Autor: Daria Gușă
O țară cu aproape 160 de milioane de alegători, circa 60% din pădurea amazoniană esențială pentru clima planetei și o treime din PIB-ul Americii Latine și Caraibelor își alege mâine președintele, vicepreședintele, toți deputații și guvernatorii și două treimi dintre senatori. Totuși, pariez că nu ați văzut vreo analiză despre aceste alegeri. Cumva, după toată promovarea acordului UE–Mercosur din iarna trecută, presa europeană mainstream a uitat să prezinte alegerile din principalul motor economic al continentului sud-american.
Brazilia este o miză uriașă pentru viitor: exportă soia, minereu de fier, carne, petrol și etanol către jumătate din lume, are unele dintre cele mai mari rezerve de pământuri rare de pe glob și un cvasimonopol asupra producției de niobiu, metal folosit la fabricarea oțelurilor de înaltă performanță. Alături de partenerii din BRICS, caută alternative la dependența de dolar. În paralel, și-a consolidat autonomia infrastructurii de plăți prin PIX, sistemul autohton de plăți instant care a depășit ca număr de tranzacții plățile cu cardul prin Visa sau Mastercard. Miza acestor alegeri ține astfel de raportul de forțe dintre Washington și restul lumii: Brazilia este o piesă centrală în războiul pentru emisfera vestică, și testul principal pentru „doctrina Donroe”.
Lula și Flávio Bolsonaro: candidații și spectacolul de campanie
În cursa prezidențială îl avem pe Lula, nume complet Luiz Inácio Lula da Silva, actualul președinte, aflat la al treilea mandat (2003–2011, 2023–2026). Are 80 de ani, este fost sindicalist și fost deținut, cu condamnări ulterior anulate. În economie reprezintă ideologic stânga moderată; în practică, mandatul său coexistă cu austeritatea fiscală și dobânzile mari. Pe plan social este progresist și susține politicile de mediu și de egalitate de gen.
Pe dreapta îl avem pe senatorul Flávio Bolsonaro, de 45 de ani, fiul cel mare, dar nu cel mai faimos, al lui Jair Bolsonaro, fost președinte al Braziliei (2019–2023). Flávio îi ține locul în cursă tatălui său, condamnat la 27 de ani și trei luni pentru tentativa de lovitură de stat din 2023. Jair a petrecut în închisoare mai puțin de patru luni, apoi a fost transferat în arest la domiciliu din motive de sănătate. Ca să înțelegeți nivelul politicii braziliene: în timpul unui arest la domiciliu anterior, în noiembrie 2025, și-a atacat brățara electronică cu un letcon, adică un ciocan de lipit, încercând să scape.
Fratele mai cunoscut al lui Flávio, Eduardo, și-a pierdut mandatul de deputat și a fost condamnat la patru ani și două luni de închisoare pentru încercarea de a influența procesul tatălui său prin constrângere, folosind presiuni americane. Se află în SUA, de unde face lobby pe lângă administrația Trump pentru sancțiuni împotriva propriei țări. Recent, a promis și o „curățenie” în Ministerul de Externe dacă Flávio câștigă, amenințând diplomații pe care îi acuză că au sabotat guvernarea tatălui său. Suveranism cu sancțiuni din exterior și epurări în interior.
Pentru a fi mai prizabil, Flávio se descrie singur ca un „Bolsonaro vaccinat”, cu opinii mai moderate. Tot el spune că în venele sale curge „sânge de Bolsonaro”, promite grațierea tatălui, amnistie pentru cei condamnați după tentativa de lovitură de stat din 8 ianuarie 2023 și închisori după modelul lui Bukele din El Salvador. Ca să nu rămână nimic nelămurit, a mai spus că nu există nicio distanță între el și tatăl său. În economie este de dreapta, susține reduceri de cheltuieli și un plafon pentru datoria publică, în spiritul politicilor lui Milei, iar pe plan social este conservator.
