A murit la 96 de ani Jean Marie Le Pen, fondatorul Frontului National din Franta si tatal conducatoarei opozitiei. Fusese si el legionar, cum s-ar spune azi la televizor, pentru activitatea lui in Legiunea Straină si in armata, inclusiv in Algeria, unde incerca sa pastreze o posesiune coloniala, impotriva miscarii de independenta.
S-a facut vinovat de crime de gandire si iubire de țară in forma continuata. A fost din vechea garda, a nationalismului riscant, nu acomodant, ca al surogatelor facute in eprubeta. Donald Trump i-a copiat sloganul “Francezii mai intai”. Dar cea mai mare drama e nu ca partidul i-a fost luat printr-o preluare ostila, ci ca insasi fiica lui s-a lepadat de mai multe ori de el, ca sa fie acceptata in lumea buna a frecventabililor pentru presa si participarea in alegeri.
Vadim Tudor a incercat o apropiere de el, cand a ajuns in Parlamentul European, iar in 2.000 ajungea in finala cu Ion Iliescu, pentru ca toata presa (nu doar majoritatea) sa se dezlantuie intr-un linsaj pentru “salvarea democratiei”. Doi ani mai tarziu, in 2002, Jean Marie Le Pen reusea acelasi lucru: intra in finala cu Jacque Chirac. Acelasi iad se dezlantuia, cu doua saptamani de mitinguri de proportii contra “rasismului si antisemitismului”. Interesant cum atunci nu mai striga nimeni “rusii”, Vladimir Putin era chiar prieten cu Chirac.
Dar oamenii care gandesc au inteles mai demult, ca nu de rusi e vorba in film, tarile Europei n-au pur si simplu voie sa isi ridice vocea pentru propriile interese. Instalat la Elysee, Chirac a fost primul conducator al Frantei care si-a acuzat tara de deportarea evreilor, in perioada cand era ocupata si aliniata Axei prin regimul de la Vichy.
Deja la acea data, Le Pen era un veteran al miscarii nationaliste in Europa, fondase FN in 1972. Vorbea de niste lucruri, ca invadarea Frantei pe timp de pace, de care noi in Est, nici cu gandul nu gandeam. Era un nebun, un extremist? Poate oricine sa arunce o privire prin Marsilia, Paris, sau la un meci al nationalei de fotbal a Frantei si nu numai, sa traga propriile concluzii.
La tura urmatoare de alegeri, francezii l-au preferat pe infractorul alogen Nicolas Sarkozy, acum in puscarie de lux la el acasa. La instigarea consilierului Bernard Henry Levi, Sarkozy si-a atacat militar un fost prieten, colonelul Ghadafi. Iar Libia adusa in stare de haos a devenit din stavila pentru migratia spre Europa, un coridor si loc unde se vand sclavi si se antreneaza grupari teroriste islamiste, ca sa destabilizeze si alte tari.
Fiica sa, Marine Le Pen, a schimbat numele partidului in Adunarea Nationala si insista ca e o grupare mai inclusiva acum. Sunt sanse considerabile sa devina viitoarea presedinta a Frantei, pentru ca deja are de facto partidul del mai puternic, dar unul cu dintii scosi. E de mirare ca si-a pastrat si numele de familie…
sursă: Telegram Reacțiunea
