. Oricum, după mine a fost un organizator execrabil, un foarte slab manager și politic, și din alte unghiuri, că d-aia o și ducem prost.
Spune-mi te rog, că venim înspre final, propunerea ca Andrei Muraru să fie ambasador ție se pare influențată de cercuri oculte?
ANDREI MURARU A FOST RECRUTAT DE CINEVA, CUMVA, UNDEVA … POATE FI UN OM AL REȚELEI SOROS.
Marius Oprea: Eu nu cred că poate fi socotită rezultat doar al influenței unei oculte evreiești cum văd că o consideră unii radicali de Dreapta spre Extremă Dreapta. Cred că aici putem vorbi de un acord mai larg. Nu poți să numești un ambasador în Statele Unite fără să ai acordul Statelor Unite, măcar prealabil, așa. Adică nu poți să vii cu soluții scoase din căciulă.
Evident că din motive pe care n-o să le aflăm noi prea curând, că tot vorbeam la începutul emisiunii despre adevăruri privite peste 30 de ani, ca întâmplările de azi, da, dar Andrei Muraru a fost recrutat de cineva, cândva, undeva, după părerea mea. Cu expertiza lui, din punct de vedere al politicii externe am putea spune că e nulă, dacă te uiți pe pagina de prezentare.
Cozmin Gușă: Nu se califică pentru un rol de ambasador.
Marius Oprea: Haide, fă un exercițiu și uită-te cine au fost numiți ambasadori în Statele Unite de-a lungul timpului. Păi dar să luăm și în perioada comunistă totuși erau de bine, de rău, foști guvernatori ai Băncii Naționale, oameni cu ranguri.
Cozmin Gușă: Și în perioada postcomunistă de la Geoană la Ducaru, chiar și Maior, vorbim de oameni cu expertiză.
Marius Oprea: Și aveau ceva în spate un pedigree instituțional, da. Nu erau de nicăieri.
Cozmin Gușă: Ai spus un lucru foarte interesant și o să-l repet acuma și o să-ți adresez o ultimă întrebare. Ai spus așa: în mod evident Andrei Muraru a fost recrutat de către cineva, undeva, cândva. Tot la fel, știind că Departamentul de Stat, chiar și în perioada lui Trump, a fost coordonat într-un fel din umbră de către oameni din rețeaua de tip Soros, rețeaua de tip Soros în mod evident fiind cea mai influentă acum pentru Europa de Est pentru Administrația Biden, putem să operăm cu ideea că Andrei Muraru este un om al rețelei de tip Soros împins ca ambasador la Washington? Este un fir logic potrivit?
Marius Oprea: N-am spus-o eu, ai spus-o tu.
Cozmin Gușă: Am spus-o amândoi, eu m-am dus pe un fir logic.
Marius Oprea: E o supoziție.
Cozmin Gușă: E o supoziție, nu dăm cu parul.
Marius Oprea: E o supoziție plauzibilă, să spunem așa, dar în lipsa unor dovezi rămâne să ne rezumăm în a aștepta istoria în desfășurare. Dar repet, neexistând nici un fel de date ale problemei, un președinte, cât e el de președinte nu poate să trimită un ambasador așa scos din căciulă, bineînțeles că…, fără ca persoana respectivă să fie cumva impusă.
Cum să zic, poți să faci așa ceva cu o țară mai de mâna a doua, a treia, dar nu cu Statele Unite. Repet, putea să-l trimită ambasador în Costa Rica, oriunde în lumea asta.
Cozmin Gușă: La belșug și fericire, dar nu în Statele Unite.
Marius Oprea: Nu în Statele Unite, principalul nostru aliat, da. Putea să-l trimită și la Londra, cum a fost trimis Dan Mihalache, oriunde altundeva pentru că vedem și domnul Iohannis are aceeași politică de satisfacere a pretențiilor propriei clientele. Pentru că și Alexandra Toader a fost consilieră la Cotroceni, chiar la departamentul condus de Andrei Muraru, înainte de a fi mai întâi la CNSAS. Apropo, și în momentul de față n-au mai numit pe nimeni în situația probabilă că s-ar împuți treaba la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și l-ar prelua USR-ul, sunt curios ce-ar face USR-ul din Crimele Comunismului. Acolo ar fi cascadorii râsului.
Cozmin Gușă: Eu îți promit că discutăm, ai atras atenția, nu mie, că eu știam, dar ascultătorilor, avem foarte multe mesaje de la ei legat de ceea ce faci. Vreau să mediatizăm ceea ce faceți cu Fundația Doina Cornea, felicitări că a-ți reluat-o.
Marius Oprea: Oricine ne poate ajuta cu o sumă de mică de bani în contul Fundației Doina Cornea care poate fi găsit pe internet.
Cozmin Gușă: Gold FM-ul o să vă ajute anunțând aceste lucruri și cred că o să vă ajutăm și direct prin voia tânărului patron. Îți mulțumesc foarte mult Marius Oprea.
Marius Oprea: Și eu îți mulțumesc Cozmin.