Campania are și o latură de circ. Un veterinar care candidează la prezidențiale și-a făcut reclame cu pisici și a promis „botox gratuit pentru femeile sărace”. Lula, ca să înăbușe discuțiile despre vârstă și comparațiile cu Biden, postează la vârsta de 80 de ani filmulețe cu antrenamente la bustul gol și jogging prin capitală. Flávio, ca să șteargă imaginea misogină a familiei, a făcut o reclamă în care își laudă soția, „iubita mea veșnică, un dentist foarte competent”. Iar Jair Bolsonaro, căruia justiția i-a interzis comunicarea publică, apare la mitingurile fiului prin imagine și voce generate de inteligența artificială.
Banco Master: scandalul care murdărește ambele tabere
Cel mai spectaculos scandal din această campanie este Banco Master, prezentat drept cea mai mare fraudă bancară din istoria Braziliei, estimată la circa 10 miliarde de dolari. Pe scurt, banca a vândut certificate de depozit cu randament ridicat, fără o acoperire adecvată pentru portofoliul de credite riscante. În spatele schemei se află Daniel Vorcaro, un fel de Bernie Madoff local, arestat la sfârșitul anului trecut.
Vorcaro a finanțat „Dark Horse”, film biografic de propagandă despre Jair Bolsonaro, cu Jim Caviezel, interpretul lui Isus din „Patimile lui Hristos”, în rolul principal. În presă au apărut înregistrări și mesaje în care Flávio cerea insistent aproximativ 24 de milioane de dolari de la Vorcaro. Mai întâi a negat orice legătură, apoi, în câteva ore, a recunoscut că înregistrările sunt reale. Cu o zi înainte ca Vorcaro să fie arestat, Flávio îi scria: „Frate, sunt și voi fi mereu alături de tine”. Scandalul a fost atât de mare încât lansarea filmului a fost amânată până după alegeri.
Mai grav, în aceeași poveste apare Luiz Phillipi Mourão, zis „Sicário”, presupusul șef al rețelei de intimidare a lui Vorcaro, care a murit în custodie în martie, după o tentativă de suicid. În iulie a fost publicată o fotografie cu Mourão și Flávio, realizată într-un hotel din Rio în 2022. Familia Bolsonaro susține că acesta ar fi fost doar un susținător necunoscut. Fotografia a alimentat însă discuțiile din presă despre presupusele legături ale clanului Bolsonaro cu miliții și grupuri armate din Rio.
În ciuda legăturilor directe ale lui Flávio cu scandalul, Lula este cel care pierde electoral. Un sondaj din septembrie arată că 34% dintre respondenți asociază scandalul Banco Master cu politicienii de stânga, față de 27% care îl asociază cu dreapta. Presa a găsit legături și în tabăra puterii: soția judecătorului Alexandre de Moraes, care a condus procesul lui Jair Bolsonaro, apare în relațiile contractuale ale băncii. Potrivit relatărilor din presă, locuința lui Jaques Wagner, liderul guvernului Lula în Senat, a fost percheziționată apropo de Banco Master de poliția federală în iunie. Foștii miniștri ai finanțelor și justiției din guvernările Lula au fost și ei prezentați ca apropiați ai lui Vorcaro. Deși aceste legături sunt cel mult indirecte în raport cu Lula, presa braziliană, preocupată să pară imparțială în fața administrației Trump, a creat o percepție eronată asupra distribuirii responsabilității spre detrimentul lui Lula.
Riscul este ca alegătorii indeciși sau dezamăgiți de corupția mediului politic să își anuleze votul. Sondajele îl plasează, în general, pe Lula înaintea lui Flávio în primul tur, cu un avantaj de câteva puncte procentuale. În turul al doilea, lupta se anunță însă foarte strânsă. Voturile anulate l-ar putea avantaja pe Bolsonaro dacă provin mai ales de la alegători care, altfel, ar fi votat împotriva sa. Indecișii au motive să refuze ambele tabere: un sondaj de săptămâna trecută arăta că 56% ar refuza să voteze cu Bolsonaro, iar 54% cu Lula. Pe piețele de predicție, imaginea diferă: pe 3 octombrie, Polymarket îi atribuie lui Flávio circa 58% șanse de victorie finală, față de 42% pentru Lula.
