Municipiul Ploiești are Hipodrom, Sala Sporturilor Olimpia, Parcul Constantin Stere. Are parcări, parcuri, spații verzi. Bunuri publice faimoase, vizibile, folosite zilnic de cetățeni. Există un singur loc unde unele dintre aceste bunuri nu apar: în evidențele contabile ale propriei primării.
Opt milioane două sute patruzeci și trei de mii de metri pătrați de terenuri și spații publice ale municipiului Ploiești nu figurează în nicio evidență contabilă, la 31 decembrie 2025. Auditorii au calculat impactul: activele orașului sunt subevaluate cu 782 de milioane de lei.. Aproape 160 de milioane de euro lipsesc din bilanțul oficial al unui oraș de 200.000 de locuitori.
Aceasta nu este o eroare contabilă minoră. Un teren care nu există în evidențe nu poate fi evaluat corect când se stabilesc chirii, inventariat sau administrat transparent. Nu poate fi garantat când orașul se împrumută. Nu poate fi administrat transparent. Întrebarea care rămâne deschisă după lectura raportului este simplă: cât timp s-a știut că o parte din patrimoniul orașului lipsește din contabilitate? Cine, la nivelul conducerii, știa că o parte semnificativă din patrimoniul orașului era invizibilă în propria contabilitate?
Și tocmai această administrație, care nu găsește 160 de milioane de euro în curtea proprie, s-a împrumutat în 2025. A luat bani cu dobândă de la Ministerul Finanțelor și a plătit dobânzi de peste 600 de mii de lei pentru sume pe care nu le-a folosit. Motivul consemnat în document: proiectele pentru care fusese încheiat împrumutul nu erau pregătite. Nimeni nu analizase stadiul lor înainte de semnare. Pe de o parte, avem 160 de milioane de euro lipsă din bilanț. Pe de altă parte, împrumuturi cu dobândă pentru proiecte nepregătite.
Pe partea de investiții, 45 de milioane de lei sunt blocați în contul „lucrări în curs de execuție”, deși lucrările erau, în mare parte, terminate. Peste 29 de milioane reprezintă investiții finalizate și predate, prin hotărâri ale consiliului local, către spitale și către operatorul de transport. Clădirile funcționează, serviciile merg, dar în contabilitatea primăriei totul figurează ca șantier deschis. Alte 14 milioane reprezintă obiective terminate în 2024 și 2025, a căror recepție a fost amânată sau respinsă și nu a mai fost reluată.
Un alt capitol privește penalitățile de mediu. Primăria a plătit către Administrația Fondului pentru Mediu aproape 1,3 milioane de lei — penalitate pentru neatingerea țintelor de reciclare. Contractul de salubrizare în vigoare în 2024 prevedea explicit penalități pentru operatorul care nu respectă indicatorii. Legea îi dădea primăriei dreptul să recupereze acești bani de la cel care a greșit. Documentul arată că primăria a plătit și nu a cerut nimic înapoi. Un milion trei sute de mii de lei din bugetul local, fără niciun demers de recuperare.
La acestea se adaugă 90 de facturi electronice primite oficial de la ANAF, descărcate din Spațiul Privat Virtual al primăriei, dar neînregistrate în contabilitate. În plus, sunr facturi de pază de 872 de mii de lei la Parcul Stere, apărute în evidențe abia în momentul plății, în 2026.
Elementul care transformă toate acestea dintr-o listă de erori într-un tipar instituțional este că nu este prima dată. În 2018 s-au identificat plăți nejustificate din bugetul local. În 2021, nereguli în achiziții constatate de Camera de Conturi. În August 2025, alt audit a identificat alte zeci de milioane blocate sau neînregistrate. În martie 2026 a avut loc un control încrucișat ANAF și Curtea de Conturi pe contractele Târgului de Crăciun. Și acum, toamna aceasta, a venit opinia cu rezerve, cea mai severă concluzie pe care o poate da un audit financiar unei primării în afara opiniei total negative, adică auditorii nu au putut certifica conturile orașului fără obiecții. Aceleași probleme, rapoarte succesive, aceeași lecție neînvățată.
Săptămâna trecută, redacția Gold FM a transmis primarului Mihai Polițeanu cinci întrebări directe: cine răspunde pentru cele aproape 800 de milioane de lei care lipsesc din bilanț; de ce nu sunt trecute pe cheltuieli investițiile de 45 de milioane de lei terminate și predate prin hotărâri de consiliu; de ce nu a fost cerută recuperarea penalităților de la operatorul de salubrizare; cine a aprobat împrumuturile cu dobândă pentru proiecte nepregătite; cum se explică faptul că 90 de facturi electronice primite de la ANAF nu au ajuns în evidențele primăriei. Până la ora difuzării: nu am primit niciun răspuns, niciun comunicat. Dacă sau când acesta va veni, îl vom mediatiza pe toate canalele Gold FM.
Dacă răspunsul va invoca moștenirea predecesorilor, ea are un temei parțial: terenurile neînregistrate sunt o problemă care se adună în ani. Dar raportul vizează exercițiul încheiat la 31 decembrie 2025. Dobânzile la împrumuturile nefolosite sunt din 2025. Facturile neînregistrate sunt din 2025. Conturile acestui an sunt răspunderea administrației actuale, iar cât din tot ce s-a găsit este moștenire și cât mandat curent, doar primarul poate spune. Pentru asta, trebuie mai întâi să răspundă.
Redacția a demarat o investigație proprie. Verificăm document cu document ce se află în spatele acestor cifre — hotărârile de consiliu prin care investițiile au fost predate, procesele-verbale de recepție care nu mai vin, contractele încheiate pe terenuri care nu există în evidențe. Răspunsurile vor face obiectul materialului de săptămâna viitoare.
Dacă și dumneavoastră vă doriți o Românie mai corectă și aveți informații despre abuzurile efectuate de angajații statului român, scrieți-ne pe email la reflector@radiogoldfm.ro
