PALMED: Proiectul CNAS riscă să întârzie tratamentele pacienților și să le reducă șansele de supraviețuire
Măsura contrazice principiile OECD și poate afecta parcursul României către aderare. Solicităm retragerea imediată a proiectului și invităm întregul sector medical să se alăture acestui demers
Ordinul publicat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate privind modificarea normelor de derulare a programelor naționale de sănătate curative riscă să întârzie tratamentele pacienților și să le reducă șansele de supraviețuire, afectând totodată sustenabilitatea sistemului de sănătate și utilizarea eficientă a fondurilor publice. În acest sens, PALMED solicită retragerea imediată a proiectului de Ordin publicat de CNAS.
PALMED reprezintă principală voce care reprezintă furnizori ce activează în toate segmentele esențiale ale sistemului medical: spitale, clinici, laboratoare, imagistică, dializă, recuperare medicală, servicii de îngrijiri la domiciliu și alte domenii critice pentru accesul pacienților la tratament.
Proiectul CNAS limitează accesul pacienților la tratament
În urma unei analize complexe a proiectului de Ordin, PALMED afirmă că acesta nu reprezintă o reformă a sistemului de sănătate, ci o încercare de limitare administrativă a accesului pacienților la o parte semnificativă a infrastructurii medicale existente în România.
În timp ce pacienții așteaptă soluții pentru reducerea timpilor de așteptare, acces mai rapid la investigații și tratamente și utilizarea tuturor resurselor disponibile, CNAS răspunde cu formule statistice, capacități declarative și mecanisme birocratice care ignoră realitatea din teren.
O reglementare care elimină pacientul din ecuație
Poate cea mai gravă vulnerabilitate a proiectului este că acesta nu măsoară accesul real al pacientului la tratament.
Nu măsoară: timpul de așteptare; listele de așteptare; continuitatea tratamentului; capacitatea efectiv disponibilă; numărul pacienților care nu pot fi preluați; impactul întârzierii tratamentului asupra evoluției bolii.
În schimb, proiectul se bazează pe formule care compară necesarul estimat de pacienți cu capacități declarate de furnizorii publici.
Practic, pentru CNAS pare să nu conteze dacă pacientul oncologic începe tratamentul astăzi sau peste trei luni.
Nu contează dacă pacientul cu risc cardiovascular major este investigat înainte sau după producerea unui infarct.
Nu contează dacă pacientul cu scleroză multiplă își pierde ireversibil funcțiile neurologice în perioada în care așteaptă accesul la tratament.
Pentru pacienți însă, toate acestea reprezintă diferența dintre supraviețuire, dizabilitate sau deces.
CNAS ignoră deliberat o componentă majoritară din sistemul medical românesc
Proiectul este construit ca și cum infrastructura medicală privată a României nu ar exista.
Această abordare este cu atât mai greu de înțeles cu cât furnizorii privați reprezintă astăzi o componentă esențială a sistemului medical național.
Sectorul privat asigură:
- aproximativ 78,5% din furnizorii de servicii clinice de specialitate;
- aproximativ 82,89% din furnizorii de servicii paraclinice și imagistică;
- aproximativ 89% din serviciile de dializă;
- 88% din Programul National de oncologie-tratament medicamentos;
- 82% din Programul National de oncologie – tratament radioterapie;
- aproximativ 43% din personalul medical al României.
În plus, furnizorii privați au investit în ultimii ani sute de milioane de euro în spitale, laboratoare, centre oncologice, infrastructură de diagnostic și tratament și tehnologii medicale moderne.
Cu toate acestea, proiectul CNAS încearcă să evalueze capacitatea sistemului de sănătate ignorând exact segmentul care susține majoritatea serviciilor contractate în numeroase domenii esențiale.
Modificarea regulilor după ce investițiile au fost deja realizate
PALMED solicită conducerii CNAS să explice public de ce această inițiativă apare exact acum.
În ultimii ani, numeroși furnizori privați au realizat investiții de milioane de euro în infrastructură dedicată pacienților incluși în programele naționale de sănătate. Mai mult, există furnizori care au finalizat aceste investiții și care așteaptă de peste un an aprobări și proceduri administrative necesare pentru integrarea capacităților dezvoltate în programele naționale asupra cărora CNAS nu s-a pronunțat in termenul legal.
În acest context, întrebările legitime sunt:
- Ce se întâmplă cu contractele aflate în derulare?
- Ce se întâmplă cu pacienții aflați deja în tratament?
- Ce se întâmplă cu investițiile realizate în baza cadrului normativ existent?
- Ce se întâmplă cu furnizorii care au construit infrastructură medicală și care încă așteaptă aprobarea CNAS pentru a pune la dispoziția pacienților accesul la aceasta?