Trump și Rubio: presiunea americană intră în campanie
Să ajungem și la SUA, care repetă aceleași instrumente pe întregul continent ce experimentează astfel o șocantă revenire a dreptei radicale. Trump a susținut partidul lui Milei în legislativele din Argentina și candidatura lui Abelardo de la Espriella în Columbia; în Ecuador, l-a primit pe Daniel Noboa în campanie. Toți au câștigat, Trump promițând de fiecare dată susținere economică și militară și amenințând cu opusul în cazul în care candidații lui nu ar câștiga.
În Brazilia, taxele de import de până la 50% din 2025 au fost justificate prin „vânătoarea de vrăjitoare” împotriva lui Jair Bolsonaro. După ce Curtea Supremă americană a invalidat mecanismul folosit pentru primele taxe de import, Biroul Reprezentantului Comercial al SUA a construit un nou dosar, cu acuzații de muncă forțată și practici comerciale neloiale. Din 22 iulie 2026 au intrat în vigoare taxe de import suplimentare de 25% pentru circa trei mii de produse. Asta în condițiile în care SUA înregistrează de aproximativ 15 ani un excedent comercial cu Brazilia, ajuns în 2025 la aproape 42 de miliarde de dolari, dacă includem atât bunurile, cât și serviciile.
Al doilea instrument: sancțiunile și revocarea vizelor judecătorilor Curții Supreme, în frunte cu Moraes. Al treilea: revocarea vizei ambasadoarei Braziliei la Washington. Al patrulea: după întâlnirea lui Flávio cu Trump, Vance și Rubio la Casa Albă, Departamentul de Stat a trecut Comando Vermelho și Primeiro Comando da Capital, cele mai mari două organizații criminale braziliene, pe lista organizațiilor teroriste. Autoritățile braziliene au denunțat acțiunea ca un posibil pretext pentru ingerință militară.
Un sondaj AtlasIntel arată însă că 53% dintre brazilieni sprijină decizia. Este probabil cel mai mare ajutor politic pentru Bolsonaro: estimările invocate indică circa 20% din populație în teritorii controlate de grupări criminale, iar Lula a criticat măsura americană. Din moment ce economia o duce relativ bine, securitatea rămâne una dintre principalele preocupări ale alegătorilor. Brazilia este însă vulnerabilă și la taxele de import ale lui Trump: s-a dezindustrializat prea devreme și a ajuns să depindă excesiv de exporturile de materii prime, păstrând sectoare industriale pentru care piața americană este greu de înlocuit.
Americanii au recurs și la instrumente mai discrete de influență electorală. Potrivit relatărilor din presă, au finanțat ateliere la consulatul din São Paulo și deplasări în SUA pentru influenceri și jurnaliști de dreapta. Meta a suspendat, apoi a restabilit contul de campanie al lui Lula, iar Lula avertizează că unii oficiali americani sunt pregătiți să pună la îndoială urnele electronice dacă Flávio pierde. Presupunem că este vorba despre cei apropiați de Rubio. Să fim corecți însă: în 2024, judecătorul Moraes a dispus suspendarea X, susținută public de Lula, pe fondul conflictului privind conturile acuzate de dezinformare și al refuzului platformei de a respecta ordinele instanței. Cenzura rămâne o armă politică folosită de ambele tabere.
Lula, frații Batista și limitele suveranității
Toate acțiunile SUA generează o întrebare evidentă: cum ar putea o țară atât de importantă să accepte controlul extern direct care va însoți revenirea clanului Bolsonaro? Lula înțelege problema: și-a construit discursul de la ONU din septembrie în jurul suveranității. Dar și el a trebuit să joace cu americanii în ultimul mandat.
