România a stabilit o dată pentru repetarea alegerilor prezidenţiale după îngrijorările legate de „acţiunea hibridă agresivă” a Rusiei la primul tur, dar există în continuare riscul ca rezultatul să fie similar şi la a doua încercare şi să-l vadă pe ultranaţionalistul Călin Georgescu triumfând. Dacă nu va fi interzis, ultranaţionalistul Călin Georgescu pare foarte bine plasat în cursa pentru câştigarea alegerilor prezidenţiale care se vor relua în luna mai, scrie miercuri seara POLITICO într-un articol plasat în deschiderea site-ului său european.
Noul scrutin va avea loc pe 4 mai, cu al doilea tur de scrutin planificat două săptămâni mai târziu, pe 18 mai.
Primul tur al alegerilor din România din 24 noiembrie anul trecut a provocat o undă de şoc internaţională în urma victoriei lui Georgescu, care a fost propulsat din obscuritate de o campanie TikTok de mare succes. Competiţia a fost anulată înainte ca turul al doilea să poată avea loc, reaminteşte POLITICO.
Chiar dacă victoria lui Georgescu – cu 23 la sută – a declanşat panica ce a dus în cele din urmă la anularea votului, el pare încă foarte bine plasat în competiţie pentru reluarea scrutinului. Multe vor depinde acum de faptul dacă va fi descalificat de Curtea Constituţională din cauza acuzaţiilor de finanţare nedeclarată, notează publicaţia de la Bruxelles. Popularitatea sa continuă, şi poate chiar în creştere, se datorează în parte suspiciunii profunde faţă de clientelismul şi nepotismul vechilor partide tradiţionale, care sunt considerate de mulţi români ca fiind cele care au tras sforile pentru anularea primului vot, explică POLITICO.
Georgescu, un rebel sceptic faţă de vaccinuri, care l-a numit patriot pe preşedintele rus Vladimir Putin şi se opune ajutorului pentru Ucraina, este văzut ca o ameninţare la adresa poziţiei Bucureştiului în UE şi NATO, deşi ar fi – într-o anumită măsură – ţinut în frâu de parlament şi guvern, dacă ar câştiga.
Documente declasificate ale serviciilor de informaţii au susţinut că influenceri plătiţi, împreună cu membri ai grupurilor extremiste de dreapta şi persoane care au legături cu crima organizată, au promovat online candidatura lui Georgescu înainte de 24 noiembrie. În timp ce documentele au afirmat că Rusia a încercat în general să submineze alegerile, acestea nu au afirmat în mod direct că Moscova a influenţat în mod specific campania lui Georgescu – deşi au sugerat puternic acest lucru.
ANULARE CONTROVERSATĂ
În ciuda acestei presupuse interferenţe străine, majoritatea românilor consideră în continuare că anularea alegerilor a fost o decizie proastă, potrivit unui sondaj realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie, un grup de reflecţie, pe aproape 1.000 de respondenţi. Georgescu ar fi câştigat al doilea tur de scrutin, dacă acesta nu ar fi fost anulat, potrivit sondajului.
În cursa de anul trecut, Georgescu ar fi trebuit să se confrunte cu candidata reformistă Elena Lasconi din partea partidului de centru-dreapta Uniunea Salvaţi România. Aceasta a criticat, de asemenea, decizia instanţei de a anula alegerile şi de a ordona o reluare a scrutinului. Miercuri, Lasconi i-a acuzat din nou pe liderii partidelor principale că au încercat de şase ori să o scoată din cursa prezidenţială şi a promis că va candida din nou.
„Pentru a ne recâştiga influenţa ca ţară serioasă, avem nevoie de o anchetă serioasă în privinţa a ceea ce s-a întâmplat”, a declarat Radu Magdin, analist politic român, în legătură cu primul tur. Altfel, este foarte greu ca oamenii să meargă mai departe, aşa cum ar dori unele partide din coaliţia de guvernare, a adăugat Magdin.
Georgescu a contestat fără succes decizia de anulare a Curţii Constituţionale pe plan intern şi a depus, de asemenea, o plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. „A trecut o lună şi încă nu avem niciun motiv clar pentru anularea alegerilor; nu a existat nicio dovadă a implicării vreunui actor statal sau a vreunui alt actor care să justifice evenimentele la care asistăm”, a declarat un purtător de cuvânt al lui Georgescu. Acesta a făcut apel la români să semneze o petiţie către Curtea Constituţională prin care cere ca turul doi – în care urma să se confrunte cu Lasconi – să aibă loc în cele din urmă.