Statul nu poate încuraja investițiile, nu poate întârzia ani de zile integrarea acestora în sistem și nu poate modifica ulterior regulile astfel încât aceste capacități să devină nerelevante.
Un asemenea comportament afectează nu doar furnizorii medicali. Afectează credibilitatea instituțiilor statului și transmite un semnal profund negativ tuturor investitorilor care intenționează să dezvolte infrastructură medicală în România.
În timp ce România se pregătește să adere la OECD, CNAS merge în direcția opusă
România se află în etapa finală a procesului de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), proiect strategic considerat de autoritățile statului drept cel mai important obiectiv național după aderarea la NATO și Uniunea Europeană.
OECD promovează sisteme de sănătate construite în jurul: pacientului; libertății de alegere; accesului la servicii; rezilienței sistemului; utilizării eficiente a tuturor resurselor disponibile.
În timp ce OECD vorbește despre acces și libertatea pacientului de a alege furnizorul capabil să îi ofere tratamentul necesar, CNAS propune mecanisme care pot reduce opțiunile pacientului.
În timp ce OECD vorbește despre utilizarea tuturor resurselor disponibile, CNAS ignoră o parte esențială a infrastructurii medicale existente si încurajează risipa din bani publici.
În timp ce OECD recomandă politici bazate pe rezultate și experiența pacientului, proiectul CNAS nu conține niciun indicator care să măsoare experiența reală a pacientului și niciun mecanism care să evalueze impactul asupra acestuia.
Dacă aderarea la OECD înseamnă modernizare și orientare către pacient, proiectul CNAS pare construit după o filozofie administrativă pe care sistemele moderne încearcă să o abandoneze.
PALMED reprezintă o componentă esențială a sistemului medical românesc
PALMED este cea mai importantă organizație patronală din sănătatea privată din România, fiind la rândul ei afiliata la Confederația Patronala IMM Romania, la organismul profesional european de la Bruxelles – UEHP și reprezintă furnizori care activează în toate segmentele majore ale sistemului medical: spitale, clinici, laboratoare, imagistică, dializă, recuperare medicală, îngrijiri la domiciliu și alte servicii esențiale pentru pacienți.
Membrii PALMED tratează anual milioane de pacienți, angajează zeci de mii de profesioniști, contribuie semnificativ la dezvoltarea și modernizarea infrastructurii medicale a României și generează efecte directe, indirecte si induse cuantificabile la aproape 3% din PIB la nivel macroeconomic.
Din acest motiv, poziția exprimată astăzi reprezintă apărarea accesului pacienților la toate resursele medicale existente și apărarea dreptului contribuabililor de a beneficia de utilizarea eficientă a fondurilor pe care le plătesc sistemului de sănătate.
Apel către organizațiile de pacienți
PALMED adresează un apel public tuturor organizațiilor de pacienți cronici, federațiilor și alianțelor de pacienți din România să analizeze cu atenție efectele acestui proiect și să solicite CNAS răspunsuri clare privind impactul asupra accesului la tratament.
Toți pacienții care depind de programele naționale de sănătate au dreptul să știe dacă accesul lor la tratament va fi afectat și care sunt garanțiile că noile reguli nu vor conduce la creșterea timpilor de așteptare și la restrângerea opțiunilor de tratament.
Această dezbatere nu este despre furnizori. Este despre pacienți.
Apel către întregul sector medical privat
Invităm toate organizațiile profesionale și toți furnizorii privați de servicii medicale să se alăture acestui demers.
Astăzi este vorba despre programele naționale de sănătate. Mâine poate fi vorba despre orice alt segment al relației dintre furnizorii de servicii medicale și finanțatorul public.
Apărarea accesului pacienților la tratament și apărarea utilizării eficiente a infrastructurii medicale existente reprezintă o responsabilitate comună a întregului sistem.
Solicitările PALMED:
- retragerea imediată a proiectului de Ordin din procedura de transparență decizională;
- constituirea unui grup de lucru real cu participarea tuturor actorilor relevanți;
- realizarea unei analize independente de impact;
- elaborarea unei metodologii centrate pe pacient și pe accesul real la tratament;
- utilizarea integrală a capacităților existente ale sistemului de sănătate, indiferent de forma de proprietate.
Pacienții nu au nevoie de statistici care demonstrează că accesul există doar pe hârtie. Pacienții au nevoie de diagnostic, de investigații și de tratament atunci când boala o impune. Iar sistemul de sănătate are nevoie de politici publice construite în jurul pacientului, nu în jurul limitelor administrative ale instituțiilor.
Din acest motiv, PALMED solicită retragerea imediată a proiectului și reluarea procesului de elaborare pe baze care să respecte interesul pacientului, realitățile sistemului medical și standardele pe care România afirmă că dorește să le adopte.
