(transcrierea rubricii „Omul Zilei” din emisiunea “Ce-i în Gușă, și-n căpușă!”, de la GOLD FM)
Autor: Cozmin Gușă
Am ajuns la momentul „Omului Zilei”, prieteni, și îmi face mare plăcere și nu vreau să mă abțin niciodată în a-l declara pe Novak Djokovic „Omul Zilei” din nou la Gold FM. Azi-noapte, după un meci epocal, pe care mulți îl caracterizează ca fiind unul dintre cele mai mari meciuri din istoria tenisului mondial, l-a învins pe suprafață rapidă, în Statele Unite, la Cincinnati, pe Carlos Alcaraz, pe o căldură înăbușitoare, în condițiile în care totuși Djokovic nu are 20 de ani câți are Alcaraz, 20 ci împlinește 37 de ani în curând. Meciul a fost epocal. Seturile pe care le-a câștigat Djokovic după ce a pierdut primul set au fost în tiebreak, la limită, dar aș vrea să-l declar „Omul Zilei” pentru faptul că nu s-a lăsat și, după înfrângerea, cu noroc, a lui Alcaraz de la Wimbledon, Djokovic a revenit rapid și și-a luat revanșa, urmând în planul lui și câștigul de la Flushing Meadows de peste câteva săptămâni, 2 săptămâni cred că.
Novak Djokovic dovedește nu doar că este cel mai mare campion din istoria tenisului, chiar cred că l-a detronat în acest moment pe Roger Federer prin epopeea fantastică pe care o scrie, dar dovedește că are un super caracter și că poate să fie un exemplu pentru oricine își dorește să facă lucruri mari în viață. De la Novak Djokovic învățăm că seriozitatea, patriotismul și inteligența, plus credința în Dumnezeu, sunt câteva dintre ingredientele necesare, dar nu suficiente pentru ca să ajungi să domini un domeniu. Am zis că nu sunt suficiente, nu sunt suficiente, mai trebuie talent, iar Djokovic îl are din plin. Să-l aplaudăm mental pe acest om care poate să fie exemplu pentru mulți, inclusiv pentru mulți români, în condițiile în care noi nu mai avem niciun campion care să fie de o asemenea anvergură sportivă, intelectuală sau patriotică, dar nu-i nimic, e ortodox de-al nostru și putem învăța de la el.
