Administrația Trump își dorește ca Ucraina să organizeze alegeri până la finalul acestui an, în special dacă Kievul va ajunge să negocieze o încetare a focului cu Rusia în următoarele luni, a declarat înaltul reprezentant al președintelui Trump pentru Ucraina, citat de Reuters.
Trump și Keith Kellogg au indicat că lucrează la un plan pentru reglementarea pașnică a conflictului în primele luni ale administrației americane. Kellogg a decșlarat ca va prezenta liniile principale ale acestui plan american la Conferința de Securitate de Munchen, care începe pe 14 februarie.
Membrii administrației Trump discută în aceste prime zile de mandat despre modul în care să convingă regimul Zelenski să accepte organizarea alegerilor, după un acord de încetare a focului cu Rusia. Echipa de la Casa Albă consideră că doar câștigătorul unor alegeri prezidențiale în Ucraina va putea să negocieze un acord de pace cu Rusia, scrie Reuters. ”Cea mai mare parte a țărilor democratice organizează alegeri chiar și în timp de război. Cred ca este important. Cred că este bine pentru democrație. Este frumusețea unei democrații solide”, a spus generalul Kellogg.
Apropiații președintelui Zelenski sunt speriați de o asemenea perspectivă, scrie Politico. Un fost ministru ucrainean a declarat, sub protecția anonimatului, că ”alinierea observată între Washington și Moscova în ce privește alegerile este îngrijorătoare. Cred că este prima dovadă că Putin și Trump au căzut de acord să-l scoată pe Zelenski din joc”. Dmitri Litvin, consilier al președintelui Zelenski, spune: ”Dacă planul lui Kellogg nu constă decât într-o încetare a focului și alegeri în Ucraina, planul va eșua”. Potrivit lui Litvin, Ucraina este îngrijorată că partenerii vestici nu tratează cu seriozitate reglementarea conflictului.
Oficialii americani au deschis discuția organizării alegerilor prezidențiale de mai multe ori în întâlnirile lor cu membrii guvernului ucrainean, în 2023 și în 2024. Aceștia din urmă au repetat că alegerile ar risca să genereze instabilitate politică, că puterea și influența lui Zelenski s-ar reduce și că rivalii săi politici ar începe să comploteze împotriva lui. Scindarea puterii în Ucraina ar fi foarte periculoasă într-un moment atât de dificil, spun membrii regimului Zelenski.
Partea rusă nu a solicitat atât de limpede ca administrația Trump ca în Ucraina să fie organizate alegeri prezidențiale, înainte de negocierea unui acord de pace. Însă președintele Putin a repetat de mai multe ori că Volodimir Zelenski nu mai este președintele legitim al Ucrainei, iar Rusia nu va negocia decât cu un președinte legitim. Mandatul de cinci ani al lui Zelenski a expirat în mai 2024. Nu au fost organizate alegeri prezidențiale din cauza legii marțiale. Legea privind regimul juridic al legii marțiale interzice modificarea constituției, alegerile prezidențiale, alegerile locale și parlamentare. Alegerile parlamentare din Ucraina ar fi trebuit să aibă loc în 2023. Partea ucraineană subliniază că președintele tarii este legitim până la alegerea succesorului sau.
Alegerile nu pot avea loc în Ucraina decât după ridicarea legii marțiale, care nu se poate face fără o încetare a focului. Iar, pentru o încetare a focului, Rusia pune condiții care sunt inacceptabile în acest moment pentru Ucraina. Vladimir Putin pune condiția retragerii trupelor ucrainene de pe teritoriul Rusiei, din ”buzunarul” din regiunea Kursk și de neaderarea la NATO. Concesia pe care Putin a sugerat ca o va face este aceea a unor negocieri cu președintele ”ilegitim” Zelenski, însă Rusia nu va semna vreun acord cu Ucraina decât după alegerea unui președinte ”legitim”.
Din poziția Rusiei și din insistențele oficialilor noii administrații SUA privind organizarea alegerilor devine tot mai limpede că președintele Zelenski nu mai este dorit la conducerea Ucrainei și că Statele Unite i-ar putea sugera președintelui de la Kiev sa nu candideze pentru realegere, în caz contrar Washingtonul urmând să-l susțină pe unul dintre oponenții lui Zelenski, pentru asigurarea unei tranziții a puterii. Din declarațiile de până acum ale administrației SUA nu reiese dacă Washingtonul dorește ca în acest fel să se ajungă la o încetare a focului sau la un acord de pace cu Rusia. Profesorul John Mearshemier subliniază că orientarea consilierilor președintelui Trump este foarte asemănătoare cu cea a administrației Biden și că aceasta va împiedica ajungerea la un acord de pace, cel mai probabil scenariu fiind continuarea a luptelor în Ucraina și apoi înghețarea conflictului.
Toate aceste discuții și analizarea acestor scenarii se întâmplă în vreme ce armata ucraineană face față tot mai greu presiunii ruse, iar numărul dezertărilor crește îngrijorător. The Guardian scrie că sute de soldați fug din unitățile lor. Ziarul britanic îl citează pe comisarul pentru protecția drepturilor militarilor din Ucraina, Olga Reșetilova, care spune că înțelege de ce militarii aleg să dezerteze. ”Să fim sinceri. Problema este gravă. Este firesc ca asta să fie situația, după ce ai petrecut trei ani într-un război la scara mare . Oamenii sunt epuizați”. În decembrie 2024, Financial Times scria că numărul dezertorilor în primele luni ale anului 2024 s-a dublat față de statisticile totale pentru intervalul 2022-2023. Procurorii au deschis 60.000 de dosare pentru dezertare. Un caz aparte este Brigada Ana de Kiev, care a fost instruită și echipată în Franța, din care au dezertat o treime din militari. Procurorii încearcă să descâlcească acest caz, iar comandantul brigăzii a fost arestat.
sursă: cotidianul.ro