Când taxele de import au început să afecteze economia, Lula a recurs la miliardarii brazilieni Joesley și Wesley Batista, proprietarii JBS, cea mai mare companie de procesare a cărnii din lume. Grupul are zeci de mii de angajați în SUA și o cotă de aproximativ un sfert din piața americană a cărnii. Dependenți de această piață, frații au investit în relația cu Trump: subsidiara Pilgrim’s Pride a donat cinci milioane de dolari pentru învestirea sa, cea mai mare contribuție individuală la fondul ceremoniei, iar JBS l-a angajat pe fostul avocat al lui Trump, Marc Kasowitz.
Joesley Batista a aranjat o convorbire de 40 de minute între Lula și Trump de pe propriul telefon, iar în mai Lula a zburat în SUA pentru o întâlnire cu președintele american la bordul unui avion al grupului. Drept recompensă, frații Batista au cumpărat Avibras, producătorul sistemelor de rachete Astros, în august, una dintre puținele companii braziliene de apărare cu tehnologii critice. Ca fapt divers, același Joesley a ajuns în noiembrie 2025 la Caracas pentru a-i propune lui Maduro plecarea în exil. Iar în iulie 2026, grupul său a cumpărat și o participație de 49% în Petrororaima, companie petrolieră venezuelană implicată într-o tranzacție de sute de milioane de euro.
Diferența dintre Lula și Flávio nu este, așadar, cea dintre suveranitate și supunere, ci dintre doi dependenți: unul care își negociază dependența și unul care o îmbrățișează. Dependența economică de Occident nu dispare. Cu Lula, Brazilia rămâne totuși în arhitectura multipolară, dar ca subordonat economic atât al Chinei cât și al Occidentului. Nici modernizarea militară prin care Lula caută să consolideze autonomia Braziliei nu scapă de această contradicție: de la Franța cumpără submarine, de la Suedia avioane, de la Italia blindate, de la Israel drone, de la Germania fregate. Cu transfer de tehnologie în mai multe dintre aceste programe, într-adevăr, și evitând o dependență totală de Washington. Opțiunea de suveranitate însă nu îi este momentan disponibilă Braziliei.
Flávio, în schimb, nici nu se preface. Programul său împinge Brazilia spre alinierea cu Washingtonul: participarea la „Shield of the Americas”, la care Lula a refuzat să adere, reevaluarea apartenenței la BRICS, preferința declarată pentru relații bilaterale cu SUA, Argentina și Israel și mineralele critice puse pe masa negocierilor. Și totuși, chiar și el a recunoscut că rămâne „pragmatic” față de China, fiindcă aceasta cumpără soia, fierul și carnea. China absoarbe aproape 30% din exporturile Braziliei, față de circa 11% cât merge către SUA. Indiferent cine câștigă, soia merge spre est. Chinezii nu au nevoie existențială de o victorie a lui Lula pentru a-și asigura importurile, ci de o Brazilie funcțională.
Prognoză: un tur doi strâns și două forme de dependență
Prognoza mea: mâine nici Lula, nici Flávio nu vor depăși 50% din voturile valabil exprimate, iar diferența va fi sub cinci puncte procentuale. În turul doi, lupta va fi atât de strânsă că rezultatul nu va depinde de alegător, ci doar de acordul real la care au ajuns Trump, Putin și Xi: s-a decis că Beijingul și Moscova vor accepta lovitura simbolică a trecerii de la BRICS la „RICS”? Sau va trebui ca Washingtonul să accepte o emisferă vestică sub control american dar parte a noii ordini multipolare? Momentan, prima opțiune pare puțin mai probabilă, dar vom primi mai multe indicii în următoarele săptămâni.
Dacă Lula câștigă, Congresul va rămâne probabil ostil; centrul politic brazilian este mai degrabă de centru-dreapta. Mandatul va gestiona presiuni americane și compromisuri interne, cu spațiu limitat pentru reforme. Dacă Flávio Bolsonaro câștigă, ne putem aștepta la o orientare de tip Milei și la reevaluarea apartenenței la BRICS. În ambele cazuri, scandalurile din alegeri demonstrează actuala imposibilitate a unei Brazilii cu adevărat suverane.