„Georgescu a avut ocazia să se prezinte ca victimă în faţa electoratului său”, subliniază Magdin.
Acest sentiment că este dat la o parte de vechiul sistem nu va face decât să fie amplificat, dacă Curtea Constituţională va decide că nu este eligibil să candideze din nou din cauza neregulilor din prima sa campanie prezidenţială de anul trecut.
Luna trecută, procurorii români au percheziţionat proprietăţile unui susţinător-cheie al lui Georgescu, ca parte a unei investigaţii axate pe spălare de bani, mituirea alegătorilor şi fraudă informatică. Potrivit dosarelor declasificate ale serviciilor de informaţii, finanţatorul a furnizat 1 milion de euro pentru campania lui Georgescu, din care TikTok a declarat că a primit 360.000 de euro. Georgescu a respins acuzaţiile de nedeclarare a fondurilor de campanie, afirmând că succesul său se datorează mai degrabă poporului român decât unei campanii din culisele social media.
POPULARITATE ÎN CREŞTERE?
Din noiembrie, profilul lui Georgescu a explodat şi el rămâne favorit pentru alegerile din mai, potrivit unui sondaj comandat de primarul Bucureştiului, Nicuşor Dan, care candidează şi el la preşedinţie. Acest sondaj arată că cel puţin 40% dintre români intenţionează să voteze pentru Georgescu, a declarat Dan pentru Digi24, fără a preciza câte persoane au fost chestionate.
„Frustrările pe care le canalizează în calitate de candidat, vibe-ul anti-sistem, precum şi promisiunile sale pentru viitor nu pot fi uşor egalate de un alt candidat”, consideră Magdin.
Dar Victor Ponta, deputat social-democrat în Parlamentul României şi fost prim-ministru, a sugerat că sondajul primarului este fictiv. „Nu faci sondaje în perioada sărbătorilor – este o invenţie – domnul Dan nici măcar nu a specificat numele aşa-zisei companii de sondaj”, a declarat Ponta pentru POLITICO.
Liderii partidelor din coaliţia de guvernare din România – Partidul Social Democrat, Partidul Naţional Liberal, partidul minorităţii maghiare şi reprezentanţi ai altor minorităţi etnice – au confirmat miercuri, totodată, că fostul lider al Partidului Naţional Liberal, Crin Antonescu, este candidatul lor comun pentru alegerile prezidenţiale.
Antonescu, care este căsătorit cu fostul comisar european pentru transporturi Adina Vălean, este un fost lider al Senatului. El a candidat fără succes la preşedinţie în 2009, dar nu a deţinut nicio funcţie politică în ultimul deceniu. Ponta, fostul său aliat, l-a numit „cel mai reprezentativ pentru sistemul politic (românesc) din ultimii 30 de ani”. Or, asta este exact ceea ce românii au respins în primul tur al alegerilor prezidenţiale anulate anul trecut, când niciunul dintre reprezentanţii partidelor principale nu a ajuns în turul doi.
Magdin crede că este greu de găsit un candidat pe care românii să îl cunoască suficient de bine şi care să îi poată ţine piept lui Georgescu. „Profilul lui Antonescu, da, se poate spune că este un pic mai vechi, dar poate fi şi un goldie, pentru că a fost un pic mai romantic decât media politică locală şi este bun în ceea ce priveşte discursul, ceea ce nu se poate spune despre mulţi dintre adversarii cu care domnul Georgescu s-ar putea confrunta în turul doi”, a arătat Magdin.
Crin Antonescu nu a putut fi contactat imediat pentru comentarii, menţionează POLITICO.
Odată cu cel de-al doilea vot, partidele politice principale din România trebuie să explice alegătorilor pericolele curentului extremist pe care îl personifică Georgescu şi diferenţa dintre modelul european, bazat pe statul de drept, şi modelul rusesc, bazat pe violenţă, a declarat Siegfried Mureşan, membru al Parlamentului European din partea Partidului Naţional Liberal.
sursă: news.ro
